Inflația va rămâne peste pragul de 3%

Inflația va rămâne peste pragul de 3%

Anul viitor nu se anunță a fi unul bun. Probabila modificare a codului fiscal, prin majorări de taxe și impozite, renunțarea la plafonarea costurilor cu energia dar și creșterea prețurilor la alimente, sunt motive care au îngrijorat membrii CA al BNR, așa cum o arată minuta ultimei ședințe de politică monetară, care s-a desfășurat în 8 noiembrie.

„Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025 (…), ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă”.

Pentru a controla prețurile BNR va continua să monitorizeze piața valutară, cursul leului fiind principalul său instrument.

Media euro a crescut marginal de la 4,9762 la 4,9766 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei.

Miercuri, nu s-au realizat tranzacții în piața monetară. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la a crescut de la 5,67 la 5,68%.

Joi, Finanțele s-au împrumutat cu 252 milioane lei, sub valoarea programată de 700 milioane lei, pentru care va plăti până în ianuarie 2026 o dobândă medie anuală de 6,34%. Trezoreria a atras, de asemenea, 500 milioane lei scadente în aprilie 2035, la un randament mediu anual de 7,16%.

Euro a revenit pe scădere și se tranzacționa între 1,0514 și 1,0555 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,7170 la 4,7317 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat până la 0,9284 franc/euro astfel că media ei a crescut de la 5,3244 la 5,3535 lei. Revenirea inflației din Marea Britanie peste pragul de 2%, evoluție care ar putea determina Banca Angliei să nu reducă dobânzile, a ridicat marginal cursul lirei sterline la 5,9743 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 397,9899 lei la 405,9099 lei. Saltul s-a datorat atât aprecierii monedei americane cât și a metalului galben la 2.647,10 – 2.674 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 411,13 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3469 zloți/euro.

Bitcoin a atins un nou record de 98.343 dolari iar ethereum a urcat până la 3.363 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul evită deprecierile din regiune

Leul evită deprecierile din regiune

Chiar dacă la nivel regional se manifesta o creștere a aversiunii față activele considerate riscante, ceea ce a generat ieșiri de fonduri speculative, leul a evitat această evoluție, piața locală fiind monitorizată cu atenție de BNR.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9769 la 4,9762 lei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, instalat marțea trecută în piață.

Procesul de creștere a indicilor ROBOR a luat o pauză la jumătatea acestei săptămâni, evoluție la care contribuie lichiditatea ridicată din piața monetară.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,59%, față de 5,55%, în data de 8 noiembrie când s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, când s-a decis menținerea ratei de referință la 6,50%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,63% iar cel la 12 luni la 5,67%, față de 5,59%, respectiv 5,64%, în urmă cu circa două săptămâni.

Miercuri a continuat tendința lentă a monedei unice de recuperare a pierderilor suferite după obținerea de către Donald Trump a celui de al doilea mandat la Casa Albă. Euro se tranzacționa în culoarul 1,0545 – 1,0610 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,7110 la 4,7170 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,3354 la 5,3244 lei. În schimb, media lirei sterline a urcat de la 5,9529 la 5,9713 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la jumătatea săptămânii de la 399,1947 lei la 397,9899 lei, consecință a deprecierii monedei americane și valoare cotațiile metalului galben din piețele specializate care se situau la 2.617 – 2.641,10 dolari/uncie.

Media monedei maghiare s-a depreciat la 409,75 forinți/euro, în ciuda faptului că banca centrală de la Budapesta a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, pentru întrerupe tendința de scădere a forintului. Pe fondul revenirii aversiunii față de risc, cursul monedei poloneze s-a depreciat 4,3404 zloți/euro.

Un nou val de cumpărări de criptomonede a ridicat bitcoin la un maxim de 94.461 dolari, după creșterea în 13 noiembrie la 93.462,18 dolari (conform datelor de la ora 14:00, n.red). La rândul său, ethereum a urcat la 3.137 dolari, sub nivelul de 3.220 dolari, atins marți.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicii ROBOR au început să crească

Indicii ROBOR au început să crească

De opt luni consecutive inflația anuală din România este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În octombrie, creșterea prețurilor din UE a urcat de la 2,1% în septembrie la 2,3%, în timp ce în țara noastră ea a fost de 5%.

Această evoluție nu a permis BNR să reducă dobânzile la ultima sa ședință de politică monetară din acest an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o astfel de măsură va fi luată „când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”.

Dealerii bancari au răspuns la această afirmație prin creșterea indicilor ROBOR, care au stagnat în ultimele aproape trei luni.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,58 la 5,59%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,62 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,66 la 5,67%.

Tranzacțiile din piața valutară au continuat să se realizeze în culoarul 4,976 – 4,977 lei, iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9764 la 4,9769 lei.

Analiștii anticipează pentru jumătatea lui 2025 o depreciere a euro la 1,01 dolar, ca o consecință a tarifelor pe care Donald Trump dorește să le impună importurilor europene, ceea ce va avea un impact negativ asupra economiei zonei euro.

Perspectiva a generat vânzări de monedă unică, care a pierdut rapid teren în fața celei americane. Marți, euro recupera o parte din pierderi și se tranzacționa între 1,0524 și 1,0601 dolari, iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,7176 la 4,7110 lei.

Creșterea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o la 0,93 franci/euro iar media ei a urcat de 5,3172 la 5,3354 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut marginal la 5,9529 lei.

Prețul gramului de aur a crescut cu circa 6 lei la 399,1947 lei, după ce metalul galben a urcat la 2.609,10 – 2.636,40 dolari/uncie. În opinia analiștilor, majorarea cererii de aur a apărut după publicarea noii doctrine nucleare a Rusiei, care permite utilizarea mai largă a acestei forțe, după ce Statele Unite au autorizat Kievul să lovească teritoriul rus cu rachetele cu rază lungă de acţiune.

Media monedelor din regiune se aprecia la 407,14 forinți/euro, respectiv 4,3308 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 90.426 – 92.824 dolari, sub maximul istoric de 93.462,18 dolari atins miercurea trecută. Ethereum fluctua între 3.090 și 3.220 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul rezistă la presiunile economice și politice

Leul rezistă la presiunile economice și politice

Banca Națională a continuat să monitorizeze cu atenție piața valutară pentru a proteja cursul leu/euro, principalul său instrument în lupta cu inflația, și pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale.

Culoarul în care s-a mișcat cursul euro a fost cuprins între 4,9749 lei și 4,9765 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat între 4,974 și 4,977 lei. Piața locală s-a închis lunea aceasta la 4,976 lei.

Conform prognozei de vară a Comisiei Naționale de Prognoză, cursul mediu anual al euro ar urma să fie în 2024 de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei.

În schimb, ultimul sondaj din septembrie efectuat în rândul membrilor CFA România, indica pentru februarie 2025 o medie a anticipaţiilor de 5,0407 lei/euro, respectiv 5,0975 lei/euro pentru septembrie viitor.

Creșterea deficitului de cont curent în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, față de 16 miliarde euro în aceeași perioadă din 2023, și încetinirea economiei, sunt factori majori care pun presiune pe moneda națională.

Analiștii și-au coborât anticipările privind creșterea PIB în 2024 de la 1,2 – 1,9% la 0,8 și 1,2%, față de estimarea optimistă a Comisiei Naționale de Prognoză de 2,8%, valoare revizuită de la 3,4% în aprilie. La rândul său, FMI și-a revizuit prognoza în cel mai recent raport la 1,9%, de la 2,8% în aprilie.

Indicii ROBOR și-au întrerupt tendința de creștere manifestată la sfârșitul săptămânii trecute, după ce BNR nu a modificat dobânzile de politică monetară și pentru facilitatea de depozit, care au rămas la 6,50%, respectiv 5,50%. Creșterea indicilor s-a reflectat în majorarea dobânzilor solicitate pentru cumpărarea de titluri de stat.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat lunea aceasta la 5,58% față de 5,55%, la începutul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, au urcat la 5,62% iar cel la 12 luni la 5,66%.

Finanțele au refuzat lunea aceasta să se împrumute din piața locală, considerând prea ridicată dobânda oferită de cumpărători. Emisiunea de titluri de stat a avut o valoare programată de 700 milioane lei, scadentă în mai 2027.

Creșterea inflației din SUA la 2,6% în octombrie, față de 2,4% în septembrie, a stopat aprecierea monedei americane, începută după confirmarea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele se tem de revenirea inflaţiei sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile.

Euro a scăzut joia trecută până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat apoi la 1,0516 – 1,0592 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei și a început această săptămână la 4,7176 lei.

Francul elvețian s-a menținut sub pragul de 0,94 euro, astfel că media lui a crescut luni de la 5,3012 la 5,3172 lei. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut de la 5,9660 la 5,9544 lei.

Gramul de aur a crescut lunea aceasta la 393,2836 lei, după aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.562,30 – 2.597,60 dolari/uncie.

Industria cripto a investit sute de milioane de dolari în campania prezidențială din Statele Unite, în special în candidatura lui Donald Trump. Obținerea unui nou mandat de către acesta și faptul că mulți dintre cei propuși pentru a ocupa poziții în viitorul său cabinet au opinii favorabile activelor digitale, a impulsionat achizițiile din piață.

În ultimele zile, după atingerea maximul istoric de 93.462,18 dolari, bitcoin a fluctuat între 87.400 și 92.200 dolari. Ethereum se mișca la începutul acestei săptămâni între 3.050 și 3.150 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 18 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni a urcat vineri la 5,58% pe an

Indicele ROBOR la trei luni a urcat vineri la 5,58% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,58% pe an, de la 5,56% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,62% pe an, de la 5,60%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,66%, de la 5,65%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.

Free Joomla templates by Ltheme