Timp de câteva săptămâni politicul a pus presiune pe curs și dobânzi, iar BNR împreună cu Ministerul de Finanțe au cheltuit cel puțin un miliard de euro pentru a stabiliza cursul euro.

Vineri, după decizia CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, piața valutar-monetară a răspuns în mod optimist, iar Bursa de Valori s-a închis cu o creștere de 3%.

Vineri, la scurt timp după decizia CCR, ordinele de vânzare de valută s-au înmulțit, iar piața locală s-a închis la 4,966 lei. La începutul acestei săptămâni, cursul euro a scăzut de la 4,9773 la 4,9717 lei, minim al ultimelor trei luni. Cotațiile de lunea aceasta se situau la 4,97 – 4,972 lei.

Presiunea pe leu se va menține și în următoarea perioadă. Ea nu vine doar din partea mediului politic, de la care se așteaptă anunțarea noului Executiv, cât și din cea economică, după ce INS a anunțat încetinirea economiei în trimestrul al treilea.

Totodată, Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr.17/2024 – „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”, arată că atât deficitul bugetar cât și cel de cont curent este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB, în timp ce guvernul s-a împrumutat cu peste 200 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetului public.

Pentru perioada următoare investitorii așteaptă prezentarea bugetului de stat pentru 2025, dar și modul în care vor fi reduse deficitul bugetar și cel de cont curent. Poate cel mai important punct din listă este reprezentat de costurile cu care se va împrumuta din pieţele externe.

Costurile de împrumut ar putea crește semnificativ în cazul în care marile agenții ar reduce ratingul României. Important este ca investitorii străini să renunțe la vânzarea de titluri de stat denominate în lei, mișcare care pune, la rândul ei, presiune pe curs.

După o serie de creșteri zilnice, indicii ROBOR au cunoscut lunea aceasta scăderi. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 5,92 la 5,91%, mai sus însă de 5,55%, valoarea de la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 5,98 la 5,97%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,03 la 6,01%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Vineri, după ce s-a anunțat că economia SUA a creat 227.000 de locuri de muncă în noiembrie, iar producţia industrială din Germania s-a contractat cu 1% în octombrie, euro s-a depreciat. La începutul acestei săptămâni, în așteptarea datelor referitoare la evoluția inflației din Statele Unite, indicator care influențează politica monetară a Rezervei Federale, euro s-a întărit la 1,0532 – 1,0579 dolari, ceea ce a coborât cursul monedei americane de la 4,7033 la 4,6980 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut lunea aceasta de la 5,3554 la 5,3469 lei. Lira sterlină, a atins joia trecută un maxim istoric de 6,0143 lei, dar a scăzut luni la 6,0023 lei.

Prețul gramului de aur a crescut luni de la 398,6339 lei la 401,280 lei. Evoluția s-a datorat aprecierii metalului galben la 2.627,50 – 2,660,70 dolari/uncie.

Joia trecută, bitcoin a atins un maxim de 103.900 dolari, dar a alunecat lunea aceasta până la 97.991 dolari. Ethereum s-a apreciat la nivel săptămânii trecute cu circa 13% și a atins un vârf de 4.061 dolari și se tranzacționa luni în culoarul 3.840 – 4.008 dolari.

Analiza cuprinde perioada 2 – 9 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

4 din 10 participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au răspuns că principalul plan pe care îl au pentru 2025, din punct de vedere profesional, este să se angajeze, fie pentru că vor să își schimbe jobul actual, fie pentru că au rămas fără loc de muncă în 2024. 22,6% speră la o majorare salarială, 11,5% își doresc să poată lucra de acasă, 5,6% să fie promovați, iar 4,3% plănuiesc să înceapă un curs de reconversie profesională. Aproape 10%, însă, spun că nu au niciun motiv să aibă așteptări optimiste de la 2025.

„În mod interesant, nu mai vedem un procent covârșitor al celor care bifează opțiunea de a lucra de acasă ca principală dorință pentru următorul an. Deși numărul de aplicări pentru joburile remote este în continuare mare, candidații și angajații au început să înțeleagă semnalele pe care le transmit angajatorii, respectiv faptul că preferă să angajeze oameni care să vină la birou mai degrabă decât oameni care să lucreze doar de acasă sau preponderent de acasă. Altfel, comparativ cu anul trecut, vedem ceva mai multă stabilitate, angajați care sunt mai prudenți în a face mișcări de carieră dacă nu au un motiv acut de nemulțumire. Spre exemplu, dacă la sondajul de anul acesta 40% dintre respondenți ne-au spus că vor să-și schimbe jobul în următorul an, la cel de anul trecut procentul era de 56%”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. De altfel, din cei care speră să se angajeze în 2025, 49,7% declară că se află deja în căutarea unui nou loc de muncă.

O explicație pentru prudența pe care o manifestă angajații în a face schimbări bruște de carieră este legată și de faptul că au resimțit anul acesta mai plin de provocări și de incertitudini decât 2023 – caracterizări folosite de 22,1%, respectiv 24,4% dintre participanții la sondaj. Pentru 24,7% dintre aceștia a fost un an greu, în timp ce pentru 11,9% a fost un an de creștere, mai ușor decât 2023 (6%) și care a adus surprize plăcute (8%).

„Cei care și-au stabilit deja obiectivele profesionale pentru 2025 spun că, pentru a le putea atinge, plănuiesc să înceapă căutarea activă de noi opțiuni de angajare, să participe la programe de dezvoltare și formare profesională, dar și să-și negocieze condiții mai bune de muncă la locul actual. Un sfert dintre respondenți vor discuta direct cu managerul și vor cere o evaluare pe baza căreia să poată obține o creștere salarială sau o promovare”, mai spune Raluca Dumitra.

Perspectivele care generează îngrijorare cu privire la noul an sunt, în primul rând, cele legate de stabilitatea locului de muncă (32,2%), salariul și beneficiile extrasalariale (27,9%), păstrarea unui echilibru între viața personală și cea profesională (21,9%) și, în procente mult mai mici, dezvoltarea abilităților și competențelor (6,9%) ori oportunitățile de avansare (5,6%). Cu toate acestea, 13,9% sunt foarte optimiști cu privire la anul viitor, 29,3% sunt optimiști, 25,1% au o atitudine neutră, 24,8% sunt îngrijorați, iar 6,9% foarte îngrijorați.

Românii anticipează și anumite schimbări care vor avea loc pe piața muncii începând cu anul viitor. Cea mai importantă este legată de faptul că vor angajatorii vor cere noi competențe și abilități (45,3%). 36% cred că vor avea loc restructurări și reorganizări ale companiei pentru care lucrează în prezent, 19,8% prevăd că va crește nivelul automatizării și rolul tehnologiei în munca lor de zi cu zi, 21,2% se așteaptă să apară mai multe oportunități de lucru remote, iar 14,2% vorbesc despre mai multe oportunități de mobilitate internă și internațională.

Sondajul a fost realizat în luna decembrie a acestui an, pe un eșantion de 900 de respondenți din segmentul candidaților și angajaților.

Leul se confruntă cu mari riscuri, în condițiile în care cererea de valută a crescut exponențial, după scorul scos la alegeri del extrema dreaptă și posibilitatea ca exponentul său să devină noul președinte al țării.

Lipsa unui program economic concret din partea exponenților suveranism-distributismului și a naționalizării principalelor industrii, este privită cu scepticism de piețele financiare, iar pensionarii sau bugetarii s-ar putea confrunta în două – trei luni cu situația în care nu își vor primi pensiile sau salariile, în lipsa banilor europeni.

Dorința autorităților și a BNR de a susține moneda națională, a fost obținută prin vânzări de valută în piață. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a afirmat că au fost scoase 6 miliarde de euro din fondul special de rezervă a Guvernului, pentru a stabiliza cursul dar și pentru cheltuielile curente ale statului.

La rândul său, BNR, care monitorizează cu mare atenție leul, principalul său instrument în lupta cu inflația, ar fi fost nevoită să cheltuie circa 1 miliard de euro.

Cristian Popa, membru al consiliului de administraţie al BNR, a declarat recent Ziarului Financiar că „intrările de valută au devenit ieşiri, însă am văzut mai degrabă concluzia acestui proces în dobânzi mai mari. (...) Cursul contează foarte mult, mai ales că este ceasul economiei”. Dl Popa, a precizat, de asemenea, faptul că „BNR a preferat această stabilitate relativă a cursului valutar. Totuşi, nivelul nu este fix, iar dacă dezechilibrele macroeconomice nu se corectează este greu de imaginat că lucrurile vor rămâne la fel de stabile şi pe viitor”.

Anul acesta, volatilitatea cursului euro a fost minimă, deprecierea față de ultima ședință din 2023 fiind pe parcursul lunilor de circa 0,025 bani. În ultimele săptămâni, culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,976 – 4,977 lei. Însă, în ultimele două ședințe maximul a urcat la 4,978 lei, astfel că media de miercuri a fost identică cu cea de marți, 4,9770 lei.

Situația actuală a fost prevăzută de către banca centrală, care a menținut rata de referință, la ultima sa ședință de politică monetară, la 6,50%.

Până la jumătatea lunii noiembrie, indicii ROBOR se situau în apropierea dobânzii pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care devenise principala rată directoare a pieței.

De atunci, indicii au trecut pe creștere. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,97%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,99 la 6,02%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Euro se tranzacționa miercuri în culoarul 1,0482 – 1,0530 dolari, față de un maxim de 1,0597 dolari, la sfârșitul săptămânii trecute. Situația politică încordată din Franța, unde ar putea fi votată o moțiune de cenzură împotriva premierului Michel Barnier, este cea care pune presiune pe euro. Dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, față de 4,7129 lei, joia trecută.

Media francului elvețian a stagnat la 5,3444 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 6,0043 lei.

Prețul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, iar metalul galben se aprecia la 2.635,60 – 2.651,50 dolari/uncie.

Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,2899 zloți/euro la 414,06 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni în culoarul 95.414 – 97.019 dolari iar ethereum între 3.618 și 3.750 dolari.

Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 5,92% pe an, de la 5,91% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,97% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,02% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.