Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS.

Gazele naturale, cartofii şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

În intervalul aprilie 2021 - aprilie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 85,27%, la cartofi cu 41,84% şi la uleiul comestibil cu 38,19%.

La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate la făină (plus 26,70%) şi mălai (plus 28,12%).

Comparativ cu luna anterioară, uleiul s-a scumpit cu 5,60%, iar cartofii cu 4,03%.

În aprilie 2022, faţă de martie 2022, există şi produse care s-au ieftinit: fasole boabe şi alte leguminoase cu 0,25% şi citricele şi alte fructe meridionale, cu 0,38%. Per total, comparativ cu martie 2022, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat în aprilie, în medie cu 2,56%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale, la combustibili, 35,69%, la energia termică (22,98%) şi la energia electrică (18,82%).

Faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit în aprilie 2022 cu 26,47%, energia electrică cu 28,65%, iar combustibilii şi energia termică s-au scumpit cu 1,65%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la cele de transport aerian (19,38%), poştale (17,50%) şi la cele de apă, canal, salubritate (17,78%), precum şi alte servicii (11,45%). Faţă de luna anterioară, serviciile de transport aerian s-au scumpit cu 7,37%. Serviciile de telecomunicaţii s-au ieftinit cu 0,08%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că "s-au luat în considerare prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023".

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluție foarte calmă a raportului euro/leu

Evoluție foarte calmă a raportului euro/leu

În așteptarea anunțului referitor la decizia de politică monetară a BNR, dealerii anticipând o majorare a dobânzii de referință cu jumătate sau 1 punct procentual, piața valutară a avut o evoluție foarte calmă. Cursul euro a scăzut de la 4,9469 la 4,9457 lei iar transferurile se realizau într-un culoar foarte îngust cuprins între 4,945 și 4,948 lei.

Piața monetară era liniștită, mișcarea dobânzilor interbancare fiind minime, astfel că indicii ROBOR se mențineau la maximul ultimilor 9 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,20 la 5,21%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,31 la 5,32%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 5,40 la 5,41%

Creșterea indicelui ZEW, care măsoară sentimentul investitorilor germani, de la -41,0 în aprilie la -34,3 puncte în mai, semn al unei reduceri mai lente a celei mai mari economii din Europa, și scăderea randamentelor titlurilor Trezoreriei americane, piețele așteptând publicarea datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite, au asigurat aprecierea euro la 1,0536 – 1,0586 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,7013 la 4,6865 lei.

Moneda elvețiană scădea la 1,047 – 1,052 franci/euro astfel că media ei a coborât de la 4,7373 la 4,7082 lei, minim al ultimelor trei luni.

Cursul lirei sterline aluneca de la 5,7831 la 5,7757 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 281,7556 la 280,4772 lei, evoluția la care a contribuit atât deprecierea monedei americane cât și menținerea metalului galben la 1.857 – 1.865 dolari.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 378,86 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6761 zloți/euro.

Corelarea dintre evoluția piețelor de acțiuni și criptomonede a provocat scăderea bitcoin, pentru scurt timp la 29.764 dolari, minim care nu a mai fost atins din iulie trecut, pentru ca apoi să recupereze, cotațiile fiind de 31.275 – 32.620 dolari. Comparativ cu începutul lui noiembrie, când s-a apropiat de 69.000 dolari, bitcoin a scăzut cu peste 50%.

Ether a scăzut până la 2.200 dolari dar a urcat apoi până la aproape 2.440 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu

Dobânzile cresc rapid la nivel mondial

Dobânzile cresc rapid la nivel mondial

Confruntată cu creșterea puternică a inflației, provocată de pandemia Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, BNR este pusă în situația, conform unor bănci comerciale, de a majora mai agresiv dobânda de politică monetară de la 3 la 4%, în condițiile în care prețurile ar urma să crească în iunie spre 12%.

Pe de altă parte, BNR trebuie să asigure băncilor comerciale posibilitatea de a credita economia pentru a asigura evitarea intrării în recesiune.

Băncile centrale din întreaga lume sunt obligate să majoreze dobânzile cu scopul de a frâna creșterea prețurilor, care au atins în multe țări maxime ale ultimilor zeci de ani.

Săptămâna trecută, banca centrală a Poloniei a majorat rata de referință cu 0,75% la 5,25%, maxim al ultimilor 14 ani. La rândul ei, Banca Cehiei a crescut dobânda de politică monetară la 5,75%, cel mai ridicat nivel începând cu 1999.

Nu doar băncile din regiune au majorat dobânda. Miercurea trecută, Rezerva Federală americană a ridicat rata de referință cu 0,5% la 0,75 – 1%, cea mai mare creștere lunară din ultimele două decenii . A doua zi, a fost rândul Băncii Angliei care a ridicat dobânda cu 0,25% la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, după ce inflația a urcat la 7%, maxim al ultimilor 30 de ani, iar oficialii băncii anticipează atingerea unui vârf de de circa 10%.

Pe acest fond, dobânzile interbancare au preluat tendințele la nivel mondial și au crescut rapid, ducând indicii ROBOR la valori care se mai înregistrau în urmă cu 9 ani.

La finalul perioadei, creșterile s-au limitat iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,20%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,31%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 5,39 la 5,40%.

Cursul euro s-a apropiat de recordul de 4,9495 lei, atins în septembrie trecut, și a urcat la 4,9490 lei. La finalul perioadei, cu puțin timp înainte de deschiderea pieței românești cotația euro a atins un minim de 4,925 lei, însă tranzacțiile pe plan local s-au realizat în culoarul 4,945 – 4,949 lei iar cursul monedei unice a scăzut la 4,9469 lei.

În perioada analizată, media dolarului a atins un nou record de 4,7077 lei, iar la sfârșitul ei a fost stabilită la 4,7013 lei, în timp ce moneda americană a atins un maxim al ultimilor 20 de ani față de un coș al principalelor valute.

Aprecierea dolarului s-a datorat interesului mai mare arătat de investitori pentru bonurile de Tezaur americane, după ce s-a anunțat crearea a 428.000 noi slujbe în economia americană și consolidarea ratei șomajului la 3,6%. Stabilizarea pieței muncii va asigura Fed suportul necesar pentru continuarea procesului de majorare a dobânzilor, care conform unor prognoze ar putea urca la 3% până la sfârșitul anului.

Media francului elvețian a scăzut de la 4,8314 la 4,7373 lei iar cea a lirei sterline de la 5,9101 la 5,7768 lei.

Scăderea piețelor bursiere pe acțiuni, survenită pe fondul creșterii interesului pentru dolar și bonurile emise de Trezoreria americană, a influențat evoluția criptomonedelor la începutul acestei săptămâni.

Bitcoin a scăzut la 32.657 dolari, cel mai redus nivel începând cu ianuarie, iar ether a alunecat la 2.366 dolari.

Analiza cuprinde perioada 2 – 9 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cursul euro se apropie de maximul istoric

Cursul euro se apropie de maximul istoric

Cererea de valută s-a majorat în ședința de joi iar cursul monedei unice a urcat de la 4,9471 lei la 4,9486 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,944 – 4,951 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să crească și joi în condițiile în care piața crede că BNR va majora dobânda sa de politică monetară la ședința BNR din 10 mai.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 5,10 la 5,16%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,24 la 5,28%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,33 la 5,36%.

Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a exclus miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, posibilitatea unei majorări agresive cu trei sferturi de punct procentual a dobânzii de referință la următoarele întâlniri ale FOMC din acest an, banca centrală dorind să limiteze inflația fără a declanșa o recesiune economică.

Fed a majorat dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual, cea mai mare creștere din ultimii 22 de ani, la 0,75 – 1%,

Această afirmație a provocat scăderea bruscă a monedei americane, ceea ce a făcut ca euro să crească la 1,0546 – 1,0642 dolari. Cursul dolarului a scăzut joi de la 4,7017 la 4,6711 lei.

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,7958 la 4,7764 lei, după deprecierea ei la 1,032 – 1,038 franci/euro.

Chiar dacă Banca Angliei a majorat, în a patra ședință consecutivă, dobânda sa de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel începând cu 2009, lira sterlină s-a depreciat la 1,1726 – 1,1897 euro, după ce oficialii băncii au semnalat riscurile inflaționiste din Regat, iar media ei a scăzut de la 5,8789 la 5,8671 lei.

Decizia Fed a provocat creșterea cu peste 1% a metalului galben la 1.890 – 1.905 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a urcat de la 282,6498 la 284,7425 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6658 zloți/euro iar a celei maghiare la 378,26 forinți/euro.

Bitcoin a crescut la 39.340 – 39.800 dolari iar ether la 2.916 – 2.951 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicii ROBOR urcă spre 5,50%

Indicii ROBOR urcă spre 5,50%

Dobânzile interbancare au continuat să crească și miercuri, apropiindu-se de pragul de 5,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,07 la 5,10%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,21 la 5,24%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,27 la 5,33%.

Investitorii așteptau miercuri încheierea ședinței de politică monetară a Fed, anticipând creșterea dobânzii cu o jumătate de punct procentual, măsuri identice urmând a fi luate la următoarele două ședințe.

Volatilitatea euro s-a redus la 1,0506 – 1,0537 dolari iar media monedei americane a coborât de la recordul de 4,7077 la 4,7017 lei.

Piețele mizează pe o creștere de către Rezerva Federală, până la sfârșitul lui 2023, a dobânzii sale de politică monetară la 3,6%, cu scopul de a reduce inflația din Statele Unite, care a atins maximul ultimilor 40 de ani.

Media euro a urcat de la 4,9469 la 4,9471 lei în timp ce transferurile se limitau la culoarul 4,945 – 4,95 lei.

Cursul francului elvețian a coborât de la 4,8161 la 4,7998 lei iar cel al lirei sterline de la 4,8976 la 4,8789 lei.

Cotațiile metalului galben creșteau ușor la 1.863 – 1.872 dolari/uncie, față de cele de marți, astfel că BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 282,6498 lei.

Menținerea unciei sub pragul de 1.900 dolari este pusă pe seama majorării randamentelor obligațiunilor emise de Trezoreria SUA, care a făcut ca indexul dolarului față de un coș al principalelor valute să se apropie de un maxim al ultimilor 20 de ani.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6777 zloți/euro iar a celei maghiare la 378,93 forinți/euro.

Bitcoin a scăzut marți seară la 37.370 dolari dar a urcat miercuri la 39.085 dolari. Ether a avut o evoluție asemănătoare și a urcat de la 2.780 la 2.880 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.