Săptămâna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu amintea „stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului”, în cadrul declarației sale de presă, drept una dintre cauzele reglajelor fine realizate în piața monetară.

În acest sens atrage atenția faptul că începând cu 8 iulie cursul euro s-a menținut constant peste pragul de 4,84 lei iar culoarul de tranzacționare din piața locală s-a redus la 4,84 – 4,846 lei.

Monitorizarea atentă a BNR a pieței a făcut ca volatilitatea monedei unice să se reducă la 4,8427 lei, în ședința de la sfârșitul perioadei analizate, și 4,8433 lei.

Criza sanitară urmată de cea economică a impus băncii centrale scăderea dobânzii sale cheie, care a fost adusă în iunie la 1,75%, dar și de injecții masive de lichiditate prin operațiuni de tip repo, măsuri care au făcut ca ratele la credite să se reducă.

Conform ultimei declarații de presă a guvernatorului Mugur Isărescu media zilnică a operațiunilor de tip repo s-a situat în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 miliarde lei.

Sub impulsul acestor măsuri, indicii ROBOR au cunoscut o scădere majoră. Înainte de ședința de urgență a BNR din 23 martie, când s-a decis prima tăiere din acest a dobânzii de politică monetară, indicele ROBOR la trei luni se situa la 3,24%, cel la șase luni la 3,31% iar cel la 12 luni la 3,37%.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,15%, nivel asemănător cu cel din aprilie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 2,24%, o valoare apropiată înregistrându-se la jumătatea lui ianuarie 2018, iar cel la 12 luni s-a menținut la 2,35%.

La rândul său, indicele IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor) s-a diminuat la începutul trimestrului III la 2,41 la sută

Media dolarului american a scăzut de la 4,2615 la 4,2274 lei, minim al ultimelor patru luni.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1,063 și 1,079 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să alunece de la 4,5370 la 4,4992 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,3434 la 5,3222 lei

Prețul gramului de aur strabilit de BNR  a scăzut de la 248,9131 lei, la începutul perioadei, la 245,9454 lei, pentru ca la finalul ei să urce la 246,0727 lei. Evoluția s-a datorat, în mare parte, deprecierii dolarului american, având în vedere că uncia s-a consolidat pe piețele specializate la 1.800 dolari, maxim al ultimilor nouă ani.

În condițiile în care pandemia face ravagii în Statele Unite iar europenii se pregătesc să relanseze economia printr-un plan în valoare de 750 miliarde euro, moneda unică a crescut luni până la 1,1468 dolari, maxim care nu a mai fost atins din 9 martie.

Volatilitea bitcoin pe platformele specializate a fost redusă, tendința fiind una de scădere. El a scăzut de la 9.350 dolari la 9.000 dolari, la finalul ei, pentru ca luni să fluctueze între 9.160 și 9.230  dolari.

Articol pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

La jumătatea lui iunie se contura o evoluție apreciativă a leului, media euro coborând până la 4,8319 lei, minim al ultimelor patru luni.

În perioada analizată, trendul s-a inversat iar cursul monedei unice a crescut de la 4,8397, la începutul perioadei, la 4,8433 lei, la finalul ei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,841 – 4,846 lei, valori asemănătoare cu cele de marți.

Semnalele externe nu sunt încurajatoare. Luni dimineață, euro a urcat pe piețele asiatice 4,855 lei, doar monitorizarea atentă din partea BNR readucând cotațiile aproape de 4,84 lei..

Cotațiile euro stabilite de Banca Centrală Europeană au urcat de la 4,8397 la 4,8443 lei.

Ultimul sondaj CFA România, anticipa în luna mai o apreciere a euro în următoarele șase luni la 4,8989 lei, respectiv la 4,9424 lei pentru orizontul de 12 luni.

Volatilitatea mediei dolarului american a fost mai mare, care a coborât la finalul intervalului la 4,2377 lei. Un curs mai scăzut de 4,2182 lei a fost atins în 9 martie.

Moneda elvețiană s-a mișcat în culoarul 1,061 – 1,075 franci/euro iar cursul a scăzut de la 4,5591 lei la 4,5111 lei, minim al ultimei luni.

Lira sterlină a recuperat din pierderile suferite în ultimele luni, iar media ei a urcat de la 5,3531 la 5,4099 lei, dar a scăzut la finalul perioadei la 5,3361 lei. Evoluția s-a datorat scăderii PIB-ului Marii Britanii cu 19,1%, din martie până în mai, comparativ cu perioada decembrie – februarie, din cauza pandemiei.

Uncia își consolida miercuri poziția de la pragul de 1.800 dolari, maxim al ultimilor nouă ani, și fluctua pe piețele specializate în culoarul 1.806 – 1.814 dolari. Deprecierea monedei americane a produs însă scăderea prețului gramului de aur stabilit de BNR de la 246,6921 la 246,3827 lei. Reamintim că maximul istoric al gramului de 253,7705 lei a fost atins în 18 mai.

Scăderea, la începutul lunii iunie, de către BNR a dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 1,75% cât și injecțiile dese de lei în piața monetară au asigurat echilibru în ceea ce privește valoarea indicilor ROBOR. Scopul acestei evoluții este de a reduce ratele la creditele contractate de populație sau companii dar și stimularea creditării în perioada de criză sanitară și ecocomică.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,15%, nivel asemănător cu cel din aprilie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,23%, o valoare apropiată înregistrându-se la jumătatea lui ianuarie 2018, iar cel la 12 luni s-a menținut la 2,35%.

Perechea euro/dolar a urcat de la 1,1259 la 1,1391 – 1,1445 dolari, piețele arătându-se la finalul perioadei mai încrezătoare în revenirea economică a zonei euro în comparație cu situația tot mai gravă în care se află Statele Unite, unde circa 1% din populație s-a infectat deja cu Covid 19. La aceasta s-a adăugat starea de încordarea din relațiile americano-chineze. Luni, secretarul de stat Mike Pompeo s-a arătat îngrijorat de revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud, pe care le considera ilegale.

Bitcoin a fluctuat pe platformele specializate în culoarul 9.100 – 9.500 dolari, cele de miercuri mișcându-se între 9.150 și 9.300 dolari.

Text pus la dispoziţie de Radu Georgescu

Deficitul comercial al României a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 7,340 miliarde de euro, în creştere 742,3 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, în intervalul 1 ianuarie -31 mai 2020, exporturile FOB au însumat 23,752 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 31,093 miliarde de euro.

În perioada 1 ianuarie -31 mai 2020, exporturile au scăzut cu 19%, iar importurile au scăzut cu 13,5%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 mai 2019.

Conform INS, în luna mai 2020, exporturile FOB au însumat 3,755 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 5,006 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,250 miliarde de euro. Faţă de luna mai 2019, exporturile din luna mai 2020 au scăzut cu 40,1%, iar importurile au scăzut cu 35,4%.

În perioada 1 ianuarie -31 mai 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de

produse: maşini şi echipamente de transport (46,3% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate) (30,9% la export şi respectiv 29,9% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie -31 mai 2020 a fost de 17,155 miliarde de euro la expedieri şi de 22,668 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,2% din total exporturi şi 72,9% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie -31 mai 2020 a fost de 6,597 miliarde de euro la exporturi şi de 8,425 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,8% din total exporturi şi 27,1% din total importuri.

Sursa www.agerpres.ro

Pentru că tot ne aflăm în toiul războiului "sângeros" declanşat pe seama Ecoaqua, între oamenii buni şi cei răi, las aici spre (re)lecturare o „interpelare” adresată în mai 2017 primarului Dan Drăgulin de către un fost consilier local PSD. Are mai puţină importanţă identitatea acestuia, contează doar ce clarificări solicita acesta, nu doar în nume personal, ci al PSD-ului condus pe atunci de tandemul Ciprian Pandea – George Chiriţă, acum doi colaboratori de nădejde al duetului galben: Drăgulin – Filipescu. Ordinea lor nu contează!

Clarificările solicitate sunt mai actuale ca oricând. Lectură plăcută!

„În calitate de reprezentant al comunității locale, membru PSD, membru al Consiliul Local Călărași, având în vedere:

- finalizarea programului POS MEDIU;

- semnarea contractului de asistentă tehnică cu asocierea Romair Consulting SRL (liderul asocierii), Complex Design SRL, Top Ram Project SRL, în vederea accesării proiectului Program Operațional de Infrastructură Mare (POIM);

- începerea  preluării de noi localități în aria de operare a  ECOAQUA SA (județele Călărași și Ialomița) impusă de POIM,

solicităm următoarele clarificări:

1. Dacă Primăria Municipiului Călărași, ADI ECOAQUA (Autoritatea Tutelară a ECOAQUA SA) și ECOAQUA SA au avut în vedere corelarea principiului solidarității cu dezvoltarea sustenabilă a Operatorului în condițiile în care 2/3 din activitatea societății este susținută de orașul Călărași și 1/3 de orașul Oltenița, orașul Urziceni neavând profit.

Cine a hotărât includerea în programul de finanțare a localităților din județul Ialomița, având în vedere că acestă extindere nu este sustenabilă și costurile vor fi suportate tot de orașele Călărași și Oltenița, celelalte localități (inclusiv Urziceni) fiind pe pierdere?

2. Cum se aplică principiul practicării unor tarife care să respecte limitele de suportabilitate ale populaţiei deservite având în vedere că se întenționează creșterea cu încă aproximativ 20% a facturii de apă-canal, în timp ce localitățile deja preluate sunt pe pierdere.

Cine hotărăște aprobarea tarifelor la nivelul ADI ECOAQUA și în baza căror materiale justificative?

3. Alarmant este faptul că nivelul pierderilor de apă este de peste 55% pentru orașul Călărași și observăm că se alege calea cea mai facilă: majorarea tarifelor.

Solicităm prezentarea programului de reducere a pierderilor, dinamica aplicării acestuia în ultimii 4 ani și impactul acestuia în temporizarea creșterii tarifelor .

Cine a avut atribuțiuni în monitorizarea și implementarea acestui program, în măsura în care acesta există și dacă aprobarea tarifelor a fost condiționată de acest indicator de performanță? 

4. În urma H.G.1/2017 salariul minim brut pe țară a crescut cu 16% de la 1250 lei la 1450 lei, măsură aplicată unui procent de 65% din angații ECOAQUA SA începând cu 01.02.2017.   

Vis-a-vis de angații ECOAQUA SA, beneficiile H.G.1/2017 a fost anulate ulterior printr-o “negociere” cu sindicatul ECOAQUA care a oferit baza legală de reducere artificială a salariilor până la 85 %.

Vis-a-vis de populația călărășeană, aplicarea H.G.1/2017 se va reflecta în tarif, și implicit în inflație fără a avea certitudinea că nu s-au identificat și alte măsuri de susținere a creșterii salariale (care în realitate nu s-a produs):

• Reducerea pierderilor
• Restructurare

5. Cum se poate corobora performanța economică a unei societăți comerciale în care peste 65 % din angajați au salariul minim pe economie cu raportul privind îndeplinirea indicatorilor de perfomanță ai directorului general  stabiliți la încheierea contractului de mandat pentru anii 2014 și 2015?

Cum se poate corobora performanța individuală a directorului general, unic mandatat, masurată în 2 prime în cuantum de 55.000 RON (pentru anul 2014) și 110.000 RON (pentru anul 2015) cu neperformanța economică a colectivului ECOAQUA (încadrat în proporție de 65% la salariul minim pe economie)  reflectată în aplicarea salariilor cu procent de (85-88)%?

6. Rog verificarea legalității aprobării primelor aferente contractului de mandat în derulare și dacă este cazul audit  extern.