Rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie 2022, de la 8,53% în februarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,86%, cele alimentare cu 11,20%, iar serviciile cu 6,53%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022 au crescut cu 1,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 4%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 este 10,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 - martie 2021) este 6,5%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022 este 101,95%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 - martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 - martie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,6%.

Gazele naturale, combustibilii, cartofii şi uleiul s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat la energia electrică, pentru care au fost luate în considerare prevederile OUG nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece.

În intervalul martie 2021 - martie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 46,49%, la combustibili cu 34,16%, la cartofi cu 36,5% şi la uleiul comestibil cu 32,33%.

La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate la mălai (plus 24,35%) şi făină (plus 21,47%).

Comparativ cu luna anterioară, alte legume şi conserve de legume s-a scumpit în martie 2022 cu 5,85%, uleiul cu 5,83%, iar untul cu 5,10% şi nu a fost înregistrată nicio ieftinire. Per total, comparativ cu februarie 2022, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie cu 2,54%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (plus 20,99%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada martie 2021 - martie 2022 cu 7,64% (influenţate de prevederile OUG 118/2021).

Faţă de luna anterioară, combustibilii s-au scumpit cel mai mult, respectiv cu 7,67% şi nu a fost consemnată nicio ieftinire la această categorie de mărfuri. Creşterea medie a preţurilor faţă de februarie 2022 a fost la mărfurile nealimentare de 1,86%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (plus 17,50%), la cele de apă, canal, salubritate (plus 14,68%) şi alte servicii (plus 11,54%).

În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în martie 2022 la transportul rutier (3,58%), la servicii de apă, canal, salubritate (plus 201%) şi la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (plus 1,43%) în timp ce la transportul aerian s-a consemnat o scădere de 7,04%. În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu februarie 2022 cu 0,67%.

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa www.agerpres.ro

Ultimul raport asupra inflației al BNR indica posibilitatea ca inflația să fie formată din două cifre începând cu luna aprilie.

Realitatea economică a fost mult mai dură decât prognoza. Majorarea prețurilor la combustibili și energie, războiul din Ucraina au făcut ca rata anuală a inflaţiei martie 2022/martie 2021 să crească la 10,2%, faţă de 8,53% în februarie, conform datelor publicate de INS. Inflația din primul trimestru față de finalul anului trecut s-a majorat la 4%.

În ciuda acestor date, dobânzile interbancare au cunoscut creșteri minime, care le mențin totuși la valori comparabile cu cele din urmă cu nouă ani.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat, după trei ședințe de stagnare, de la 4,70 la 4,71%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,82 la 4,84%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,88 la 4,90%.

Moneda unică a scăzut marți la 1,0854 – 1,0888 dolari, revenind astfel spre pragul de 1,08 dolari, care nu a mai fost atins din 2020. Deprecierea a survenit în condițiile în care analiștii anticipează o creștere a inflației din SUA la 7,9%/an, valoare care nu a mai fost atinsă din 1982. O astfel de creștere va impune Rezervei Federale majorare în mai a dobânzii de politică monetară cu 0,5%, și menținerea acestui pas până la sfârșitul anului, când ar trebui atins pragul de 3,5%. Aceasta a făcut ca media dolarului să urce de la 4,5230 la 4,5466 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,8445 la 4,8737 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9017 la 5,9126 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 284,8316 la 285,3875 lei, în condițiile în care metalul galben a urcat la 1.950 – 1.960 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 378,68 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat 378,68 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea bitcoin la minimul ultimei luni de 39.235 dolari după care a recuperat ușor la 40.340 dolari. Ether fluctua între 2.950 și 3.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În luna februarie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6059 lei, cu 28 lei (+0,5%) mai mare decât în luna ianuarie 2022, anunță Institutul Național de Statistică.

Câştigul salarial mediu net a fost 3721 lei, în ușoară creștere faţă de luna precedentă cu 23 lei (+0,6%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9093 lei), iar cele mai mici la hoteluri şi restaurante (2016 lei).

Februarie 2022 comparativ cu Februarie 2021

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 10,6%

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% ȋn luna februarie 2022 față de luna februarie 2021.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Februarie 2022 comparativ cu Ianuarie 2022

În luna februarie 2022, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de reluarea activităţii anumitor agenţi economici, de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 30,6% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 10,6% ȋn fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice;
• între 7,0% și 10,0% ȋn activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
• între 1,5% și 4,5% ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi de servicii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), alte activităţi extractive, activităţi de editare, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, construcţii.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 9,1% ȋn extracţia minereurilor metalifere, respectiv cu 8,4% ȋn telecomunicaţii;
• între 5,0% și 7,0% ȋn depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
• între 1,5% și 3,5% ȋn fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, colectarea şi epurarea apelor uzate, alte activităţi industriale n.c.a., colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,6%), respectiv ȋn administraţia publică (+0,5%). Ȋn sănătate şi asistență socială câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-0,4%) comparativ cu luna precedentă.

Leul a avut o evoluție pozitivă față de euro, efect al deciziei BNR de a majora dobânda de referință de la 2,5 la 3%, iar indicii ROBOR se apropie de pragul de 5%. Cursul euro a scăzut la sfârșitul perioadei la 4,9409 lei, minim al ultimelor șapte luni, în timp ce cotațiile au coborât la 3,939 – 4,945 lei.

O analiză Erste Bank, indică faptul că BNR vizează o volatilitate scăzută a cursului euro, care să permită depreciere treptată în timp a leului. De altfel, analiștii BCR anticipează atingerea unei medii de 5,05 lei/euro până la sfârșitul anului.

Tot săptămâna trecută, INS a publicat performanțele economiei românești din 2021. Astfel, PIB-ul anual a crescut cu 5,9% față de 2020. Însă economia s-a contractat cu 0,1% în termeni reali în ultimele trei luni ale anului trecut, comparativ cu trimestrul trei.

Vinerea trecută, Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii). În opinia agenției diminuarea consumului şi a exporturilor vor încetini creșterea economică la 2,1%.

La începutul acestei săptămâni, Banca Mondială și-a revizuit prognoza pentru acest an în privința evoluției economice a României. Dacă în ianuarie estimarea a fost de 4,3%, declanșarea războiului din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19 au au făcut ca prognoza să coboare la 1,9%

Dobânzile interbancare și-au îmblânzit creșterea cu care ne-a obișnuit de la începutul anului, efect al faptului că BNR a reînceput să cumpere titluri din piața secundară, devenind astfel creditor net față de sistemul bancar. În ciuda acestei evoluții, indicii ROBOR se mențin la valori care au mai fost atins în urmă cu nouă ani.

La începutul acestei săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%, valoare calculată joi trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,81 la 4,82%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 4,87 la 4,88%.

Moneda americană a atins vineri un maxim al ultimilor doi ani față de un coș al principalelor valute, după ce a fost publicată „Cartea Bej” (stenograma) ultimei ședințe a Fed care indică dorința de înăsprirea a politicii monetare pe termen scurt, prin reducerea cu un ritm lunar de 95 miliarde dolari a portofoliului de active achiziționate în ultimii ani dar și creșterea dobânzii de referință cu 50 puncte bază începând cu luna mai, urmând ca aceasta să atingă 3,5% la sfârșitul anului.

Euro a scăzut de la 1,1035 la 1,0836 dolari, pentru ca la sfârșitul perioadei, să fluctueze între 1,0875 și 1,0934 dolari. Media monedei americane a crescut de la 4,4875 la 4,5455 lei și a încheiat intervalul la 4,5230 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,8389 și 4,86 lei iar cel al lirei sterline între 5,8850 și 5,9371 lei

Prețul gramului de aur a urcat la începutul acestei săptămâni de la 282,3543 la 284,8316 lei, după ce metalul galben a crescut la 1.941 – 1.959 dolari.

Bitcoin scădea lunea aceasta la 41.080 – 42.430 dolari iar ether aluneca la 3.040 – 3.217 dolari.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu