Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-noiembrie a anului 2025, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1741,20 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 221,30 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 722,05 milioane lei,cu 110,71 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit: 123,43 milioane lei;

– impozit pe venit: 271,16 milioane lei;

– TVA: 161,19 milioane lei;

– accize: 1,53 milioane lei;

– alte venituri: 164,74 milioane lei.

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 1019,15 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 110,59 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2024.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-noiembrie 2025 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat: 661,48 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj: 12,52 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 345,15 milioane lei.

În perioada ianuarie - noiembrie 2025,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 65,14 milioane lei.

Începutul săptămânii a fost unul pozitiv pentru moneda națională, care s-a apreciat față de principalele valute. La rândul lor indicii ROBOR au revenit pe scădere, iar prețul gramului de aur a pierdut circa 3 lei.

Cursul euro a scăzut de la 5,0919 lei, maxim al ultimelor aproape două luni, la 5,0899 lei, față de 5,0893 lei la începutul săptămânii trecute, pe fondul reducerii aversiunii față de risc, care a permis aprecierea și altor monede de la marginea zonei euro. Piața valutară s-a deschis cu un vârf de 5,094 lei iar treptat cotațiile au alunecat la 5,088 lei.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,21 la 6,20%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,34% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,55 la 6,54%.

La sfârșitul lunii trecute, indicele la trei luni se situa la 6,23%, cel la șase luni la 6,36% iar cel la 12 luni la 6,57%.

Scăderea dobânzilor interbancare permite Trezoreriei să se împrumute la costuri mai mici din piața locală.

Luni, Finanțele s-au împrumutat cu 500 milioane lei pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,90%, scadența titlurilor de stat fiind în aprilie 2035, iar totalul ofertelor de cumpărare s-a ridicat la 1,11 miliarde lei. Trezoreria a mai atras alte 600 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,61%, scadența bonurilor fiind în aprilie 2028 iar ofertele de cumpărare au fost de 1,52 miliarde lei.

Nevoia de bani a Trezoreriei necesari pentru acoperirea golurilor din bugetul de stat va permite românilor să cumpere titluri de stat care fac parte din programul Tezaur, până în data de 9 ianuarie 2026. Bonurile au scadențe de 1, 3 și 5 ani iar dobânzile anuale oferite de stat sunt de 6,40%, 7%, respectiv, 7,40%.

Marți și miercuri se va desfășura ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Părerile sunt împărțite în privința unei decizii de reducere a ratei de referință, care se situează din octombrie la 3,75 – 4%, cu un sfert de punct procentual. Se are în vedere faptul că creșterea inflația an/an din septembrie a fost de 2,8%, față de 2,7% în august, mult peste ținta Fed care este de 2%.

Euro se tranzacționa luni în culoarul 1,1638 – 1,1672 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3707 la 4,3663 lei, față de 4,3849 lei, la începutul săptămânii trecute.

Revenirea către pragul de 0,94 franci/euro, a avut ca efect scăderea cursului monedei elvețiene la 5,4342 lei, față de 5,4481 lei, la începutul săptămânii trecute. Performanța monedei britanice, îmbunătățire la care contribuie modul pozitiv în care a fost primit planul bugetar al laburiștilor pentru anul viitor, a ridicat vineri cursul lirei sterline la 5,8310 lei. Lunea aceasta, media s-a retras la 5,82 lei față de 5,7849 lei, marțea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 593,4969 lei la 590,1963 lei, după ce metalul galben s-a retras la 4.196,50 – 4.220 dolari/uncie.

Bitcoin a scăzut vinerea trecută la circa 87.000 dolari, tendință stimulată de ieșirile din ultimele cinci săptămâni de peste 2,7 miliarde din fondurile ETF pe bitcoin. Lunea aceasta principala monedă digitală se tranzacționa între 89.923 și 92.272 dolari. Ethereum fluctua între 3.041 și 3.176 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Monedele de la marginea zonei euro aveau joi evoluții mixte față de cea unică, leul și forintul cunoscând deprecieri. Reamintim că dobânda de referință din România și Ungaria se află la 6,25%, de circa un an și jumătate.

Cotațiile din piața valutară au crescut joi la 5,091 – 5,095 lei, iar cursul a urcat de la 5,0916 lei la un nou maxim al ultimelor aproape două luni de 5,0920 lei.

O analiză a companiei XTB anticipează pentru anul viitor o creștere a cursului euro la 5,25 lei, față de o proiecție a cursului mediu anual al Comisiei de Prognoză de 5,10 lei, estimată în raportul din septembrie.

După scăderile din ședința de miercuri, valorile indicilor ROBOR au stagnat. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,21%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,34% iar cel la 12 luni la 6,55%.

Cursul monedei americane a scăzut modest de la 4,3656 la 4,3641 lei, însă cotațiile euro au crescut în partea a doua a zilei la 1,1682 dolari. Aprecierea se datorează pariurilor puse pe o decizie a Rezervei Federale de a reduce cu un sfert de punct procentual a dobânzilor, care se situează din octombrie la 3,75 – 4%.

Reducerea temerilor legate de exercițiul bugetar britanic de anul viitor a permis lirei sterline să se aprecieze față de euro, cea mai mare creștere zilnică începând cu aprilie, iar cursul ei a crescut de la 5,7984 la 5,8241 lei. Media francului elvețian a urcat de la 5,4516 la 5,4521 lei.

Prețul gramului de aur a crescut modest de la 589,2664 lei la 589,3601 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 4.175,20 și 4.217,70 dolari/uncie, mai mult cu peste 58% față de acum un an.

După scăderea de luni în apropierea nivelului de 85.000 dolari, bitcoin a profitat de slăbiciunea arătată de moneda americană și a revenit în jurul pragului de 93.000 dolari. Ea se tranzacționa joi între 92.473 și 94.067 dolari. La rândul său, ethereum a urcat la 3.161 – 3.239 dolari.

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu

89,7% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs au declarat că au pregătit beneficii de Crăciun pentru angajați, pe care le vor acorda în luna decembrie, înainte de minivacanța de sărbători, în timp ce 10,3% nu au avut buget alocat acestui scop. “În mod tradițional, cele mai multe companii își direcționează fondurile pentru beneficiile de sărbători către primele în bani, iar 2025 nu face excepție de la această regulă, în condițiile în care 60% dintre respondenți au spus că vor acorda astfel de bonusuri înainte de Crăciun. 48% vor organiza petrecere specială cu echipa, iar 44% vor oferi tichete sau vouchere cadou”, spune Ana Călugăru, Head of Communications, în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. 36% vor opta pentru coșuri cu produse de sărbători, 8% vor acorda zile libere suplimentare, 4% organizează tombole cu premii și la fel de mulți au pregătit tichete de vacanță pentru angajați.

Cei mai mulți dintre angajatori, respectiv o treime, au alocat, în acest scop, un buget cuprins între 201 și 400 de lei pentru fiecare angajat în parte. 28% între 401 și 600 de lei și tot atâți peste 1.000 de lei / angajat. Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite a rămas neschimbată, după cum au răspuns 84% dintre participant. Doar 8% au majorat bugetele și tot 8% le-au scăzut.

“Chiar dacă pentru multe companii 2025 a fost un an complicat, în care au resimțit impactul schimbărilor economice și fiscale, vedem că majoritatea angajatorilor au decis să nu taie bugetele pentru beneficiile de Crăciun, principalul motiv invocat fiind faptul că acestea contribuie la motivarea și retenția angajaților. Aceștia s-au obișnuit cu această tradiție de final de an, iar eliminarea ei ar putea avea un efect de nemulțumire. Interesant este faptul că 12% apelează la această metodă pentru a răsplăti performanța, iar 4% declară că vor, în acest fel, să compenseze faptul că anul acesta nu au putut oferi creșteri salariale”, adaugă Ana Călugăru.

Pe fondul acestor explicații ale angajatorilor, și angajații spun că beneficiul pe care și l-ar dori cel mai mult ar fi primele în bani (menționate de 81% dintre respondenți). 32% și-ar dori tichete sau carduri cadou, 28% zile libere plătite, 17,2% coșuri cu produse de sărbători și 15,6% petrecere cu echipa. Întrebați și care ar fi valoarea corectă a unui pachet de beneficii de Crăciun, 38,1% au răspuns peste 1.000 de lei. 35,7% între 500 și 1.000 de lei, 15,2% între 250 și 500 de lei și 1,7% între 100 și 250 de lei. Pentru 9,3% suma nu este importantă și apreciază gestul făcut de angajator. De altfel, doar 6,6% sunt optimiști și cred că anul acesta, valoarea beneficiilor de la final de an va fi mai mare decât anul trecut.

Întrebați și cum ar reacționa dacă nu ar primi niciun beneficiu de Crăciun, mai mult de jumătate dintre respondenți (52,3%) ar considera că angajatorul nu apreciază suficient angajații. 26,6% ar fi dezamăgiți, dar ar înțelege, având în vedere contextul economic, 11,1% ar rămâne neafectați dacă, în timpul anului, ar primi suficiente alte beneficii extrasalariale, iar pentru 10% o astfel decizie nu ar avea niciun impact negativ.

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie pe un eșantion de 115 de respondenți din rândul angajatorilor și 950 de respondenți din rândul angajaților.