Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB

Datoria guvernamentală a trecut de 50% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei, în creştere faţă de nivelul de 591,55 miliarde de lei consemnat în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 50,6% la sfârşitul lui februarie (50,2% din PIB la finalul lunii ianuarie 2022).

“România plătește acum oalele sparte de guvernările de dreapta din ultimii doi ani, în care datoria guvernamentală a crescut cu 14 puncte procentuale. Ca ministru al Finanțelor și apoi ca premier, Cîțu s-a împrumutat mult și prost. Împrumuturile uriașe ale lui Cîțu nici nu au îmbunătățit economia, nici nu au adus mai mulți bani în buzunarele românilor. În epoca Cîțu au fost vârfuri de împrumut de aproape 3 ori mai mari decât s-a împrumutat Guvernul actual în primele două luni ale anului, fără însă ca cetățenii să beneficieze de ceva.

Cîțu a preluat de la PSD o datorie guvernamentală de 35% din PIB, iar când a fost demis a lăsat o datorie de 49%. Adică +14 pp. În total, a împrumutat 54 de miliarde de euro, adică peste 270 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un sfert din PIB-ul anual al României!

Ca o comparație, Guvernul actual a împrumutat în ianuarie și februarie o sumă de 1,7 puncte procentuale, în timp ce Cîțu a împrumutat în Q4 din 2020 4,6 pp, adică de aproape 3 ori mai mult.

PSD va acoperi aceste găuri lăsate de guvernele de dreapta, la fel cum a făcut-o de fiecare dată când a fost la guvernare.”, susțin liderii PSD.

Datoria pe termen mediu şi lung se cifra la 579,158 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 17,741 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) şi în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,512 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Indicii ROBOR se apropie de 5%

Indicii ROBOR se apropie de 5%

Dobânzile interbancare se mențin pe panta ascendentă începută în vara anului trecut, atunci când ele plasau în jurul a 1,6 – 2%, și se apropie cu rapiditate de 5%. Tendința se datorează creșterii rapide a inflației, care ar urma să treacă de 10% la jumătatea anului. Motiv pentru BNR să majoreze dobânda de referință de 2,5 la 3% și să anunțe continuarea ciclului de înăsprire a politicii sale monetare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat joi de la 4,68 la 4,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,78 la 4,80%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 4,83 la 4,86%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9447 la 4,9426 lei, minim al ultimelor două zile. Cotațiile din piața locală au coborât la rândul lor la 4,939 – 4,945, după ce euro atinsese pe piețele asiatice un minim de 4,936 lei.

Publicarea „Cărții Bej” (stenograma) ultimei ședințe a Rezervei Federale americane indică dorința de înăsprirea a politicii monetare pe termen scurt, folosind pârghia reducerii cu un ritm lunar de 95 miliarde dolari a activelor achiziționate în ultimii ani dar și cea a creșterii dobânzii de referință cu 50 puncte bază începând cu luna mai.

Joi a fost publicată minute ședinței de politică monetară a BCE, unde s-a conturat dorința de a reduce sprijinul monetar și de a majora dobânzile, măsuri care ar urma să fie luate în ultima parte a anului.

Aceste date fundamentale au depreciat euro la 1,0866 – 1,0934 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,5304 la 4,5373 lei.

Media francului elvețian s-a apreciat la 4,8617 lei iar cea a lirei sterline la 5,9371 lei.

Metalul galben fluctua între 1.921 și 1.933 dolari/uncia, valori apropiate de cele de miercuri, astfel că BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 281,2279 lei.

Moneda maghiară continua să se deprecieze iar media ei a urcat la 381,83 forinți/euro. La rândul ei, cea poloneză a crescut, după mai multe zile de apreciere, de la 4,6339 la 4,6478 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea bitcoin la un minim de 42.780 dolari, pentru ca apoi să revină până la aproape 43.900 dolari. După o depreciere la 3.145 dolari, ether a urcat apoi la circa 3.270 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro nu a reușit în ultimele opt luni să treacă de 4,95 lei

Euro nu a reușit în ultimele opt luni să treacă de 4,95 lei

Cursul euro s-a menținut și miercuri în culoarul 4,94 – 4,9495 lei, care s-a conturat în ultimele aproape șapte luni, și a fost stabilit la 4,9447 lei, chiar dacă BNR a majorat în a treia sa ședință de politică monetară dobânda de referință de la 2,5 la 3%.

Scopul băncii centrale este de a contracara tendința de creștere a prețurilor, care ar putea atinge în următoarele luni un maxim de 11 – 12%, și pentru revenilor lor către culoarul țintit de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Decizia BNR a fost încorporată deja în valorile indicilor ROBOR, astfel că majorările de miercuri ale acestora au fost de amplitudine redusă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat miercuri de la 4,62 la 4,68%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,70 la 4,78%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la valoarea stabilită miercurea trecută de 4,73 la 4,83%.

Indexul dolarului față de un coș al principalelor valute a crescut miercuri la 99,640, maxim al ultimilor doi ani, după ce un oficial al Rezervei Federale a declarat că politica băncii centrale americane se va axa pe un mix al majorărilor repetate ale dobânzii de referință și lichidarea rapidă a activelor achiziționate în ultimii ani.

Moneda unică s-a depreciat la 1,0875 – 1,0926 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,5019 la 4,5304 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8674 la 4,8561 lei iar cel lirei sterline, care a revenit la pragul de 1,20 euro, a urcat de la 5,9149 la 5,9339 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.917 – 1.932 dolari/uncie, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Aprecierea monedei americane a fost cea care a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 279,4986 la 281,0938 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,6539 zloți/euro. Câștigarea alegerilor parlamentare din Ungaria de către FIDESZ nu a echivalat cu o apreciere a monedei maghiare, a cărei medie s-a depreciat la 378,43 forinți/euro, față de 368,77 forinți/euro la începutul săptămânii.

Aprecierea monedei americane a împins în jos cotațiile criptomonedelor. Bitcoin a alunecat la 44.470 – 45.520 dolari iar ether la 3.280 – 3.410 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

BNR a majorat dobânda de referință la 3%

BNR a majorat dobânda de referință la 3%

Marți s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis, în linie cu anticipările pieței, majorarea dobânzii de referință de la 2,5 la 3%.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, se arată că deciziile, urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

Scăderea cotațiilor la care erau realizate tranzacțiile la 4,941 – 4,946 lei/euro au provocat scăderea cursului monedei unice de la 4,9437 la 4,9431 lei.

„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională, inclusiv sub influența inițierii de către Fed a ciclului de creștere a ratei dobânzii reprezentative”, se arată în comunicatul BNR.

Piața monetară a fost calmă, în așteptarea deciziei BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat marții de la 4,61 la 4,62%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 4,70%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la valoarea stabilită miercurea trecută de 4,73%.

Euro se deprecia față de principalele valute, în condițiile în care politica monetare a BCE a rămas cea mai acomodativă chiar dacă inflația din zona euro a atins în martie un maxim istoric de 7,5%.

Perspectiva ca economia zonei euro să cunoască o scădere majoră urmare a sancțiunilor impuse Rusiei, au făcut ca moneda unică să scadă la 1,0956 – 1,0989 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4875 la 4,5019 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 1,013 – 1,017 franci/euro ceea ce a făcut ca media să urce de la 4,8389 la 4,8674 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8850 la 5,9149 lei

Aprecierea monedei americane și stabilizarea cotațiilor la 1.925 – 1.933 dolari/uncie au provocat creșterea prețului gramului de aur de la 278,1553 la 279,4986 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6317 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 370,49 forinți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Euro a scăzut la început de aprilie

Euro a scăzut la început de aprilie

Primele două ședințe de tranzacționare din aprilie au fost pozitive pentru leu, care s-a menținut în aceleași coordonate ale ultimelor aproape șapte luni. Dobânzile interbancare și-au încetinit ritmul de creștere, dealerii așteptând ședința de politică monetară a BNR din 5 aprilie.

Mult mai agitată a fost evoluția celorlalte valute majore, care au atins la jumătatea lui martie recorduri istorice: 4,5714 lei/dolar, 4,9399 lei/franc elvețian, 6,0112 lei/lira sterlină. La nivelul întregii luni, moneda americană s-a apreciat cu circa 0,65%, cea elvețiană cu aproape 0,5% iar cea britanică s-a depreciat cu aproape 1,4%.

Eforturile BNR de a menține cursul euro/leu stabil, la care s-au adăugat plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice, au făcut ca rezerva valutară a băncii centrale să se reducă în martie la 40,143 miliarde euro de la 41,877 miliarde euro, la sfârșitul lui februarie.

Lunea aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9454 la 4,9437 lei, minim al ultimelor aproape trei luni, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,941 și 4,946 lei.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 4,60 la 4,61%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,69 la 4,70%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la valoarea stabilită miercurea trecută de 4,73%.

Cei care au luat împrumuturi după mai 2019 vor scoate mai mulți bani din buzunar. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a crescut pentru trimestrul al doilea din acest an de la 1,17% la 1,86%. Tendința ascendentă se va menține și în următoarele trimestre, indicele având un decalaj de şase luni.

Euro a crescut joia trecută la 1,1184 dolari dar s-a depreciat la începutul acestei săptămâni la 1,0996 – 1,1035 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,4372 și 4,5050 lei, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 4,4875 lei.

Deprecierea monedei europene este o consecință a indeciziei BCE în privința politicii sale monetare. Aceasta încearcă să limiteze pierderile economice provocate de războiul din Ucraina, în timp inflația din zona euro a atins în martie recordul istoric de 7,5%.

În schimb, Rezerva Federală se arată dornică de a a majora dobânda sa cheie, la aceasta contribuind și faptul că raportul lunar al Departamentului american al Muncii a semnalat crearea în martie a 431.000 noi slujbe, respectiv scăderea ratei șomajului la 3,6%, ceea ce denotă recuperarea sănătoasă a economiei SUA după perioada de pandemie.

Cursul monedei elvețiene a crescut de la 4,7890 la 4,8439 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,8389 lei.

Media lirei sterline a scăzut de la 5,9183 la 5,8330 lei, pentru a începe săptămâna aceasta la 5,8850 lei.

Prețul gramului de aur stabilit de BNR a scăzut luni de la 278,4974 la 278,1553 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.917 – 1.935 dolari/uncie.

Duminică dimineață, bitcoin se tranzacționa în culoarul 45.750 – 46.590 dolari, iar ether fluctua între 3.415 și 3.510 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 martie – 4 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme