Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an

Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an

Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an, de la 4,57% din PIB la opt luni, potrivit datelor transmise vineri de Ministerul Finanţelor Publice.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 96,24 miliarde lei, respectiv 5,44% din PIB, faţă de deficitul de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,52% din PIB, aferent celor nouă luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 415,98 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 512,22 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29% din PIB, precizează sursa citată.

Detalii: https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/10/25/deficitul-bugetar-a-urcat-la-5-44-din-pib-dupa-noua-luni-din-acest-an--1377176

Modificare minimă a cursului euro

Modificare minimă a cursului euro

Leul a rămas stabil față de moneda unică, în ciuda faptului că nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc, a depreciat alte valute de la marginea zonei euro.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9735 la 4,9733 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,973 – 4,974 lei, identic cu cel de miercuri.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează la 5,55%, de începutul lui septembrie. O situație asemănătoare se regăsește și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,64%.

Trezoreria continuă să profite de nivelul ridicat al lichidității din piața monetară și se împrumută de la băncile comerciale și clienții acestora. Finanțele au atras joi 346 milioane lei cu scadentă anul viitor, pentru care a acceptat să plătească o dobândă anuală de 5,89%.

Îmbunătățirea indicelui PMI care măsoară evoluția producției din zona euro în octombrie, a ridicat performanța monedei unice care a urcat marginal la 1,0770 – 1,0808 dolari. Evoluția a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6113 la 4,6060 lei.

Media monedei elvețiene s-a apreciat în a cincea ședință consecutivă, de la 5,3167 la 5,3222 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9860 la 5,9707 lei.

După un ciclu de 8 ședințe consecutive de creștere la noi maxime istorice, prețul gramului de aur a scăzut joi de la 407,9061 lei la 405,2170 lei, consecință a scăderii metalului galben la 2.714,50 – 2.740 dolari și a deprecierii monedei americane.

La redeschiderea pieței maghiare media a crescut de la 400,87 la 402,69 forinți/euro. La rândul ei, cea poloneză s-a depreciat la 4,3396 zloți/euro.

Bitcoin a testat miercuri seară, pe segmentul american, pragul de 65.000 dolari. Au urmat marcările de profit iar cotațiile au crescut joi până la 67.568 dolari. După ce a scăzut sub pragul de 2.500 dolari, ethereum a urcat apoi peste 2.550 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoiziție de dl. Radu Georgescu

Leul s-a depreciat față de principalele valute

Leul s-a depreciat față de principalele valute

Majorarea plasamentelor în moneda americană, ceea ce semnalează creșterea aversiunii față de risc, nu a afectat semnificativ moneda națională.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9731 la 4,9735 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,973 – 4,974 lei.

Tranzacțiile din piața monetară sunt modeste, în așteptarea datei de 8 noiembrie când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR și incertitudinea în ceea ce privește parcursul inflației, în condițiile în care România se află la cote înalte în ceea ce privește diversele deficite.

De la începutul lui septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.

Menținerea tendinței de depreciere a euro, care s-a declanșat după atingerea pragului de 1,12 dolari, a împins în jos cotațiile de la jumătatea săptămânii la 1,0763 – 1,0806 dolari. Astfel, media monedei americane a urcat de la 4,5973 la 4,6113 lei.

Moneda unică se deprecia față de cea elvețiană și britanică, ceea ce a ridicat cursul la 5,3167 lei/franc, respectiv 5,9860 lei/liră sterlină.

Atingerea de către metalul galben a unui nou record de 2.758,90 dolari și aprecierea monedei americane, au fost principalele cauze al creșterii prețului gramului de aur la maximul istoric de 407,9061 lei, mai mult cu 25 de lei față de începutul anului, respectiv cu 109 lei, comparativ cu sfârșitul lui 2023.

Piața maghiară era închisă cu prilejul sărbătoririi Zilei Republicii, dar ar putea prelua joi tendința depreciativă, care se manifesta în regiune și a făcut ca media monedei poloneze să fie stabilită la 4,3344 zloți/euro.

Bitcoin s-a retras miercuri până la 66.000 dolari, după ce a testat luni depășirea pragului de 69.500 dolari. La rândul său, ethereum a coborât spre 2.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Candidații 45+ pe piața muncii, categoria cu cele mai puține aplicări și care caută joburi în special în retail, construcții, servicii, transport / logistică și producție

Candidații 45+ pe piața muncii, categoria cu cele mai puține aplicări și care caută joburi în special în retail, construcții, servicii, transport / logistică și producție

Cu puțin peste 100.000 de aplicări pe lună, candidații din segmentul de vârstă 45+ formează categoria profesională cu cel mai scăzut nivel de activitate din punctul de vedere al aplicărilor și al intenției de schimbare a carierei.

Ca termen de comparație, candidații care au între 25 și 35 ani ani cumulează lunar aproape 400.000 de aplicări, cei între 18 și 24 de ani 350.000 de aplicări, iar cei între 36 și 45 de ani aproape 200.000 de aplicări.

„Mai există o categorie aflată sub 45 de ani, este vorba despre candidații care au mai puțin de 18 ani, unde se înregistrează aproximativ 10.000 de aplicări pe lună, însă aici vorbim despre o bază relativ restrânsă de candidați, în condițiile în care legea permite dreptul la muncă doar după împlinirea vârstei de 16 ani. Raportat la un bazin total atât de mic, dar și la faptul că aceștia au deja o ocupație de bază, respectiv cea de elev, este de așteptat ca și activitatea lor pe piața muncii să fie limitată. Prin urmare, nu se pot compara de pe picior de egalitate cu celelalte segmente de candidați”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

De la începutul anului și până acum, din cele peste 10 milioane de aplicări de pe eJobs.ro, doar 10%, respectiv 1 milion, au venit din partea candidaților care au mai mult de 45 de ani.

Domeniile în care și-au căutat de lucru au fost retail, construcții, servicii, transport / logistică și servicii financiare. Cel mai scăzut interes a fost manifestat pentru ofertele postate de angajatorii din educație / training, media / internet, oil&gas, asigurări, real estate, marketing sau IT.

„Sunt câteva elemente specifice care deosebesc zonele de interes ale acestei categorii de vârstă de cele ale segmentelor cu vârstă mai scăzut. Spre exemplu, cu cât vorbim despre joburi în domenii care cer un nivel mai ridicat de digitalizare, de cunoaștere fluentă a uneia sau mai multor limbi străine sau cu cât ritmul de lucru este mai dinamic, cu atât candidații sunt mai reticenți în a aplica. De altfel, și sondajele noastre arată că, pe măsură ce înaintează în vârstă, candidații pun preț mai degrabă de stabilitate, pe un mediu de lucru predictibil și pe un anumit grad de confort pe care angajatorii îl pot oferi mai degrabă decât pe aspecte precum posibilitatea de a lucra de acasă sau oportunitățile de creștere în carieră”, mai spune Roxana Drăghici.

Astfel, dacă la nivel general, procentul de aplicări pentru joburile remote este de aproximativ 15% din total, în ceea ce privește aplicările candidaților care au peste 45 de ani, ponderea nu depășește 5%. Reticenți sunt și când vine vorba despre mutarea în afara țării, în condițiile în care doar 1,6% dintre aplicările pentru această categorie de vârstă sunt pentru locurile de muncă din străinătate.

Sub același argument al stabilității, mai mult de 90% dintre aplicări vizează job-urile full time. Doar 70.000 din cele 1 milion de aplicări înregistrate de la începutul anului sunt pentru locuri de muncă part time.

„Este un alt element pe care l-am observat – în ultimii ani, a crescut numărul românilor care își iau și un al doilea job, cu jumătate de normă, însă asta se întâmplă mai ales în cazul candidaților care au maximum 40 de ani. După acest prag, sunt mult mai puțin dispuși să aibă două locuri de muncă în paralel”, comentează Roxana Drăghici.

Distribuția aplicărilor în funcție de nivelul de experiență a candidaților arată că segmentul mid-level (2-5 ani de experiență) este cel mai activ în căutarea unui nou loc de muncă. Urmează apoi cei care aplică pentru joburile entry level (0-2 ani de experiență). În acest caz, este vorba despre candidați care fie au trecut printr-un proces de reconversie profesională, fie sunt dispuși să accepte inclusiv joburi care nu necesită o specializare anume. Doar o treime dintre aplicări vin din partea candidaților cu nivel de senioritate mai mare de 5 ani și mai puțin de 10% din partea managerilor.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 23.000 de locuri de muncă.

Euro încă așteaptă să urce la 5 lei

Euro încă așteaptă să urce la 5 lei

Până la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale nu se anticipează depășirea maximul istoric de 4,9783 lei/euro, atins în 23 mai 2023.

Pentru atingerea acestui scop, BNR monitorizează constant cotațiile din piața valutară, rare fiind ocaziile în care culoarul de tranzacționare este mai mare de 0,2 – 0,3 bani.

Marți, cursul monedei unice a crescut de la 4,9722 la 4,9731 lei, în timp ce transferurile se realizau între 4,972 și 4,974 lei.

Stabilitatea poate fi pusă și pe seama recentei decizii a agenției Standard & Poor's de a menține ratingul României la categoria BBB- cu perspectivă stabilă. De altfel, și în cazul celorlalte două mari agenții, Fitch şi Moody’s, ratingul se află pe ultima treaptă recomandată investiţiilor

În opinia S&P, principalul factor care ar genera o modificare negativă a ratingului ar fi deficitul bugetar peste așteptări pe termen mediu care ar duce și la creșterea datoriei publice mai mult decât în scenariul lor de bază.

În opinia analiștilor BCE, cursul de schimb se va situa la la sfârșitul anului la 5 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent mare”.

Indicii ROBOR stagnau la valori comparabile cu cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.

După marcările de profit de la începutul săptămânii, a revenit cererea de monedă americană iar euro s-a depreciat la 1,0814 – 1,0838 dolari, iar cursul bancnotei verzi a urcat de la 4,5831 la 4,5973 lei.

Aprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a ridicat cursul francului de la 5,2983 la 5,3086 lei. Media lirei sterline a scăzut marginal de la 5,9672 la 5,9669 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 403,0756 lei la noul maxim istoric 403,5667 lei. Evoluția s-a datorat aprecierii cursului monedei americane, în timp ce metalul galben se tranzacționa între 2.717,90 și 2.739,40 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la 400,87 forinți/euro, respectiv 4,3159 zloți/euro.

După creșterile de la începutul săptămânii, când bitcoin a testat revenirea la 70.000 dolari, criptomonedele au cunoscut marți scăderi, în condițiile în care investitorii își marcau profiturile. Bitcoin a alunecat la 66.600 – 67.750 dolari, iar ethereum la 2.610 – 2.670 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme