Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar faţă de trimestrul anterior creşterea este de 0,3%, conform datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019.

"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2020, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 91 din 7 aprilie 2020. Estimările 'semnal' precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi.

Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", precizează INS.

Sursa www.agerpres.ro

România a înregistrat cel mai semnificativ avans al economiei din cele 27 de state membre ale UE, în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, arată estimarea preliminară publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%. Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009.

Cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie - martie 2020 s-a înregistrat în România (2,7%), Lituania (2,5%) şi Bulgaria (2,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,4%), Italia (minus 4,8%), Spania şi Slovacia (ambele cu minus 4,1%)

De asemenea, în primul trimestru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, zona euro a înregistrat o scădere de 3,8% şi UE un recul de 3,3%, cel mai sever declin de când se publică aceste date, în 1995.

Singurele creşteri trimestriale din UE în perioada ianuarie - martie 2019 au fost raportate în România şi Bulgaria (ambele cu 0,3%) şi Finlanda (0,1%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,8%), Slovacia (minus 5,4%) şi Spania (minus 5,2%).

Eurostat precizează că în cazul României datele sunt provizorii şi nu există date disponibile pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. În 9 iunie, Eurostat va da publicităţii a doua estimare privind evoluţia PIB-ul zonei euro şi a UE.

Sursa www.agerpres.ro

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,7% în luna aprilie a acestui an, de la 3% în luna martie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,72%, serviciile cu 3,06%, iar mărfurile nealimentare cu 0,53%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna aprilie 2020, comparativ cu martie, au urcat cu 0,26%, iar faţă de decembrie 2019 avansul a fost de 1,42%.

"Preţurile de consum în luna aprilie 2020 comparativ cu luna aprilie 2019 au crescut cu 2,7%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2019 - aprilie 2020) faţă de precedentele 12 luni (mai 2018 - aprilie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,6%", se menţionează în comunicatul INS.

Prognoza de inflaţie a Băncii Naţionale a României pentru acest an este de 3%.

Sursa www.agerpres.ro

În luna martie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5386 lei, cu 143 lei (+2,7%) mai mare decât în luna februarie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3294 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 92 lei (+2,9%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8289 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1605 lei).

Martie 2020 comparativ cu Martie 2019

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,1%).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum       

Indicele câştigului salarial real  a fost 103,9% pentru luna martie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna martie 2020 faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 222,4%, cu 5,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2020.¬

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Martie 2020 comparativ cu Februarie 2020

În luna martie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 20,9% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 18,3% în fabricarea produselor din tutun;
• între 9,0% şi 15,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere;
• între 5,0% şi 8,0% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2020 au fost cauzate de întreruperi ale activităţii, intrarea în şomaj tehnic, nerealizări de producţie ori încasări mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) în unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate şi de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 9,9% în hoteluri şi restaurante, respectiv cu 6,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 3,5% şi 6,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, extracţia cărbunelui superior şi inferior, activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
• între 1,0% şi 3,5% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, telecomunicaţii.

În sectorul bugetar  s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,2%), respectiv administraţie publică (-0,4%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a fost în uşoară creştere (+0,4%) comparativ cu luna precedentă.