La finalul săptămânii trecute cursul euro a revenit, după o lună, la cota 4,84 lei. În aceasta perioadă media a fluctuat în jurul valorii de 4,835 lei, cotațiile coborând uneori sub nivelul de 4,83 lei.

Tendința depreciativă s-a conturat încă luni, cursul crescând zilnic. Evoluția s-a manifestat și în cazul cotațiilor calculate de BCE care au crescut până la 4,8405 lei/euro.

Marți, cursul monedei unice a fost stabilit la 4,8392 lei, într-o ședință care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,838 – 4,844 lei. Maximul de 4,8402 lei a fost atins la începutul acestei săptămâni.

Miercurea trecută, moneda unică a crescut până la 1,1954 dolari, maxim al ultimilor doi ani, pe fondul unei deprecieri accentuate a celei americane față un coș al monedelor G7.

Odată atins acest vârf au apărut marcările de profit. Cererea de dolari în ultima parte a perioadei, pe fondul evoluției ascendente a burselor americane, indicele bursier S&P 500 crescând cu circa 53% comparativ cu minimele de la începutul pandemiei, din martie.

Perechea euro/dolar fluctua la sfârșitul intervalului între 1,1784 și 1,1843 dolari.

Pe acest fond, cursul monedei americane a crescut de la 4,0550 la 4,0953 lei, pentru ca marți acesta să fie stabilit la 4,0915 lei..

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,074 și 1,084 franci/euro iar media de la finalul perioadei a fost stabilită la 4,5001 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,3483 lei, la începutul intervalului, la 5,3925 lei, la sfârșitul lui, însă a coborât marți la 5,3635 lei, în lipsa unui acord comercial post-Brexit și a impactului puternic al pandemiei asupra economiei britanice. Datoria publică a Regatului Unit a depășit în premieră la finalul lui iulie pragul de 2.000 miliarde de lire.

Aprecierea monedei americane a determinat reducerea plasamentelor în metalul galben, uncia coborând la sfârșitul perioadei pe piețele specializate la 1.923 – 1.937 dolari, ceea ce a provocat scăderea prețului gramului de aur stabilit de BNR la 253,1427 lei față de 259,1928 lei la începutul intervalului.

Data de 25 ale fiecărei luni coincide cu ultima zi în care se efectuează plata de către companii a taxelor și impozitelor la bugetul de stat. Aceasta a provocat o creștere a cererii de lei implicit a indicilor ROBOR, cel „peste noapte” urcând de la 2,02 la 2,05%. În mod normal, în următoarele zile indicii ar trebui să revină la valorile minime ale ultimilor doi ani și jumătate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,99 la 2%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, și-a continuat evoluția dinamică și a urcat de la 2,08 la 2,09%. Indicele la 12 luni s-a oprit la 2,13%.

De la valori de aproape 12.500 dolari, la începutul perioadei, bitcoin a scăzut pe platformele specializate la finalul ei la 11.400 – 11.800 dolari.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 august

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Volatilitatea perechii euro/leu din perioada analizată a fost minimă, influențată în special de factori externi, în special de parcursul dolarului din ultimele opt săptămâni, și mai puțin de cei locali, chiar dacă PSD a depus luni o moțiune de cenzură împotriva guvernului PNL. Ca un semn al maturității sale piața valutară nu a răspuns prin creșterea vânzărilor de lei.

În minuta ultimei ședințe de politică monetară, unde s-a decis reducerea dobânzii-cheie de la 1,75 la 1,50%/an, se precizează că leul „a rămas totuși cvasi-stabil, manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA”.

Riscurile rămân însă ridicate. Unii dintre membrii CA al BNR au atenționat că „o deteriorare peste așteptări a poziției fiscale și a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și încrederii în moneda națională, iar în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție”.

Valoarea maximă a cursului euro a fost de 4,8359 lei, cea minimă de 4,8344 lei fiind atinsă la finalul perioadei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,832 – 4,836 lei.

După ce a atins un maxim de 4,1087 lei, dolarul american a scăzut la finalul perioadei la 4,0790 lei.

Luni, perechea euro/dolar fluctua pe piețele internaționale între 1,1830 și 1,1868 dolari, valori apropiate de cele de vinerea trecută. Echilibrul se poate rupe în orice moment, în condițiile în care nu a fost obținut un acord între Casa Albă și Congres în privința noului plan de ajutor al economiei Statelor Unite dar și a lipsei unor rezultate în negocierile comerciale dintre SUA și China.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1.074 și 1,079 franci/euro, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,4957 lei.

Mișcările cursului lirei sterline au fost mai mari, 5,3431 – 5,3722 lei, cea de luni fiind calculată la 5,3460 lei.

La sfârșitul intervalului, uncia de aur se consolida la pragul de 1.950 dolari și fluctua în culoarul 1.941 – 1.957 dolari. Deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului stabilit de BNR să coboare de la 256,1622 la 255,8044 lei.

Decizia BNR de reducere a dobânzii sale cheie continuă a avea efecte asupra indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,99%, valoare egală cu cea înregistrată în 7 februarie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,07%, o valoare apropiată fiind atinsă la începutul lui ianuarie 2018. Indicele la 12 luni a stagnat la 2,16%.

Bitcoin a fluctuat pe parcursul perioadei, pe platformele specializate, în culoarul 11.100 – 12.100 dolari.

Analiza cuprinde perioada 10 – 17 august

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Deficitul comercial al României a ajuns, în primele şase luni ale anului, la 8,665 miliarde de euro, în creştere cu 935,7 milioane de euro faţă de cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile FOB au însumat 28,590 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 37,255 miliarde de euro.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile au scăzut cu 18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, comparativ cu perioada similară din 2019.

Conform INS, în luna iunie 2020, exporturile FOB au însumat 4,843 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,164 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,321 miliarde de euro. Faţă de luna iunie 2019, exporturile din luna iunie 2020 au scăzut cu 12,9%, iar importurile au scăzut cu 7,9%.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,6% la import) şi alte produse manufacturate (31% la export şi respectiv 30% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 20,827 miliarde de euro la expedieri şi de 27,195 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,0% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020 a fost de 7,762 miliarde de euro la exporturi şi de 10,059 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2020.

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri şi restaurante, ca efect al reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% şi 18% în fabricarea de mobilă, activităţi de editare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

De asemenea, au avut loc creşteri între 5% şi 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+2,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte).

Sursa www.agerpres.ro