Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, instituție subordonată Consiliului Județean Călărași, vă invită la film. Puteți viziona: Instinct primar (2D)

09 - 11.01.2026 ora:20:00

13 - 15.01.2026 ora:20:00

Luni filmul nu va rula!

Instinct primar (2D)

Regia: Johannes Roberts

Cu: Kevin McNally, Johnny Sequoyah, Troy Kotsur, Jessica Alexander, Kae Yukawa

Gen film: Horror

Durata: 89 minute

Rating: N15

Premiera în România: 09.01.2026

Vacanța tropicală a unui grup de prieteni se transformă într-o poveste înfricoșătoare, primitivă, despre groază și supraviețuire. Maestrul horrorului Johannes Roberts („47 Meters Down”, „The Strangers: Prey at Night”) revine cu noul thriller terifiant „Instinct primar”, în care Johnny Sequoyah („Dexter: New Blood”) joacă rolul unei tinere a cărei vacanță în Hawaii devine o luptă disperată pentru supraviețuire în fața unei amenințări neașteptate - un cimpanzeu infectat cu rabie, pe nume Ben. Urmează un joc claustrofobic de-a șoarecele și pisica, în timp ce Sequoyah și prietenii ei, interpretați de o distribuție care îi include pe Jessica Alexander („The Little Mermaid”) și câștigătorul Oscarului Troy Kotsur („CODA”), ajung captivi într-un paradis litoral transformat în teren de vânătoare mortal. Roberts, cunoscut pentru thrillerele sale tensionate despre supraviețuire, face echipă cu actorii în ascensiune Sequoyah și Alexander pentru această nouă producție în subgenul horror „când animalele atacă”.

https://www.youtube.com/watch?v=6MqE8rEtSOk

Moneda națională a început noul an cu o apreciere față de cea unică dar a pierdut teren în fața celorlalte monede majore.

Ultima ședință din 2025 a adus un curs al euro de 5,0985 lei, mai mult cu circa 2,5% față de începutul anului trecut.

La redeschiderea pieței locale, leul a profitat de creșterea interesului pentru activele considerate mai riscante și de deprecierea euro, astfel că media monedei unice a scăzut la 5,0905 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei.

Majoritatea analizelor bancare prognozează o creștere a euro până la sfârșitul anului la 5,15 lei, având în vedere atât prudența BNR dar și intrările mari de fonduri europene.

În schimb, sondajul CFA România realizat în noiembrie, a relevat o tendință de depreciere a monedei naționale. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 5,1313 lei/euro, respectiv 5,1733 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

Pentru a proteja leul, BNR are la dispoziție o rezervă internațională (valute plus aur) care se ridicau la sfârșitul lui 2026 la 77,017 miliarde euro.

După creșterea din mai la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani, indicii ROBOR au cunoscut o scădere constantă după care s-au stabilizat pe final de an sub dobânda-cheie și s-au apropiat de valorile de la începutul anului.

În prima ședință din 2026 indicele ROBOR la trei luni se situa la 6,14%, cel la șase luni la 6,28% iar cel la 12 luni a urcat de la 6,48 la 5,49%.

Trezoreria nu a organizat lunea aceasta o licitație de titluri de stat, dar și-a propus să se împrumute în ianuarie cu cel puțin 11,2 miliarde lei, sumă care este mai mare cu 6,025 miliarde lei decât cea programată în decembrie 2025.

Referirile făcute de președintele american privind o viitoare anexare de către SUA a Groelandei, parte a Regatului Danemarcei, au avut ca efect scăderea euro la 1,1660 – 1,1726 dolari, față de 1,1713 – 1,1765 dolari, în prima zi de tranzacționare din 2026, au ridicat cursul monedei americane de la 5,3417 la 5,3557 lei, după ce anul trecut aceasta a pierdut 11,5% față de cea națională.

Leul a câștigat anul trecut 28% în fața lirei sterline, care a urcat, totuși, în 13 mai până la 6,0646 lei. La început de an, media a urcat de la 5,8335 la 5,8663 lei.

Considerat drept un „refugiu” în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic și economic, au apreciat anul trecut francul elvețian cu 30%, în 18 noiembrie fiind atins un maxim istoric de 5,5259 lei. Lunea aceasta cursul a urcat de la 5,4743 la 5,4781 lei.

Incertitudine geopolitică creată prin intervenția armată ordonată de Donald Trump împotriva președintelui venezuelean Nicolas Maduro și atenționarea Columbiei și Mexicului au majorat cererea de metale prețioase.

Prețul gramului de aur a urcat de la 601,0836 lei la 621,3365 lei, aproape de maximul istoric de 622,5801 lei atins înainte de Crăciun. Saltul este consecința aprecierii unciei de aur până la 4.441 dolari, față de un minim de 4.310 dolari, vinerea trecută.

Argintul a crescut anul trecut cu 150% și a atins un vârf de 82 dolari/uncie se tranzacționa între 74,60 și 76,30 dolari/uncie.

În regiune, moneda poloneză se întărea la 4,2110 zloți/euro iar cea maghiară la 384,41 forinți/euro.

Entuziasmul americanilor a ridicat cotațiile bitcoin la 91.496 – 93.234 dolari, față de 87.330 dolari la sfârșitul lui 2025. Ethereum a urcat la 3.135 – 3.210 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2025 cu 19,8% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 11,2% comparativ cu luna octombrie 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,2% faţă de luna precedentă şi scădere cu 3,1% comparativ cu luna octombrie 2024;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2025 la 5,6% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 14,8 puncte procentuale, respectiv cu 4,8 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 13 comparativ cu luna precedentă , respectiv cu 12 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale, scăderea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a deceselor sub 1 an faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna octombrie 2024 a crescut numărul născuţilor-vii şi al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor generale şi al căsătoriilor. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la nivelul lunii octombrie 2024.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2025 a înregistrat o creştere de 19,8% comparativ cu luna precedentă.

În luna octombrie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2025 a crescut cu 11,2% faţă de valoarea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2024.

     În perioada 01.01.-31.10.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 2,1%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea băuturilor; fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; industria metalurgică; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier.                                      

       Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2025, a fost de 7482 lei, mai mare cu 1,14% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 0,3% comparativ cu luna octombrie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6445 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7329 lei în industrie şi construcţii şi de 7986 lei în servicii.

       Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2025, a fost de 4473 lei, mai mare cu 1,2% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 3,1% comparativ cu luna octombrie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3863 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4380 lei în industrie şi construcţii şi de 4772 lei în servicii.

       Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2025 a fost de 9152 lei, iar cel net de 5492 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 0,9%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,4% pentru luna octombrie 2025 faţă de luna precedentă, de 239,0% faţă de octombrie 1990 şi de 95,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

       Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2025, a fost de 50771 persoane, mai mic cu 17 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1316 persoane faţă de luna octombrie 2024.

       Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 18,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 28,0 mii persoane în servicii.

       Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2025, era de 4374 persoane, în creştere cu 155 persoane faţă de luna precedentă (+3,7%).  

    Comparativ cu luna octombrie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 192 persoane (-4,2%).

     La sfârşitul lunii octombrie 2025, femeile reprezentau 49,4% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

     Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 362 persoane (8,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 65 persoane (1,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

     Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2025 era de 3947 persoane,   reprezentând 90,2% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (91,4%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

     Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna septembrie 2025 şi 6,0% în luna octombrie 2024).

      Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2025 a fost de 6,1% (5,8% în luna septembrie 2025 şi 6,4% în luna octombrie 2024).

       Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2025 a fost de 5,2% (5,1% în luna septembrie 2025 şi 5,7% în luna octombrie 2024).     

       Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2025 existau 125 de locuri de muncǎ vacante, din care 123 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 100 erau pentru muncitori (80,0%).

     Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor generale şi de scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi a numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 2024, a crescut numărul născuţilor-vii şi al divorţurilor şi a scăzut numărul deceselor generale şi al căsătoriilor . Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la nivelul lunii octombrie 2024.

     Natalitatea. În luna octombrie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 191, mai mic cu 45 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 13 comparativ cu luna octombrie 2024.

     Mortalitatea generală. În luna octombrie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 321, mai mare cu 21 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 37 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

     Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2025 nu s-a înregistrat nici un deces sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna anterioară şi menţinându-se la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

     Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -130 persoane în luna octombrie 2025 (-64 persoane în luna septembrie 2025 şi -180 persoane în luna octombrie 2024).

     Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2025, s-au înregistrat 128 căsătorii, mai puţine cu 56 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 20 faţă de luna octombrie 2024.

     Divorţialitatea. În luna octombrie 2025 s-au înregistrat 24 divorţuri, mai puţine cu 5 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

     În luna septembrie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 47,3 milioane euro şi al importurilor CIF de 42,5 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +4,8 milioane euro.

     Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+65,6%) şi o creştere de (+79,0%) faţă de luna septembrie 2024.

     Importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+36,9%) şi o creştere de (+79,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

     În perioada 1.I-30.IX.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (18,8%); metale comune şi articole din acestea (34,5%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (26,1%); materii textile şi articole din acestea (2,0%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (6,0%); mijloace de transport (1,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,5%).

    Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna septembrie 2025 a fost următorul: Liban (36,22%),Germania (12,23%),Italia (10,90%) ,Grecia (6,99%) şi Bulgaria (5,94%).

     În perioada 1.I-30.IX.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,7%); metale comune şi articole din acestea (42,2%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (13,9%); materii textile şi articole din     acestea (1,7%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,8%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,4%); mijloace de transport (3,6%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (13,6%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,5%).

    Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna septembrie 2025 a fost următorul: Republica Chineză (23,18%), Turcia (15,30%),Olanda (9,12%), Serbia (6,58%) şi Germania (6,40%).

     În luna octombrie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare ,a numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică si a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică, faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin scăderea numărului de sosiri, a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare şi a numărului de înnoptări.

     Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2025, a fost de 1278, mai mic cu 43,1% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 30,0% comparativ cu luna octombrie 2024.

     Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 99,2% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

     Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2025, a fost de 2194, mai mic cu 28,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 22,7% comparativ cu luna octombrie 2024.

     Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 98,5% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

     Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2025, a fost de 16,4% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 14,8 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 4,8 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2024.

     În luna octombrie 2025, s-au eliberat 34 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 13 mai puţine faţă de luna precedentă, respectiv cu 12 comparativ cu luna octombrie 2024.

   Indicele preţurilor de consum (IPC)-Total în luna octombrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2025 a fost 100,50%.

   Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,0%.

   Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 9,8%.

   Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2025 a fost de 0,9%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

   Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (noiembrie 2024 – octombrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2023 – octombrie 2024) a fost de 6,6%.

Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 mld lei, respectiv 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB. Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scădere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene.

Veniturile bugetului general au însumat 591,91 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2025, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.

Cheltuielile, în sumă de 713,68 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB.

Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 mld lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.

Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 mld lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 mld lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 120,59 mld lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din accize au totalizat 43,69 mld lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.

Veniturile nefiscale au însumat 50,43 mld lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 mld lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 154,13 mld lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale. Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 mil. lei mai mici față de luna noiembrie 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 mld lei, cu 13,48 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 2,88 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 mld lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 mld lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 mld lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 mld lei.