eJobs | 69% dintre companii oferă beneficii de Paște angajaților

eJobs | 69% dintre companii oferă beneficii de Paște angajaților

Pandemia a schimbat topul beneficiilor extrasalariale pe care le oferă angajatorii. O parte dintre ele, odată populare, au fost înlocuite de altele care sunt mai ușor de acordat, indiferent de locul de unde angajații își desfășoară activitatea, ținând cont că o bună parte dintre companii lucrează în continuare în sistem remote sau hibrid. În acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaților, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajați, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România.

În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii și oamenii de HR intervievați spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale. „Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coșurile cu bunătăți tradiționale de Paște, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani și tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricțiilor pentru a-și aduce angajații împreună la petreceri și evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou”, spune Raluca Dumitra (foto), Head of Marketing la eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

O treime dintre angajatorii participanți la studiu oferă cu ocazia Sărbătorilor Pascale din acest an prime în bani și puțin peste un sfert își recompensează echipele cu vouchere sau tichete cadou. Coșurile cu produse tradiționale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceștia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. Sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajați și tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanță.

Când vine vorba de valoarea beneficiilor de Paște de anul acesta, cei mai mulți angajatori (37%) au alocat 100-200 de lei per angajat. 27% merg pe valori între 200 și 400 de lei, în timp ce 21% oferă beneficii cuprinse între 400 și 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei per angajat.

„Dacă e să facem comparația cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puțini angajatori care își recompensează de Paște angajații. Pe de altă parte însă, vedem o creștere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puțini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paște, în timp ce procentul celor care aleg coșurile tradiționale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă și în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se mențin optimiste, iar piața muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră”, mai spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România.

Dacă nu ar avea limite de niciun fel, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de 4 zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferențieze în piață și să atragă candidați, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în 4 zile în loc de 5, cum este în acest moment propunerea de lege. La fel de populare ar fi și extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaților și al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânși de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaților, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar și oferirea unei perioade sabatice pentru angajați pe banii companiei.

Studiul a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eșantion de circa 175 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.

În acest moment, peste 38.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Euro nu a trecut de șapte luni de 4,9495 lei

Euro nu a trecut de șapte luni de 4,9495 lei

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune. În schimb, forintul maghiar a pierdut de la începutul anului circa 2,4%, zlotul polonez s-a depreciat cu 1% iar coroana cehă a câștigat aproape 1,8%.

„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut (...) o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile (...) rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 5 aprilie.

Media euro a fluctuat între 4,9409 lei, minim al ultimelor șapte luni, și 4,9443 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,9416 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,939 și 4,942 lei.

Conform unui sondaj realizat în rândul membrilor AAFBR, 45% dintre analişti români estimează pentru finalul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei/euro, iar alți 45% prognozează o medie cuprinsă între 5,06 – 5,15 lei/euro.

După decizia BNR de a majora rata de referință la 3%, dobânzile interbancare și-au încetinit vizibil ciclul de creștere, dar se mențin la maximul ultimilor nouă ani. Analiștii BCR anticipează o majorare a dobânzii cheie la 4,50% până în octombrie.

La începutul acestei săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,82 la 4,84%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,90 la 4,92%.

În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.

La declanșarea războiului din Ucraina, dolarul a atins un record de 4,5714 lei. Maximul istoric a fost depășit lunea aceasta, când media a urcat de la 4,5703 la 4,5789 lei. Creșterea a survenit după deprecierea monedei unice la 1,0784 – 1,0822 dolari.

Investitorii și-au majorat plasamentele pe moneda americană, mizând pe ritmul rapid de creștere a dobânzii de referință a Rezervei Federale, în timp ce BCE nu se arată încă interesată să majoreze dobânzile în zona euro, în ciuda creșterii inflației la 7,5%, fiind preocupată mai mult de efectele negative ale războiului de la granițele Uniunii Europene.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,8445 și 4,8883 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9017 la 5,9719 lei.

Chiar dacă metalul galben s-a stabilizat în jurul valorii de 1.970 dolari, aprecierea monedei americane a provocat vineri creșterea prețului gramului de aur la 290,0444 lei.

De obicei, criptomonedele profită de zilele când piețele financiare sunt închise. Lunea aceasta, aprecierea monedei unice a schimbat scenariul iar bitcoin a scăzut la 38.660 – 40.650 dolari iar ether la 2.890 – 3.085 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 15 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Analiștii văd cursul peste 5 lei la sfârșitul anului

Analiștii văd cursul peste 5 lei la sfârșitul anului

Evoluția de joi a leului a fost una ușor descendentă față de euro în timp ce indicii ROBOR s-au stabilizat.

Cursul euro a crescut de la 4,9413 la 4,9443 lei. În cursul nopții, pe piețele asiatice, euro a atins un minim de 4,938 lei pentru ca tranzacțiile din cea locală să fie efectuate între 4,942 și 4,947 lei.

Joi, a fost publicat sondajul realizat în rândul membrilor AAFBR, „Impactul economic al conflictului din Ucraina în România”, în cadrul căruia estimările privind cursul de schimb au fost împărţite egal între 4,95 – 5,05 lei/euro (45% dintre analişti) şi, respectiv, 5,06 – 5,15 lei/euro (tot 45%).

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%, valoare stabilită în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 4,83 la 4,82%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,90 la 4,91%.

În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.

După scăderea de miercuri la aproape 1,08 dolari, euro se aprecia joi la 1,0877 – 1,0923 dolari, evoluție datorată scăderii înregistrate de randamentele bonurilor de Tezaur americane. Pe de altă parte, BCE și-a menținut la ședința sa de politică monetară nivelul dobânzii de referință și a reamintit dorința de a întrerupe procesul de achiziție de obligațiuni, începând cu trimestrul al treilea. Această evoluție a făcut ca media dolarului să scadă de la 4,5622 la 4,5307 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8883 la 4,8471 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9334 la 5,9520 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 290,0147 la 286,9177 lei, evoluție cauzată de deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.968 – 1.978 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 376,08 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6447 zloți/euro.

Bitcoin fluctua între 40.880 și 41.500 dolari iar ether între 3.070 și 3.145 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

BestJobs: Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore

BestJobs: Aproape 8 angajați din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic. Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat.

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 - 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

AJFP Călărași a colectat, în primul trimestru al anului 2022, venituri bugetare de 275,06 mil. lei

AJFP Călărași a colectat, în primul trimestru al anului 2022, venituri bugetare de 275,06 mil. lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie - martie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 275,06 mil. lei din programul stabilit de ANAF.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 97,74 mil.lei;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 121,20 mil. lei;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 3,87 mil.lei;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 52,25 mil. lei.

În această perioadă, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 19,16 mil.lei.

Free Joomla templates by Ltheme