Menținerea aversiunii față de risc la cote scăzute și creșterea ofertei de valută din partea companiilor au împins cursul euro la minimul ultimei luni și jumătate.

Media monedei unice a coborât de la 4,9139 la 4,9038 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau între 4,90 și 4,913 lei.

Evoluția leului va fi protejată în continuare de BNR care îl folosește drept ancoră antiinflaționistă. La aceasta va contribui și autorizarea de către Comisia Europeană a plății unei prime tranșe din PNRR în valoare de 2,6 miliarde euro.

Cu toate acestea membrii CFA România estimează o tendință de depreciere a leului în următoare luni. Conform sondajului realizat în septembrie, valoarea medie a anticipaţiilor privind parcursul cursului monedei naționale pentru orizontul de șase luni este de 5,0117 lei/euro, respectiv de 5,0797 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

Pe fondul debutului unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii ale băncilor și a majorării cererii comerciale, indicii ROBOR au cunoscut o creștere ușoară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,19 la 8,20%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat, la rândul său, a stagnat la 8,30% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 8,41 la 8,42%.

Joi se va desfășura ședința de politică monetară a BCE, de la care se așteaptă o majorare a dobânzii de referință cu 0,75%, decizie necesară în condițiile în care inflația din zona euro a atins în septembrie un nivel maxim de 10%.

Astfel, în ciuda faptului că economia zonei, principalul partener comercial al României, a scăzut în octombrie la valori comparabile cu cele din noiembrie 2020, în plină criză sanitară, euro se aprecia marți la 0,9850 – 0,9899 dolari, astfel că media monedei americane a alunecat de la 5,0045 la 4,9684 lei.

Atrage atenția declarația unui reprezentant al Ifo, institut care măsoară moralul companiilor germane, care anticipează intrarea în recesiune a principalei economii a zonei euro.

Moneda elvețiană s-a apropiat, după mai bine de patru luni, de paritatea cu cea unică, iar cursul francului a alunecat la 4,9551 lei.

Cu o inflație an/an de 10,1% atinsă în septembrie, maxim al ultimilor 40 de ani, lira sterlină se află sub presiune, în ciuda desemnării lui Rishi Sunak în funcția de premier a Marii Britanii și a anticipațiilor referitoare la majorarea de către Banca Angliei a ratei de referință cu 0,75% sau chiar mai mult. BNR a stabilit marți un curs al lirei de 5,6220 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 265,0073 la 262,0480 lei. La această evoluție a contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.639 – 1.652 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 412,69 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7805 zloți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Reducerea ieșirilor de capital străin din țările aflate la marginea zonei euro, în contextul scăderii aversiunii față de risc, a permis monedelor să se aprecieze față de cea unică.

Cursul euro a coborât de la 4,9360 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9139 lei, lunea aceasta, care reprezintă minimul ultimei luni. În cursul nopții de luni, cotația monedei unice a atins pe piețele asiatice un minim de 4,896 lei. Pe plan local, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,912 – 4,916 lei, cu închiderea la 4,913 lei.

BNR va continua să monitorizeze cu atenție evoluție leului care este folosit drept ancoră antiinflaționistă, în condițiile în care FMI anticipează pentru anul viitor o creștere a prețurilor din România formată tot din două cifre. Vestea pozitivă din scenariul macroeconomic de toamnă al FMI este că economia locală va avea anul viitor un ritm de creștere mai rapid decât cel zonei euro, 3,1% față de 0,5%.

Conform avertismentului Comitetului European pentru Risc Sistemic, „încetinirea creșterii economice și înăsprirea condițiilor financiare afectează dinamica datoriilor suverane pe termen mediu. Îndatorarea publică ridicată rămâne una dintre principalele vulnerabilități macroeconomice în mai multe state membre”.

Evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare s-a temperat în ultimele ședințe, în condițiile în care BNR supraveghează cu atenție nivelul lichidității din piață.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut lunea aceasta de la 8,18 la 8,19%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat, la rândul său, de la 8,29 la 8,30% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,41%.

Volatilitatea euro s-a limitat la culoarul 0,9719 – 0,99 dolari. Tendința de apreciere s-a amplificat vinerea trecută când experții cred că Banca Japoniei a intervenit după ce a fost atins un minim al ultimilor 30 de ani de 151,94 yeni/dolar. La începutul acestei săptămâni, cotațiile fluctuau între 0,9807 – 0,99 dolari. Cursul monedei americane a coborât de la 5,0597 lei, lunea trecută, la 5,0045 lei.

Pe termen mediu și lung se păstrează tendința de apreciere a dolarului, care mărește prețul materiilor prime, inclusiv a inflației. Piețele mizează pe menținere politicii de înăsprirea moderată a politicii monetare a Fed, care ar urma ca la sfârșitul lunii să majoreze dobânda de referință la 3,75 – 4%.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,974 la 0,989 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să scadă de la 5,0494 la 4,9896 lei, perioada fiind încheiată la 4,9941 lei.

Posibilitatea ca Rishi Sunak, fost ministru al Finanţelor, să devină noul premier conservator al Marii Britanii a influențat pozitiv lira sterlină. Aceasta s-a apreciat față de euro iar media ei a urcat lunea aceasta de la 5,6081 la 5,6661 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 269,5254 lei, la începutul săptămânii trecute, la 263,5245 lei, la sfârșitul ei, când a fost atins un minim minim al ultimilor doi ani și jumătate de 1.619 dolari. Lunea aceasta, gramul de aur a urcat la 265,0073 lei.

Bitcoin a scăzut vinerea trecută la circa 18.700 dolari iar la începutul acestei săptămâni fluctua între 19.266 – 19.589 dolari. Ether se tranzacționa între 1.333 și 1.369 dolari, după o depreciere la circa 1.260 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 octombrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cu 67.000 de joburi active în ultima lună pe eJobs.ro, piața muncii traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale ultimilor ani. Odată cu creșterea numărului de opțiuni disponibile, a crescut și încrederea candidaților în șansele pe care le au pentru găsirea unui nou loc de muncă.

Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 31,5% dintre respondenți sunt convinși că ar putea să se angajeze în altă parte în cel mult o lună, iar 32,7% în maximum două luni. 23,2% estimează un orizont de așteptare de asemenea scurt, respectiv trei-șase luni, în timp ce doar 8,9% cred că ar avea nevoie de șase luni – un an pentru a-și schimba jobul. Pesimiști cu privire la acest aspect sunt 3,7% din respondenți. Aceștia spun că o nouă angajare ar presupune eforturi de căutare pentru o perioadă mai mare de un an de zile.

În ciuda nivelului ridicat de încredere în oportunitățile pe care le au în acest moment, 59,4% dintre angajații participanți la sondaj au declarat că nu sunt dispuși să își dea demisia fără a avea un plan sigur de rezervă. 19,6% spun că, dacă în piață există suficiente joburi disponibile pentru nivelul lor de pregătire, sunt deschiși să își asume riscul de a-și da demisia fără a avea un plan B. 10,7% ar prefera să rămână o perioadă fără job decât să stea la un loc de muncă unde sunt nemulțumiți și tot atâți recunosc că niciodată nu au avut un plan de rezervă atunci când și-au dat demisia, însă lucrurile s-au așezat, în cele din urmă, în favoarea lor.

„Schimbarea jobului, chiar și în această perioadă eminamente favorabilă pentru candidați, presupune o ieșire, în multe cazuri, chiar brutală din zona de confort profesional și personal. 6 din 10 respondenți asociază acest pas cu ideea de curaj și au nevoie de factori foarte puternic motivatori. Tocmai de aceea, jumătate dintre participanții la sondaj ne-au spus că sunt extrem de calculați și studiază în detaliu toate ofertele primite, de multe ori cerând detalii suplimentare despre companie și echipă. 21% așteaptă până au mai multe oferte pe masă pentru a lua o decizie asumată, iar 13,6% acceptă o ofertă doar dacă salariul este mai mare. 18% au declarat că acceptă pe loc sau în maximum o zi, de teamă ca angajatorul să nu retragă oferta făcută”, detaliază Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați ce își doresc cel mai mult de la următorul job, 52,6% au răspuns un salariu mai mare. Următoarele criterii menționate, în ordinea importanței, sunt posibilitatea de a avansa în carieră, un loc de muncă mai stabil, un program de lucru mai flexibil, proiecte care să-i motiveze, posibilitatea de a lucra de acasă, mai multe beneficii extrasalariale și colegi mai prietenoși.

„Am vrut să vedem și care sunt șansele pe care o companie le are pentru a-și întoarce din drum un angajat decis să plece în altă parte, așa că am întrebat ce anume i-ar face să se răzgândească. 56,1% ar face acest lucru dacă ar primi o mărire salarială, 13,6% dacă ar putea să aibă un program de lucru mai flexibil, iar 8,3% dacă angajatorul le-ar include mai multe beneficii în pachetul extrasalarial. Schimbarea managerului direct sau a echipei actuale au fost alte argumente aduse de respondenți”, explică Raluca Dumitra.

Referitor la creșterea salarială necesară pentru a reconsidera decizia de a pleca din companie, 7 din 10 angajați spun că ar fi nevoie de un plus de cel puțin 20% față de cât câștigă în prezent. 21% s-ar răzgândi dacă ar primi o majorare de 15% și aproape 9% ar accepta și creșteri mai mici, respectiv de 5-10%.

„Foarte interesant este faptul că vedem candidați cu o abordare din ce în ce mai matură. Astfel, chiar dacă simt că nu mai pot continua la actualul loc de muncă, aleg să nu mai aplice haotic, ci doar pentru posturile pentru care au experiență – situație valabilă pentru 40,5% din respondenți. Sunt în continuare și candidați care aplică la orice post disponibil găsesc, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile necesare sau care își dau demisia și explorează apoi ce opțiuni au, însă numărul lor scade de la an la an”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.850 de respondenți.

Dacă 2021 poate fi considerat un an de sedimentare a schimbărilor apărute după debutul pandemiei, 2022 a adus noi provocări și incertitudini. Cu toate acestea, pe plan profesional, 37% dintre angajații români consideră că nu au fost mari diferențe față de anul anterior, 26% au perceput acest an ca fiind mai rău, în timp pe pentru 31% a fost chiar mai bun, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs.

După toate schimbările din anii precedenți, angajații români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%), pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), pe regăsirea satisfacției la job (10%), pe evitarea burnout-ului (8%) și pe păstrarea jobului actual (6%).

„Anul 2022 a găsit angajatul român epuizat după atâtea schimbări, dar totodată alert și dornic să reia controlul asupra viitorului său profesional. Cele mai mari provocări din acest an au fost date de contextul economic și de starea de sănătate mintală și emoțională. Tocmai de aceea, observăm că obiectivele sale au fost între a-și crește veniturile și a-și asigura echilibrul emoțional. Datele sondajului arată că nu pare să fie cazul să vorbim despre „quiet quitting”, care ar reprezenta o renunțare tacită la job, ci mai degrabă despre reevaluarea priorităților, despre nevoile ce trebuie îndeplinite și despre decizii asumate. Mai concret, angajații au fost cât se poate de transparenți atunci când și-au dorit un job nou, mai multă flexibilitate sau un salariu mai mare, și nu au decelerat doar pentru a declanșa o astfel de reacție de la angajator”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Totodată, 34% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs declară că au reușit în acest an să restabilească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce 28% și-au crescut veniturile. Pentru alții, important a fost să obțină o promovare (14%) sau să ducă la bun sfârșit un proiect dificil (10%).

65% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că un angajat ar trebui să își caute un job care să îi aducă satisfacție astfel încât să își dorească să evolueze, în timp ce 25% consideră că trebuie să fie tot timpul proactiv și să încerce să își depășească atribuțiile și numai 7% au spus că trebuie îndeplinite doar sarcinile din fișa postului și nimic în plus.

În perspectivă, o treime dintre angajați spun că și-ar pierde motivația dacă angajatorul nu le-ar mări salariul astfel încât să compenseze scumpirile. Ceilalți au menționat lipsa aprecierilor (17%), stresul (16%), lipsa de împlinire la job (11%) și volumul prea mare de muncă (7%) printre cauzele demotivării.

În ultimele trei luni, pe platforma BestJobs, s-au înmulțit căutările după cuvântul cheie „flexibilitate”, atunci când vine vorba despre noi oportunități de lucru. Întrebați ce reprezintă pentru ei flexibilitatea în raport cu jobul, jumătate dintre respondenți au menționat un program pe care să și-l adapteze după nevoi, cu condiția să termine toate sarcinile la timp. Pentru alți 25%, flexibilitatea are legătură cu relația cu angajatorul, așteptându-se să obțină mai multă înțelegere din partea acestuia, iar pentru ceilalți, acest concept se traduce în posibilitatea de a lucra de oriunde și oricând.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.325 de utilizatori de internet.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).