Marțea trecută, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, decizie care anticipează o tendință de scădere a inflației sub pragul de 10% până la sfârșitul anului.

Băncile centrale de la marginea zonei euro au dat semne că nu intenționează să înceapă procesul de reducere a ratelor de referință. Unele analize anticipează că BNR va opera o primă scădere la începutul anului viitor în condițiile în care inflația este formată din două cifre iar economia românească dă dovadă de reziliență.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se atrage atenția asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare”.

O altă sursă negativă o reprezintă gaura de 20 miliarde lei care a apărut în bugetul de stat. Aceasta necesită luarea unor măsuri nepopulare înainte de anul superelectoral 2024 care trebuie rezolvată fie prin concedieri sau tăieri din salarii în sistemul bugetar sau „inventarea” de noi taxe și impozite care vor accentua presiunile inflaționiste și riscul apariției recesiunii economice.

Atenționate acum câteva luni de guvernatorul BNR că „au cam sărit calul” în cazul dobânzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, băncile au trecut la un proces de scădere a indicilor ROBOR.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,82 la 6,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,11 la 7,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,47 la 7,45%.

Leul a avut o evoluție stabilă. Cursul euro a scăzut de la 4,9419 lei, la începutul perioadei, la 4,9315 lei, la sfârșitul ei, într-o ședință în care cotațiile au coborât de la 4,938 lei, la deschidere, la 4,928 lei.

Comparativ cu euro, cea mai bună evoluție din regiune o au moneda maghiară care s-a apreciat de la începutul anului cu circa 6,6% și cea cehă care a câștigat aproximativ 3,3%, în timp ce leul și zlotul au avut un parcurs stabil.

Euro a crescut la jumătatea săptămânii trecute la maximul ultimului an de 1,0970 dolari, dar a scăzut luna aceasta la 1,891 – 1,0917 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat scăderii șomajului din Statele Unite la 3,5%, după ce în martie au fost create 236.000 noi locuri de muncă, ceea ce ar putea încuraja Rezerva Federală să majoreze dobânda cu încă 25 de puncte de bază la ședința de politică monetară care se va desfășura în perioada 2 – 3 mai. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5027 și 4,5539 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,5210 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei, pentru a scădea luni la 4,9891 lei, iar cea lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,6149 – 5,6525 lei și a încheiat perioada la 5,6212 lei.

Metalul galben a trecut săptămâna trecută de pragul de 2.000 dolari/uncie. Joi, prețul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a scăzut la începutul Săptămânii Mari la 290,9101 lei.

La sfârșitul perioadei, criptomonedele se aflau pe o ușoară pantă ascendentă. Bitcoin a urcat la 28.218 – 28.433 dolari iar ether la 1.850 – 1.864 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 10 aprilie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,83% pe an, de la 6,84% pe an, anterior, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,15% pe an, de la 7,18% în ziua precedentă, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,51% pe an, de la 7,54%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,98% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 5,71%.

Sursa www.agerpres.ro

Incertitudinea existentă în rândul investitorilor prezenți pe marile piețe financiare a influențat evoluția de joi a monedelor de la marginea zonei euro, care s-au depreciat.

Cursul euro a crescut, după trei ședințe consecutive de depreciere, de la 4,9316 la 4,9370 lei, în timp ce cotațiile au urcat de la 4,932 lei, la deschidere, la 4,939 lei.

La două zile după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%/an, indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,83%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,18 la 7,15% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,53 la 7,51%.

Cursul monedei americane a crescut de la 4,5027 lei, minimul ultimului an, la 4,5283 lei, în condițiile în care euro s-a depreciat la 1,0884 – 1,0917 dolari, înainte de publicarea vineri a datelor privind piața muncii din Statele Unite, unul dintre principalii indicatori luați în calcul de Rezerva Federală atunci când ia deciziile de politică monetară. Un sondaj realizat de agenția Reuters anticipează o scădere la 239.000 a numărului de noi locuri de muncă, față de 311.000 în februarie.

Investitorii și-au înmulțit plasamentele joi plasamentele în moneda elvețiană, care este considerată drept un „refugiu” în perioadele incerte. Aprecierea acesteia la 0,985 – 0,9 franci/euro a făcut ca media ei să urce de la 4,9736 la 5,0005 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,6149 la 5,6452 lei.

Metalul galben a crescut la jumătatea săptămânii la 2.022 – 2.027 dolari, maxim al ultimului an, dar a scăzut joi la 2.011 – 2.021 dolari/uncie, efect al ușoarei aprecieri a monedei americane. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la 294,0329 lei, foarte aproape de recordul de 294,2340 lei atins în 24 martie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 377,48 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6902 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a afectat criptomonedele. Bitcoin, care s-a apropiat miercuri de pragul de 29.000 dolari, a scăzut la 27.747 – 28.183 dolari. La rândul său, ether, care a atins un maxim de 1.932 dolari, a alunecat la 1.859 – 1.909 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Leul s-a decuplat la jumătatea săptămânii de celelalte monede din regiune iar cursul euro s-a depreciat.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9380 la 4,9316 lei, mai jos cu aproape doi bani față de sfârșitul săptămânii trecute, într-o ședință în care culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,928 – 4,933 lei.

Piața monetară a fost calmă, la o zi după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%, valoare care a fost stabilită la începutul anului.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,54 la 7,53%.

Moneda unică a crescut miercuri la un nou maxim al acestui an de 1,0970 dolari, investitorii anticipând o înrăutățire a pieței muncii din Statele Unite care ar permite Rezervei Federale să recurgă la o încetinire a ritmului de majorare a dobânzii de referință.

Luna trecută, Fed a majorat rata de politică monetară cu 25 de puncte de bază la 4,75 – 5%, iar pentru luna viitoare majoritatea analiștilor estimează menținerea la acest nivel sau o majorare de un sfert de punct, în cazul unei minorități. O astfel de politică monetară va afecta poziția monedei americane față de alte valute majore.

În piața locală, media dolarului a scăzut de la 4,5158 la 4,5027 lei, nivel comparabil cu cel al cursului care se înregistra în urmă cu un an.

Euro s-ar putea menține în următoarele zile în apropierea valorii de 1,10 dolari, în situația în care multe piețe importante vor fi închise vineri cu prilejul minivacanței de Paște, iar cotațiile ar putea cunoaște schimbări majore provocate de reducerea volumului de tranzacționare.

Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian față de euro iar media a urcat de la 4,9556 la 4,9736 lei. Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,6525 la 5,6149 lei.

Metalul galben a crescut miercuri la 2.022 – 2.027 dolari/uncie, aproape de maximul istoric de 2.075,47 dolari atins în august 2020, efect al încetinirii economiei americane. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la 292,9471 lei.

Media monedelor din regiune s-a depreciat la 377,14 forinți/euro, respectiv la 4,6803 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a înmulțit plasamentele în monede digitale. Bitcoin a urcat la 28.124 – 28.721 dolari iar ether la 1.866 – 1.920 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu