Cursul euro la minimul ultimelor 2 luni

Cursul euro la minimul ultimelor 2 luni

Leul a avut o evoluție apreciativă, care s-a accentuat la începutul acestei săptămâni, urmare a majorării ofertei comerciale, care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Moneda națională a profitat, de asemenea, de oferta mai mare de valută, din partea străinilor interesați de plasamentele la Bursa de Valori, dar și a intrărilor de la casele de schimb. Din punct de vedere istoric, lunile iulie și august sunt unele în care leul s-a apreciat.

Lunea aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9377 la 4,9245 lei, valoare care nu a mai fost atinsă din 10 mai. Piața valutară s-a deschis la 4,936 lei iar creșterea cererii de lei a coborât cotațiile la închidere până la un minim de 4,919 lei.

În minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR, care s-a desfășurat în 5 iulie, se arată că „riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială (...), vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, dar și din acțiunea unor factori sezonieri și conjuncturali, cu implicații inclusiv asupra așteptărilor privind evoluția cursului de schimb pe orizontul foarte scurt de timp”.

Indicii ROBOR au fost stabili și se află la minime ale ultimului an, în așteptarea deciziilor de politică monetară ale Rezervei Federale americane. În opinia analiștilor BCR, „BNR va menține dobânda cheie la 7% pe tot parcursul anului 2023” iar ei anticipează „primele tăieri de dobândă în a doua jumătate a anului 2024”.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut marginal de la 6,54 la 6,53% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 6,71%.

Euro a crescut marțea trecută până la 1,1276 dolari, maxim al ultimelor 17 luni, dar a alunecat la începutul acestei săptămâni până la 1,1066 dolari, după ce s-a anunțat contracția sectorului industrial din Germania. Media monedei americane a atins un minim de 4,3915 lei dar a încheiat perioada la 4,4437 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,1147 și 5,1330 lei și a încheiat perioada la 5,1294 lei, iar tendința este una de apreciere, consecință a cererii, moneda helvetă fiind considerată drept un „refugiu”.

Scăderea inflației anuale din Marea Britanie de la 8,7% în mai la 7,9% în iunie va permite Băncii Angliei să încetinească ritmul de majorare a ratei de referință, ceea ce a depreciat lira sterlină. Cursul acesteia a scăzut de la 5,7529 la 5,69 lei, și a terminat perioada la 5,6993 lei.

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta la 280,8519 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben scădea ușor la 1.956 – 1.967 dolari.

Aprecierea de luni a monedei americane a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin a coborât până la 29.106 dolari iar ether a atins un minim de 1.840 dolari.

Analiza cuprinde perioada 17 – 24 iulie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro s-a întors aproape de 4,93 lei

Euro s-a întors aproape de 4,93 lei

Joi, leul s-a decuplat de celelalte monede din regiune și s-a apreciat față de euro, chiar dacă volatilitatea din piață a fost redusă. Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9465 la 4,9403 lei, în timp ce transferurile s-au realizat în culoarul 4,938 – 4,941 lei.

O analiză a Băncii Transilvania indică drept factori de risc pentru evoluția economiei naționale pe termen scurt și mediu, care pot afecta implicit și evoluția leului: „fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale, dinamica indicatorilor macroeconomici din SUA, China și Zona Euro, tensiunile geo-politice, deciziile de politică economică pe plan intern în context pre-electoral și electoral și modificările climatice”.

După scăderile de săptămâna trecută, dobânzile interbancare s-au stabilizat în ultimele zile la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022. Pe de altă parte, în opinia analiștilor BCR, „BNR va menține dobânda cheie la 7% pe tot parcursul anului 2023” iar ei anticipează „primele tăieri de dobândă în a doua jumătate a anului 2024”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, valoare stabilită luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a revenit de la 6,72 la 6,71%.

Euro s-a instalat în jurul valorii de 1,12 dolari (1,1197 – 1,1229 dolari), în așteptarea ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare. Cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,4033 la 4,4061 lei.

Piața anticipează din partea Fed o majorare 25 de puncte de bază a ratei de referință la 5,25 – 5,50%, dar se așteaptă la o încetinire a ritmului de creștere în perioada următoare după ce inflația an/an din iunie a coborât la 3%.

Scăderea indicelui anual al preţurilor de consum din Marea Britanie de la 8,7% în mai la 7,9% în iunie a continuat să depreciere lira sterlină față de euro, investitorii anticipând o temporizare a procesului de majorare a dobânzii de politică monetară de către Banca Angliei. Aceasta a făcut ca media să scadă la 5,69 lei, iar cea a francului elvețian a urcat marginal la 5,1330 lei.

Monedele din regiune aveau o evoluție descendentă. Cea mai mare pierdere o suferea cea maghiară a cărei medie a urcat de la 374,55 la 379,87 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,4511 zloți/euro.

Prețul gramului de aur a crescut la 280,7095 lei, urmare a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.977 – 1.985 dolari/uncie.

Bitcoin creștea ușor la 29.903 – 30.411 dolari iar ether urca la 1.885 – 1.928 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

14.000 de joburi la stat au fost scoase în piață de la începutul anului. Instituțiile locale, primăriile și instituțiile județene – cei mai mari angajatori la nivel național

14.000 de joburi la stat au fost scoase în piață de la începutul anului. Instituțiile locale, primăriile și instituțiile județene – cei mai mari angajatori la nivel național

Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 14.000 de locuri de muncă în primele șase luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro. 9 din 10 sunt funcții de execuție și puțin peste 800 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut aproximativ 200.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro.

„Chiar dacă anul acesta a avut loc o blocare neașteptată a angajărilor din sectorul de stat, anunțată de autorități în luna mai, în continuare, suntem peste nivelul lui 2022, când au fost postate, la nivelul întregului an, circa 12.000 de poziții în aparatul de stat. Sigur că aici există mențiunea că, de la această măsură, au fost excluse sistemul sanitar și de învățământ, unde încă se pot face angajări”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv 8.500, au aparținut instituțiilor locale, fiind urmate de primării, care primesc o categorie separată și care au cumulat aproape 2.000 de poziții deschise în prima jumătate de an. Urmează instituțiile județene, cu 1.500 de posturi și instituțiile naționale cu 827 de posturi care au fost vacante din ianuarie și până la 1 iulie. Unitățile militare au căutat să angajeze 628 de oameni, în timp ce Guvernul și ministerele au scos doar 125 de posturi în piață.

Cea mai mare nevoie de personal a fost în București și Ilfov (peste 2.900 de poziții deschise), urmate de Cluj (cu 894 de poziții), Iași (593), Constanța (545), Brașov (475) și Prahova (cu 447 de poziții). Au fost însă și județe în care numărul de oferte postate, de la începutul anului și până acum, a fost sub 100. În această categorie intră Brăilă, Bistrița Năsăud, Botoșani, Bacău, Buzău ori Călărași.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Mai mult de jumătate dintre posturi sunt full time, iar aproximativ 1.600 sunt sezoniere sau pe bază de proiect. „Înghețarea angajărilor la stat a întors atenția unui număr mai mare de candidați către sectorul privat, care atrage, lunar, peste 850.000 de aplicări. Acest lucru se întâmplă atât în orașele mari, dar și în orașele mici, unde statul continuă să fie un angajator cu oportunități limitate pentru candidați”, completează Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.800 de locuri de muncă la stat.

Euro a stat doar o zi sub 4,94 lei

Euro a stat doar o zi sub 4,94 lei

Evoluția leului de miercuri a fost influențată de reducerea apetitului pentru risc, ceea ce a provocat deprecierea ei față de principalele valute.

Cursul monedei unice s-a întors de la minimul ultimelor două luni de 4,9385 lei la 4,9465 lei. Piața s-a deschis la 4,941 lei. A urmat o creștere până la 4,947 lei, pentru ca în doua parte a zilei cotația să alunece la 4,94 lei.

Dobânzile interbancare se află la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, valoare stabilită luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,71 la 6,72%.

Chiar dacă inflația din zona euro a crescut conform Eurostat, moneda unică a pierdut teren față de cea americană. Preţurile de bază din consum, indicator care elimină elementele volatile precum energia şi alimentele, a crescut cu 5,5% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut.

Euro a scăzut miercuri la 1,1196 – 1,1241 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3915 la 4,4033 lei.

Scăderea indicelui anual al preţurilor de consum din Marea Britanie de la 8,7% în mai la 7,9% în iunie, a depreciat lira sterlină iar media ei a scăzut de la 5,7515 la 5,7007 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,1147 la 5,1315 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 279,9771 lei, evoluție susținută de creșterea metalului galben la 1.970 – 1.981 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,4492 lei iar a celei maghiare la 374,44 forinți/euro. Zlotul ar putea fi afectat de eventualitatea semnalată de un membru al conducerii băncii Poloniei conform căruia acesta nu a exclus operarea primei reduceri de dobânzi din ultimii ani chiar la începutul toamnei

Bitcoin fluctua între 29.849 și 30.188 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.896 – 1.918 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro a scăzut la 4,93 lei

Euro a scăzut la 4,93 lei

La două luni după atingerea recordului de 4,9783 lei, cursul euro a revenit sub pragul de 4,94 lei.

Evoluția poate fi pusă pe seama creșterii cererii de lei venite din partea celor interesați de achiziția la Bursa de Valori a acțiunilor Hidroelectrica. De asemenea, ne află în perioada concediilor românilor care trăiesc în străinătate, ceea ce a ridicat intrările la casele de schimb. Totodată, deprecierea dolarului american a scăzut aversiunea față de risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9406 la 4,9385 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau în culoarul 4,937 – 4,942 lei.

În așteptarea deciziilor de politică monetară care vor fi luate la ședința Rezervei Federale care se desfășura săptămâna viitoare, dobânzile interbancare locale au cunoscut scăderi pe termen mediu.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat marți la 6,45%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,55 la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 6,74 la 6,71%, ambele valori fiind comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Tendința din piața monetară s-a răsfrânt și asupra randamentului mediu la care s-a împrumutat Trezoreria. Aceasta a atras luni 843 de milioane de lei, față de o valoare inițială de 500 milioane lei, la un cost mediu de 6,53% pe an, minim al ultimelor 15 luni.

Posibilitatea ca Fed să majoreze săptămâna viitoare rata de referință cu 25 puncte de bază, la 5,25 – 5,50%, după care să urmeze o perioadă de stabilizare, a afectat performanța monedei americane. Euro, care este sprijinit de declarațiile oficialilor BCE că vor continua să ridice valoarea dobânzii cheie, a urcat la 1,1228 – 1,1276 dolari, maxime ale ultimelor 17 luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3961 la 4,3915 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,1147 lei iar cea a lirei sterline la 5,7515 lei.

Creșterea unciei la 1.957 – 1.972 dolari a ridicat prețul gramului de aur la 277,1546 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,4331 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 374,24 forinți/euro.

Atrage atenția declinul lirei turcești la 26,93 față de dolar, care reprezintă un nou minim istoric și o depreciere de 30% față de începutul anului. Evoluția a fost provocată de zvonurile legate de faptul că banca centrală a Turciei va opera o majorare mai mică a dobânzii de referință decât cea anticipată

Bitcoin a scăzut la 29.859 – 30.232 dolari iar ether la 1.893 – 1.914 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme