Rezerva Federală americană a decis miercuri, la finalul ședinței de politică monetară, la mai bine de trei ani după ultima hotărâre asemănătoare, să majoreze dobânda sa cheie cu un sfert de punct procentual la 0,25 – 0,50%. Măsura fusese luată deja în calcul de piețe, ceea ce a provocat creșterea plasamentelor în active considerate riscante.

Moneda națională a profitat de această evoluție iar cursul euro a scăzut în a treia ședință consecutivă de la 4,9476 la 4,9461 lei, minim al ultimelor trei săptămâni. Cotațiile au atins un minim de 4,939 lei, înainte de deschiderea pieței locale unde tranzacțiile se realizau în culoarul 4,945 – 4,95 lei.

Decizia BNR de a cumpăra titluri de stat din piața secundară pentru a majora lichiditatea a stabilizat nivelul dobânzilor interbancare, care se mențin la valori ce se înregistrau în vara lui 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 4,36 la 4,37%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 4,44%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 4,52%.

Euro a crescut joi la 1,1009 – 1,1067 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,4992 la 4,4810 lei.

Comunicatul de presă care a urmat întâlnirii Fed anticipează continuarea majorării dobânzii de politică monetară și la următoarele șase ședințe din acest an, urmând ca în 2023 să fie realizate alte trei creșteri. Documentul amintit atrage atenția invazia Ucrainei și evenimentele conexe pot crea presiuni suplimentare de creștere a inflației și să afecteze activitatea economică din Statele Unite.

Temeri asemănătoare au fost semnalate și de Christine Lagarde, președinta BCE, după ce a fost anunțată majorarea în februarie a inflației anuale din zona euro la 5,8%. Dna Lagarde a atras atenția, la un simpozion, asupra faptului că dinamica inflației pe termen mediu nu va reveni la modelul pe care l-am văzut înainte de pandemie

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,7833 la 4,7662 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,8760 la 5,5040 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 278,0574 la 279,9497 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.931 și 1.947 dolari, în creștere față de miercuri, consecință a deprecierii monedei americane.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6876 zloți/euro iar a celei maghiare la 371,45 forinți/euro.

Bitcoin scădea ușor joi, la 40.600 – 41.450 dolari, după creșterea de miercuri la aproape 41.700 dolari. Ether urca la 2.750 – 2.815 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Menținerea pe o pantă descendentă a aversiunii față de risc, a asigurat leului o evoluție pozitivă la începutul acestei săptămâni

Cursul euro a scăzut de la 4,9487 la 4,9476 lei, minim al ultimelor trei săptămâni, într-o ședință în care transferurile se realizau între 4,946 și 4,952 lei.

Echilibrarea lichidității din piața monetară, urmare a deciziei BNR de săptămâna trecută de a reîncepe achizițiile de titluri de stat din piața secundară, a provocat scăderea indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 4,37 la 4,36%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,43 la 4,44%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, s-a oprit la 4,52%.

În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, euro stagna la 1,0949 – 1,1025 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,50 la 4,4992 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,03 – 1,036 franci/euro iar cursul a alunecat de la 4,7936 la 4,7833 lei.

Singura valută majoră care s-a apreciat față de euro a fost lira sterlină iar media ei a urcat de la 4,8651 la 4,8760 lei.

Prețul gramului de aur a continuat să scadă, de la 279,0007 la 278,0574 lei, după ce metalul galben a alunecat la 1.913 – 1.926 dolari.

Monedele din regiune își consolidau pozițiile față de cea unică. Media celei poloneze se aprecia de la 4,7311 la 4,7055 zloți/euro iar a celei maghiare se întărea de la 381,23 forinți, valoare stabilită vinerea trecută, la 372,20 forinți/euro.

Bitcoin creștea la 38.970 – 41.680 dolari, după mai multe zile în care a coborât până la circa 37.600 dolari. La rândul său, ether se aprecia la 2.600 – 2.730 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Investitorii sunt mai optimiști în aceste zile, în condițiile în care Ucraina și rusia continuă să negocieze o încetare a războiului, a avut darul de a majora apetitul pentru risc.

Leul a profitat de această evoluție și a rămas stabil față de euro, în timp ce medile celorlalte monede majore au cunoscut scăderi.

Piața a fost stabilă marți iar tranzacțiile se realizau între 4,947 și 4,952 lei astfel că media a scăzut de la 4,9490 la 4,9487 lei.

Dobânzile interbancare se mențineau la valori care se mai întâlneau în vara lui 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,36 la 4,37%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,42 la 4,43%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 4,52%.

Scăderea aversiunii față de risc, în condițiile în care se desfășoară negocieri între Ucraina și Rusia pentru încheierea războiului, a permis euro să crească la 1,0931 – 1,1020 dolari. Pe de altă parte, marți și miercuri are loc întâlnirea de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii așteaptă o majorare a dobânzii cheie cu cel puțin un sfert de punct procentual, care a fost deja înglobată în cotațiile dolarului.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5151 la 4,50 lei.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,026 – 1,034 frani/euro iar cursul a alunecat de la 4,8288 la 4,7936 lei. La rândul ei, media lirei sterline a scăzut de la 5,8843 la 5,8651 lei.

Creșterea ofertei de metal galben, venită probabil din partea Rusiei care are nevoie de lichidități din cauza sancțiunilor economice internaționale, a coborât uncia la 1.923 – 1.942 dolari, astfel că prețul gramului de aur a scăzut de la 284,7186 la 279,0007 lei.

Piața maghiară a fost închisă și marți, iar media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,7465 la 4,7311 zloți/euro.

Bitcoin scădea marți la 38.250 – 39.800 dolari iar ether la 2.510 – 2.600 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 au crescut cu 0,6%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 2,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 - februarie 2021) este 6,0%", se spune într-un comunicat al INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 101,04%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 - februarie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,0%.

Gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat la energia electrică.

În intervalul februarie 2021 - februarie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 44,94%, la uleiul comestibil cu 26,12%, la cartofi cu 30,58% şi la combustibili cu 27,24%.

La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate la făină (plus 16,38%) şi mălai (plus 19,23%).

Comparativ cu luna anterioară, alte legume şi conserve de legume s-a scumpit în februarie 2022 cu 7,11%, cartofii cu 4,70%, iar făina cu 3,31%. Singura ieftinire a fost la fasole boabe şi alte leguminoase (minus 0,1%). Per total, comparativ cu ianuarie 2022, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie cu 1,96%.

La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (plus 20,99%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada februarie 2021 - februarie 2022 cu 8,04%.

Faţă de luna anterioară, gazele s-au ieftinit în februarie 2022 cu 9,97%, energia termică cu 0,49%, energia electrică cu 5,96%, iar combustibilii s-au scumpit cu 4,51%. Scăderea medie a preţurilor faţă de ianuarie 2022 a fost la acest capitol de 0,3%.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (plus 17,48%) şi la cele de apă, canal, salubritate (plus 12,84%).

În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în februarie 2022 la alte servicii (2,59%), igienă şi cosmetică (1,27%), precum şi la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (1,20%). În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu ianuarie 2022 cu 0,6%.

În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că "s-au luat în considerare prevederile OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece".

BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat la finele săptămânii trecute.

Sursa www.agerpres.ro