Apropierea datei de 25 ale lunii, zi în care companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a mărit oferta de valută în timp ce cererea de lei s-a majorat în piața monetară, fiind atinse noi maxime ale ultimilor aproape nouă ani.

Moneda națională a profitat de conjunctură iar cursul euro a scăzut de la 4,9474 la 4,9452 lei, minim al ultimelor 30 de zile. Transferurile se realizau în culoarul 4,945 – 4,949 lei.

Tendința de creștere a dobânzilor interbancare s-a menținut și marți, când Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,49 la 4,53%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,58 la 4,64%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 4,64 la 4,69%.

Afirmația făcută de preşedintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, conform căruia este necesară o acțiune „rapidă” de majorare a dobânzii de politică monetară pentru a stopa creșterea inflației din Statele Unite, care a atins maximul ultimilor 40 de ani, a stimulat achizițiile de dolari și bonuri emise de Trezoreria SUA.

Dolarul s-a apreciat față de un coș al principalelor valute și a atins un maxim al ultimilor circa șase ani față de yen.

Pe acest fond euro a coborât la 1,0960 – 1,1026 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,4777 la 4,4960 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,8145 la 4,8056 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,8828 la 5,9355 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 277,2206 la 278,7914 lei, efect al aprecierii monedei americane și a stabilizării metalului galben la 1.924 – 1.938 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6975 zloți/euro iar cea maghiară la 373,46 forinți/euro.

Bitcoin a crescut marți la 43.270 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lunii. La rândul său ether a urcat la aproape 3.050 dolari, nivel care se mai înregistra la jumătatea lui februarie.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Prin tradiție, metalul galben este un „refugiu” pentru cei care doresc să se protejeze împotriva inflației dar și unor evenimente critice precum calamități naturale, crize sanitare, crize financiare sau geostrategice, așa cum este invadarea Ucrainei de către Rusia. Alături de aur investitorii au „încredere” în dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian.

În primele săptămâni ale conflictului prețul aurului a trecut de 2.000 dolari/uncie iar în 7 martie prețul gramului de aur calculat de BNR a atins recordul de 293,9846 lei.

Primele negocieri privind încheierea conflictului din Ucraina au început să calmeze piețele care și-au reîndreptat atenția către principala problemă cu care se confruntă economia mondială: creșterea alarmantă a inflației. Iar aceasta se suprapune peste costurile cu care se vor confrunta Europa și America de Nord în urma aplicării sancțiunilor economice împotriva Rusiei.

Treptat prețul unciei a început să revină către 1.900 dolari iar tendința se va menține, în condițiile randamentele la bonurile emise de Trezoreria americană ating noi maxime multianuale.

Creșterea se datorează poziției agresive luate de Rezerva Federală americană împotriva inflației. Jerome Powell, președintele Fed, a declarat luni că este necesară creșterea cu pași mai mari a dobânzii de politică monetară pentru a reduce inflația care este „mult prea mare”.

Prima mișcare a Fed a fost realizată săptămâna trecută când dobânda-cheie a fost mărită de la 0 – 0,25% la 0,25 – 0,50%. Acum se anticipează mărirea pasului cu 0,50 puncte procentuale la următoarele șase ședințe ale Fed din acest an.

Majoritatea oficialilor Fed văd un nivel „neutru” al dobânzii de 2,25 – 2,5%, până la sfârșitul anului, însă există și voci, precum a președintelui filialei Fed din St. Louis, care crede că a devenit necesară majorarea în acest an a ratei de politică monetară la peste 3%.

Marți, prețul gramului de aur a urcat de la 277,2206 la 278,7914 lei, efect al aprecierii monedei americane și a stabilizării metalului galben la 1.924 – 1.938 dolari.

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Războiul din Ucraina nu a afectat evoluția cursului euro/leu însă dobânzile au continuat să crească ceea ce va ridica implicit și valoarea indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) și va afecta, prin majorarea ratelor, bugetul celor care au credite.

Tranzacțiile s-au efectuat constant în culoarul 4,945 – 4,952 lei iar cursul euro a fluctuat între 4,9461 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, și 4,9490 lei, cel de la începutul acestei fiind stabilit la 4,9474 lei.

Stabilitatea cursului se datorează regimului de fluctuare controlată pe care îl practică BNR, care intervine punctual atât în piața valutară cât și în cea monetară.

Perspectiva ca inflația an/an să depășească pragul de 10% în următoarele luni a accelerat ritmul de creștere a dobânzilor interbancare. Saltul de la începutul acestei săptămâni se datorează și faptului că unele bănci au nevoie de lei pentru clienții lor care urmează să achite până vineri taxele și impozitele la bugetul de stat. În aceste condiții dobânzile au revenit la valori care se mai înregistrau la începutul lui august 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 4,39 la 4,49%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,48 la 4,58%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a sărit de la 4,55 la 4,64%.

O analiză BCR estimează că „BNR va majora dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 3,0% pe 9 aprilie, iar la mijlocul acestui an estimăm o dobândă de 3,50%”.

Decizia de miercurea trecută a Rezervei Federale americane de a majora dobânda de politică monetară de la 0 – 0,25% la 0,25 – 0,50% nu a afectat evoluția perechii euro/dolar, ea fiind deja înglobată în anticipările pieței, ceea ce a asigurat monedei unice cea mai bună performanță din ultimele șase săptămâni.

În context, declarația președintelui filialei Rezervei Federale din St. Louis conform căruia a devenit necesară majorarea în acest an a dobânzii de politică monetară la peste 3%, pentru a tempera inflația nu a influențat deciziile investitorilor.

Euro s-a mișcat pe parcursul perioadei între 1,0901 și 1,1119 dolari, cotațiile de lunea aceasta fiind cuprinse între 1,1026 și 1,1066 dolari. Cursul monedei americane a a scăzut de la 4,5451 lei, la debutul perioadei, la 4,4777 lei, la sfârșitul ei.

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,8288 lei la 4,7662 lei, dar a încheiat intervalul la 4,8143 lei. Media lirei sterline a fluctuat între 5,8651 și 5,9040 lei iar cea de lunea aceasta a fost stabilită la 5,8828 lei.

Prețul gramului de aur a coborât în perioada analizată de la 284,7186 la 277,2206 lei. Evoluția a fost influențată de scăderea în ședința de vineri a metalului galben la 1.923 – 1.928 dolari/uncie.

În perioada analizată, cotațiile criptomonedelor au reînceput să crească, după mai multe zile de scădere.

Bitcoin a a coborât la începutul săptămânii trecute la un minim de 37.600 dolari, dar a crescut lunea aceasta la 40.560 – 41.550 dolari. Ether, a doua cea mai tranzacționată criptomonedă, a crescut de la un minim de circa 2.500 dolari la aproape 3.000 dolari.

Analiza cuprinde perioada 14 – 21 martie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În luna ianuarie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6031 lei, cu 296 lei (-4,7%) mai mic decât în luna decembrie 2021.

Câştigul salarial mediu net a fost 3698 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 181 lei (-4,7%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8940 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2047 lei).

Ianuarie 2022 comparativ cu Ianuarie 2021

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,9%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

• Indicele câştigului salarial real a fost 100,5% ȋn luna ianuarie 2022 față de luna ianuarie 2021.
• Indicele câştigului salarial real a fost 93,9% ȋn luna ianuarie 2022 față de luna decembrie 2021.
• Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 225,4%, cu 14,6 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2021.­

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Ianuarie 2022 comparativ cu Decembrie 2021

În luna ianuarie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă, ca urmare a acordării în luna decembrie 2021 de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 32,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 31,9% ȋn fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 15,0% și 25,0% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi pe apă, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, inregistrari audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe);
• între 10,5% și 14,5% ȋn fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, cercetare-dezvoltare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
• între 7,0% și 10,0% ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, cresterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, aplicării prevederilor legale^, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat ȋn activităţi de editare (+11,4%), hoteluri şi restaurante (+6,5%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (+4,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+3,1% ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), sănătate şi asistenta socială (+1,7%), respectiv ȋn administraţia publică (+0,5%).