Ce joburi au căutat românii în 2025

Ce joburi au căutat românii în 2025

Peste 24 milioane de căutări au fost făcute, anul acesta, pe eJobs.ro, după cuvinte cheie, în funcție de interesele concrete de angajare ale candidaților. Cele mai multe căutări, respectiv 1,35 de milioane, au fost făcute pentru jobul de șofer, atenția candidaților mergând în special către pozițiile de șofer de categoria B, șofer de distribuție sau șofer de tir. Cu toate că este, de departe, lider de categorie, se află în scădere cu 14,9% față de anul trecut. Această poziție este, în fiecare an, în primele trei cele mai căutate joburi din platformă.

Cuvântul cheie „contabil” a fost al doilea cel mai căutat, de la începutul anului și până acum, cu 681.000 de interogări în platformă. În acest caz, însă, creșterea este considerabilă față de 2024, respectiv 51,8%. Tot cu un procent de creștere, dar mai mic (19%) se află și căutările pentru poziția de asistent medical, poziție pentru care candidații au făcut 626.000 de interogări. Aproape 534.000 de căutări au apărut pentru job-urile disponibile în call - centere, interesul candidaților mergând aproape în exclusivitate către pozițiile de operator call – center. De altfel, sectorul de call-center / BPO s-a aflat și anul acesta în topul celor mai mari angajatori, în funcție de numărul de locuri de muncă scoase în piață, dar și una dintre primele opțiuni ale tinerilor aflați la început de carieră, cu experiență minimă sau aflați chiar la prima angajare. 37.000 de joburi în acest sector au fost disponibile de la începutul anului și până acum, fiind al doilea cel mai mare generator de locuri de muncă noi, după retail.

Un alt cuvânt cheie care a generat un număr mare de căutări în 2025 (530.000) este „inginer”. „În creștere cu 55% față de anul trecut, această poziție a apărut frecvent în interogările făcute de candidați, chiar dacă este cunoscut faptul că reprezintă o nișă pe care și angajatorii o caută intens. Alături de muncitorii calificați au fost categoria pentru care încă vedem un deficit în piață și pentru care au existat oferte numeroase de angajare, indiferent de contextul economic pe care l-am traversat. Cei care au vrut să își schimbe locul de muncă au reușit să facă asta relativ ușor, iar salariile au rămas competitve”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. Cele mai populare specializări au fost cele de inginer constructor, inginer mecanic, inginer de instalații, inginer chimist sau inginer proiectant.

Joburile remote rămân și în 2025 pe radarul celor aflați în căutarea unui loc de muncă, în creștere chiar cu 48% comparativ cu anul trecut. Astfel, cuvintele cheie „remote” sau „acasă” au fost folosite de 244.000 de ori de către cei aflați în prospectarea ofertei de joburi. Pe de altă parte, numărul de joburi remote înregistrează o scădere față de aceeași perioadă a anului trecut și acum mai reprezintă doar 3,6% din numărul total de locuri de muncă scoase în piață anul acesta.

De la începutul anului și până acum, în sectoarele pentru care s-au efectuat cele mai multe interogări în site, au fost postate 121.000 de joburi. Pentru industria de transport, au fost disponibile aproape 27.000 de poziții, pentru call-center / BPO 37.000, pentru sectorul medical 14.000, pentru servicii financiare 18.000, iar pentru remote aproape 10.000 de joburi.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor sunt angajați ca șoferi variază între 4.700 de lei și peste 12.000 de lei, dacă vorbim despre șoferi de tir care operează curse internaționale. Salariul mediu net al unui asistent medical este de aproximativ 4.800 de lei, iar pentru un operator call-center de 3.900. Media salarială pentru un contabil este de 5.000 de lei pe lună, în timp ce un inginer pornește de la un salariu de 6.000 de lei și poate ajunge până la 15.000 de lei, în funcție de specializarea pe care o are și nivelul de senioritate. Aceste medii salariale reflectă datele din toate județele țării și toate nivelurile de experiență.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 16.000 de joburi. Alte 5.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Euro se menține peste 5,09 lei și țintește pragul de 5,10 lei

Euro se menține peste 5,09 lei și țintește pragul de 5,10 lei

În ultimele săptămâni, se manifestă o tendință de consolidare a cursului euro peste pragul de 5,09 lei și o posibilă testare a celui de la 5,10 lei.

Cotațiile din piață au atins marți un vârf de 5,098 lei, însă imediat au apărut ordine de vânzare care au tras euro în jos, mișcări care duc cu gândul la posibile intervenții ale băncii centrale. O situație identică s-a petrecut și la jumătatea acestei săptămâni, în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,097 lei, astfel că media monedei unice s-a apreciat marginal de la 5,0920 la 5,0922 lei, față de 5,0894 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

După o scădere modestă la începutul săptămânii, dobânzile interbancare au avut în următoarele două ședințe o evoluție stabilă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,33%, iar cel la 12 luni la 6,53%.

Decizia de miercurea trecută a Rezervei Federale americane de a tăia dobânzile cu un sfert de punct procentual la intervalul 3,50 – 3,75%, a ridicat marți cotațiile euro la aproape 1,18 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din ultima parte a lunii septembrie.

Miercurea aceasta, euro a scăzut la 1,1704 – 1,1753 dolari, după ce s-a anunțat scăderea inflației din zona euro și înaintea unei serii intervenții din partea oficialilor Rezervei Federale.

În aceste condiții, cursul monedei americane a urcat de la 4,3312 la 4,3442 lei, față de 4,3768 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Scăderea inflației din Marea Britanie cu 0,4 puncte procentuale, la 3,2%, cea mai mare contracție a ratei anuale începând cu septembrie 2024, a înmulțit pariurile pe o reducere de către Banca Angliei a ratei de referință, la ședința sa care se va desfășura săptămâna aceasta. Aceasta a provocat deprecierea lirei sterline față de principalele monede, iar cursul ei a coborât de la 5,8138 la 5,7920 lei, față de 5,8244 lei, în urmă cu o săptămână.

Cursul francului elvețian a urcat, după două ședințe consecutive de scădere, de la 5,4410 la 5,4513 lei, față de 5,4330 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a crescut de la 595,7096 lei la 602,8470 lei, față de 589,8642 lei la jumătatea săptămânii trecute. Evoluția s-a datorat aprecierii metalului galben la 4.301 – 4.343 dolari/uncie, la circa 40 dolari de maximul istoric atins în urmă cu două luni.

Banca centrală a Ungariei a anunțat că va avea o „abordare prudentă și răbdătoare a politicii monetare”, fiind gata astfel să reducă dobânda-cheie, performanța economică a țării vecine și creșterea tensiunilor politice, înainte de alegerile de anul viitor, au nemulțumit investitorii. Media monedei maghiare a crescut la 386,96 forinți/euro, maxim al ultimei luni și jumătate. În schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2149 zloți/euro.

Testarea luni seară a scăderii sub pragul suport major de la 85.000 dolari/bitcoin, a transmis un semnal major în piață, însă numărul redus al celor interesați de a cumpăra și vânzările la care recurg cei care au investit în fondurile ETF listate la bursă, au menținut un nivel scăzut al prețului principalei monede digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 86.717 și 87.915 dolari iar ethereum în culoarul 2.911 – 2.971 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Euro testează pragul de 5,10 lei

Euro testează pragul de 5,10 lei

Creșterea cererii comerciale și a aversiunii față de risc, înainte de Sărbătoarea Crăciunului și începutul unui nou an, a provocat deprecierea leului.

Cursul euro a crescut de la 5,0914 la 5,0920 lei, însă evoluția cotațiilor din piață a fost mult mai agitată. De la un minim de 5,089 lei, moneda unică a urcat, după anunțarea cursului de schimb, la 5,098 lei, pentru ca apoi aceasta să se retragă la 5,094 lei.

O analiză a companiei de investiții InterCapital Securities anticipează posibilitatea ca euro să urce până la finalul acestui an la circa 5,15 lei, pentru ca în 2026 să atingă un nivel de 5,25 lei.

Dobânzile interbancare au avut marți o evoluție stabilă și s-au menținut la valorile de la începutul săptămânii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,33%, iar cel la 12 luni la 6,53%.

Decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale americane de a tăia dobânzile cu un sfert de punct procentual la intervalul 3,50 – 3,75% a majorat cererea de monedă europeană, care s-a apreciat la 1,1745 – 1,1795 dolari, maxim care nu a mai fost atins din ultima parte a lunii septembrie. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,3359 la 4,3312 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,4468 la 5,4410 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8005 la 5,8138 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 4.271 – 4.320 dolari/uncie, au coborât prețul gramului de aur de la 605,1491 lei la 595,7096 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2239 zloți/euro iar a celei maghiare s-a întărit la 384,97 forinți/euro, după ce Banca Națională a Ungariei a anunțat că politica sa monetară va continua să fie prudentă în perioada următoare.

Bitcoin a testat scăderea sub pragul suport de 85.000 dolari și fluctua în culoarul 85.338 – 87.630 dolari. La rândul său, ethereum a alunecat la 2.889 – 2.977 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul rezistă la ingerințele politice

Leul rezistă la ingerințele politice

Moțiunile înaintate de opoziție în Parlament, cea împotriva guvernului Bolojan, pe deoparte, și a ministrului Mediului, pe de alta, nu au influențat evoluția leului.

Menținerea presiunii pe curs se datorează adâncirii contului curent al balanţei de plăţi. Conform BNR, acesta a înregistrat între ianuarie și octombrie un deficit de 24,636 miliarde euro, față de 23,644 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.

Acesta se va majora în ultimele luni ale acestui an. Conform INS, producţia industrială, principalul motor al exporturilor, a scăzut, în primele zece luni, cu 0,9% ca serie brută şi cu 0,5% ca serie ajustată.

O analiză BCR anticipează un al treilea an consecutiv de contracție, cu o scădere a producției industriale de -0,4% în 2025, dar menționează posibilitatea unei reveniri în cursul anului viitor, în condițiile în care în Germania a fost aprobat un stimul fiscal major, dedicat consolidării infrastructurii și cheltuielilor de apărare, care ar putea impulsiona producția la nivel european.

Creșterea de luni a cursului euro de la 5,0904 la 5,0914 lei, față de 5,0899 lei, în urmă cu o săptămână se datorează în principal volumului mai ridicat al cererii comerciale și a revenirii aversiunii față de risc. Tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,089 – 5,092 lei.

Față de începutul anului leul cunoaște o depreciere de 2,3%, cu menținea stabilității în jurul pragului de 5,09 lei în ultimele patru luni. În aceeași perioadă, zlotul a câștigat circa 1,3%, forintul aproape 6,9% iar coroana cehă circa 3,9%.

Indicii ROBOR au cunoscut lunea aceasta o scădere marginală. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,20%, valoare stabilită în urmă cu o săptămână, la 6,19%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,34 la 6,33%, iar cel la 12 luni de la 6,54 la 6,53%.

Scăderea dobânzilor interbancare nu a influențat și ofertele de cumpărare de titluri de stat. Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 428 milioane lei prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2040, care a avut o valoare inițială de 500 milioane lei. Dobânda medie anuală acceptată de Finanțe a fost de 6,91%.

În așteptarea unor date noi privind inflația și piața muncii din Statele Unite ce vor fi publicate săptămâna aceasta, euro se tranzacționa între 1,1727 și 1,1750 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,3406 la 4,3359 lei, față de 4,3664 lei, lunea trecută.

Cursul francului elvețian a coborât de la 5,4586 la 5,4468 lei, față de 5,4342 lei, la începutul săptămânii trecute. La rândul ei, lira sterlină a scăzut de la 5,8057 la 5,8005 lei, comparativ cu 5,82 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a urcat de la 604,230 lei la 605,1491 lei, la circa 1,5 lei de maximul istoric atins în 17 octombrie. La începutul săptămânii trecute, prețul se situa la 590,1963 lei/gram. Metalul galben se tranzacționa în culoarul 4.294 – 4.351 dolari/uncie, aproape de recordul de 4.381,21 dolari/uncie, înregistrat în 20 octombrie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2192 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat la 385,14 forinți/euro.

Bitcoin s-a retras în noaptea de luni la circa 87.700 dolari, după care a fluctuat între 88.110 și 89.991 dolari, iar ethereum între 3.057 și 3.174 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

INS | Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna noiembrie

INS | Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna noiembrie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în noiembrie, cu 62,36% în ritm anual, dar cu un preț în scădere cu 2,52% față de luna precedentă, urmată de energia termică, cu o creștere anualizată de 18,8%, și de transportul pe calea ferată, cu 18,59% în ritm anual, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

În categoria mărfurilor alimentare, au fost consemnate creșteri de preț importante la cafea, de 20,5%, și la fructe proaspete, cu un plus de 15,13% în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la cartofi, cu 9,69%, și la fasole boabe și alte leguminoase, cu 2,38%. De la lună la lună, în noiembrie cel mai mult s-au scumpit cafeaua, cu 1,2%, și carnea de bovine, cu 0,9%. Ieftiniri s-au consemnat la citrice și alte fructe meridionale, de 2,03%, dar și la cartofi, de 1,29%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/12/12/energia-electrica-s-a-scumpit-cel-mai-mult-in-luna-noiembrie-cu-62-36-in-ritm-anual--1511373

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.