Câştigul salarial mediu brut pe economie în luna octombrie 2025 a fost 9152 lei şi cel net 5492 lei

Câştigul salarial mediu brut pe economie în luna octombrie 2025 a fost 9152 lei şi cel net 5492 lei

În luna octombrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9152 lei, cu 74 lei (+0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5492 lei, în creştere cu 49 lei (+0,9%) față de luna septembrie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11810 lei) și în transporturi aeriene (10739 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3396 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3465 lei).

Octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,3%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real1 a fost 95,0% în luna octombrie 2025 față de luna octombrie 2024.

Indicele câştigului salarial real a fost 100,4% în luna octombrie 2025 față de luna septembrie 2025.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 239,0%, cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2025.

Octombrie 2025 comparativ cu Septembrie 2025

În luna octombrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2025, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 12,9% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;

- între 4,0% și 5,5% în tranzacţii imobiliare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);

- între 1,5% și 3,0% în fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare, extracţia minereurilor metalifere, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea altor mijloace de transport, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), industria alimentară, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi industriale n.c.a.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie 2025 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nereal Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 14,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, respectiv în 13,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

- între 5,5% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, industria metalurgică;

- între 1,0% și 3,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

În sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,4%, ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), în administraţia publică (+0,8%), respectiv în sănătate şi asistență socială (+0,2%).izările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Rata anuală a inflației a fost de 9,8% în noiembrie

Rata anuală a inflației a fost de 9,8% în noiembrie

Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie a acestui an, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,64%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

'Indicele prețurilor de consum în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2025 a fost 100,42%. Rata inflației de la începutul anului (noiembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 9,5%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 a fost 9,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 - noiembrie 2025) față de precedentele 12 luni (decembrie 2023 - noiembrie 2024) a fost 6,9%', se arată în comunicatul INS.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflației la nivelul statelor membre ale UE, în luna noiembrie comparativ cu luna octombrie a fost 100,49%.

Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/12/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-stagnat-la-9-8-in-noiembrie--1511347

Creștere modestă a cursului euro

Creștere modestă a cursului euro

Principalul eveniment al acestei săptămâni a fost ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care s-a desfășurat marți și miercuri.

Volatilitatea cotațiilor euro din piața valutară a fost, din nou, una mai ridicată decât în ședințele precedente. Acestea au fluctuat între 5,088 și 5,093 lei, față de 5,087 – 5,095 lei, în ședința de miercuri, iar cursul monedei unice a urcat de la 5,0894 la 5,0898 lei.

Decizia Fed nu a influențat nivelul indicilor ROBOR. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,20%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,34%, iar cel la 12 luni la 6,54%.

Euro s-a apreciat la 1,1683 – 1,1726 dolari și a atins astfel maximul ultimelor două luni. Scăderea monedei americane s-a datorat deciziei luate la finalul ședinței Rezervei Federale, care s-a încheiat miercuri, de reducere a dobânzii de referinţă cu 0,25%, la intervalul 3,50 – 3,75%, confirmând astfel estimările analiștilor.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,3768 la 4,3493 lei.

A fost a treia tăiere a dobânzilor din acest an, în timp ce estimările privind rata inflaţiei din Statele Unite de la sfârșitul acestui an sunt de 2,9% față de ținta Fed de 2%. Președintele Fed, Jerome Powell, a afirmat că dobânzile se găsesc într-o zonă „plauzibil neutră”, ceea ce poate asigura stabilizarea pieţei muncii americane şi revenirea inflaţiei pe o pantă descendentă, estompând astfel efectele războiului tarifelor comerciale declanșat la scurt timp după preluarea de către Donald Trump a funcției de președinte.

Majorarea plasamentelor în euro a produs deprecierea cursului francului elvețian la 5,4515 lei, respectiv 5,8179 lei în cazul lirei sterline.

Metalul galben a crescut la 4.304 – 4.249 dolari/uncie, însă prețul gramului de aur s-a retras modest de la 589,8642 lei la 589,4810 lei.

În regiune, moneda poloneză s-a depreciat modest la 4,2284 zloți/euro, însă cea maghiară s-a întărit la 381,77 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras la 89.478 – 92.103 dolari iar ethereum la 3.170 – 3.327 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro a început ziua la 5,095 lei

Euro a început ziua la 5,095 lei

Evoluția leului de la jumătatea acestei săptămâni a fost una mixtă față de principalele valute iar indicii ROBOR au stagnat la valorile stabilite la începutul săptămânii.

Cursul euro a scăzut modest, în a patra ședință consecutivă, de la 5,0897 la 5,0894 lei, față de un vârf de 5,0920 lei, atins joia trecută. Aprecierea monedei naționale poate părea surprinzătoare în condițiile în care euro a atins la deschiderea pieței un vârf de 5,095 lei, după care valul de vânzări de valută a coborât cotațiile până la 5,087 lei.

Conform Raportui asupra Stabilității Financiare, dat publicității marți de către BNR, principalele riscuri severe la adresa stabilității financiare în România sunt incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

Unul din cele mai importante dezechilibre interne este cel al deficitului de cont curent. În acesta context, INS a anunțat că deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) din primele zece luni ale acest an a fost de 27,493 miliarde euro, mai mare cu 275,7 milioane euro (+1%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2024. Ceea ce înseamnă, că românii consumă mai mult din importuri decât ceea ce exportă, dar că asistăm și la o reducere a consumului, pe fondul erodării puterii de cumpărare după creșterile de taxe și impozite de la jumătatea acestui an.

În așteptarea deciziei de politică monetară a Rezervei Federale americane, indicii ROBOR nu au cunoscut modificări.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,20%, față de 6,21% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,34%, valoare identică cu cea de miercurea trecută, iar cel la 12 luni la 6,54%, comparativ cu 6,55% în urmă cu o săptămână.

Vestea bună a avenit pentru cei care își plătesc creditele în funcție de valoarea indicelui de referinţă IRCC, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail noi în lei acordate după luna mai 2019. Acesta va scădea în primele trei luni ale anului viitor la 5,67%, față de 6,06% în ultimul trimestru al acestui an.

În așteptarea deciziei Fed, euro s-a retras marginal la 1,1622 – 1,1658 dolari, iar cursul monedei americane a crescut de la 4,3711 la 4,3768 lei, față de 4,3656 lei, joia trecută.

Aprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a ridicat cursul francului de la 5,4198 la 5,4330 lei, față de 5,4516 lei, miercurea trecută. În schimb, media lirei sterline s-a retras marginal de la 5,8278 la 5,8244 lei, mai sus față de jumătatea săptămânii trecute când cursul a fost stabilit la 5,7984 lei.

Culoarul metalului galben s-a restrâns la jumătatea acestei săptămâni la 4.187 – 4.220 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a retras de la 590,8939 lei la 589,8642 lei, față de 589,2664 lei, miercurea trecută.

În aceeași piață a metalelor prețioase, cotația argintului a atins un record istoric de 61,6145 dolari/uncie, dublându-și astfel valoare față de începutul anului. Creșterea este pusă pe seama pariurilor puse pe o reducere a dobânzii de către Fed dar și a înmulțirii plasamentelor în ETF-urile garantate cu argint care sunt tranzacționate la bursă.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2274 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 383,86 forinți/euro.

Bitcoin a crescut miercuri la 91.809 – 93.162 dolari iar ethereum la 3.290 – 3.370 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Șoferii, lucrătorii în depozit, casierii, mecanicii și personalul pentru curățenie sunt cei mai căutați candidați fără studii superioare ai momentului

Șoferii, lucrătorii în depozit, casierii, mecanicii și personalul pentru curățenie sunt cei mai căutați candidați fără studii superioare ai momentului

Finalul de an vine cu oportunități pentru candidații din segmentul blue collar (fără studii superioare), 5.500 de joburi fiind acum disponibile pentru aceștia pe iajob.ro și alte 6.400 pe eJobs.ro. Angajatorii se află în continuă căutare de personal pentru posturile de execuție, iar cel mai mare volum de oferte se înregistrează pentru pozițiile de șoferi, lucrători în depozit, casieri, mecanici, personal pentru curățenie și operatori de producție. Acestea sunt, aproape în întregime, poziții care nu pot funcționa în regim de lucru remote și care necesită prezența fizică la sediul companiei.

„Vedem o dinamică accelerată în segmentele entry level și blue collar, în special în sectoare esențiale precum retail, transport / logistică, industria alimentară sau servicii. Aceeași dinamică se vede în oglindă și pe partea candidaților. Ei sunt, în acest moment, cei care și aplică în număr foarte mare. Astfel, în ultima lună, peste 650.000 de aplicări de pe eJobs.ro au venit din partea candidaților fără studii superioare”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Bucureștiul este orașul cu cele mai multe oferte pentru candidații din aceste categorii profesionale, urmat de Brașov, Cluj – Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. În cele mai multe cazuri, este vorba despre poziții de înlocuire, în condițiile în care industriile care angajează cel mai mult (retail, transport – logistică, servicii, HoReCa, producție sau industria alimentară) au, chiar și în această perioadă, o rată mare de fluctuație, în special pe palierul entry level și blue collar. Pe acest fond, nevoia de angajare este imediată, iar angajatorii caută atât oameni cu experiență anterioară, cât și candidați care nu au mai lucrat niciodată. „Acest sentiment acut al urgenței se regăsește și la candidați, care caută căi cât mai rapide de angajare, mai ales că, în cele mai multe cazuri, nu au un CV sau nu știu cum să facă unul. Pentru ei contează mult posibilitatea de a lua direct legătura cu angajatorii, opțiune pe care o au pe iajob.ro, spre exemplu pentru că speră ca, astfel, să elimine o parte dintre etapele care lungesc procesul de angajare”, explică Bogdan Badea.

Comparația cu oferta de joburi disponibile pentru alte categorii de candidați arată astfel: din numărul total de joburi postate în ultima lună, peste 11.000 au fost pentru segmentul entry level și pentru cei fără experiență, în timp ce aproximativ 4.000 au vizat seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență și managerii.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net, la nivel național, pentru angajații din eșalonul entry level este de 4.000 de lei pe lună. În cazul lor, angajatorii dau și cea mai mare dovadă de transparență salarială, pe iajob.ro 53% dintre poziții având salariul afișat în anunțul de angajare. Raportat la domeniile care angajează cel mai mult în această perioadă, mediile înregistrate sunt următoarele: 3.500 de lei pentru retail și industria alimentară, 3.800 de lei pentru transport / logistică, 3.500 de lei pentru HoReCa, 3.600 de lei pentru servicii și 3.900 de lei pentru producție.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 18.000 de locuri de muncă, iar pe iajob.ro sunt active 5.500 de joburi.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.