Redeschiderea pieței după sărbătorirea Zilei Naționale a fost de bun augur pentru leu, care s-a întărit față de principalele valute.

Marțea aceasta, cursul euro s-a depreciat de la 5,0906 lei, maximul ultimei luni și jumătate, la 5,0893 lei, evoluție datorată scăderii cotațiilor la 5,088 – 5,091 lei.

Până la sfârșitul anului se poate anticipa menținerea cursului euro în jurul pragului de 5,09 lei. Acesta poate fi apărat cu ușurință de BNR, care a anunțat că rezervele valutare ale României au urcat în noiembrie la 65,408 miliarde euro, de la 65,347 miliarde euro la sfârșitul lui octombrie, în condițiile în care plățile de rate și dobânzi în contul datoriei publice în valută au fost de aproximativ 853 milioane euro. În privința rezervelor internaționale (valute plus aur) ele au crescut de la 76,885 miliarde euro la 77,419 miliarde euro la sfârșitul lui noiembrie, cea mai mare valoare înregistrată vreodată.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 6,23 la 6,22% față de 6,34% la începutul lunii trecute. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,36% față de 48% în prima ședință din noiembrie, iar cel la 12 luni la 6,57% comparativ cu 6,68%, la începutul lui noiembrie.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1599 – 1,1620 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,4036 la 4,3849 lei, consecință a faptului că inflația din zona euro a crescut în noiembrie la 2,2%, ușor peste ținta de inflație a BCE, ceea ce nu ar necesita o tăiere a dobânzii de referință care se situează din iunie la 2%. Aceste date s-au suprapus pe anunțul că sectorul manufacturier american s-a contractat în noiembrie

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4481 lei iar cel al lirei sterline la 5,7849 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 590,0213 lei la 590,0719 lei, chiar dacă metalul galben s-a retras față de începutul săptămânii la 4.180,60 – 4.237,10 dolari/uncie.

În regiune, se deprecia la 4,2390 zloți/euro iar cea maghiară se întărea la 380,94 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 86.209 – 87.579 dolari, cotații apropiate de minimul de 85.653 dolari atins luni. Principala criptomonedă se află sub presiune de la începutul lui octombrie, evoluție cauzată de marcările de profit realizate la scurt timp după atingerea recordului de 126.251 dolari. Ieșirile din fondurile ETF pe bitcoin și ethereum listate la bursă au amplificat vânzările iar acum pragul suport se află la 80.000 dolari.

La rândul său, ethereum a coborât în prima zi din decembrie la aproape 2.700 dolari și se tranzacționa marți în culoarul 2.783 – 2.843 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2025 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2025 cu 0,2% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 3,3% comparativ cu luna septembrie 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,1% faţă de luna precedentă şi scădere cu 2,5% comparativ cu luna septembrie 2024;

- menţinerea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2025 la 5,4% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 6,6 puncte procentuale şi respectiv cu 7,0 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2024;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 2 comparativ cu luna precedentă şi creşterea cu 4 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, scăderea numǎrului deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentǎ. Comparativ cu luna septembrie 2024 a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor şi a scăzut numărul căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2025 a înregistrat o creştere de 0,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2025 a scăzut cu 3,3% faţă de valoarea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2024.

În perioada 01.01.-30.09.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 1,0%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea băuturilor; fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice; industria metalurgică; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2025, a fost de 7398 lei, mai mic cu 0,03% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 0,6% comparativ cu luna septembrie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6524 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7182 lei în industrie şi construcţii şi de 7887 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2025, a fost de 4418 lei, mai mare cu 0,1% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 2,5% comparativ cu luna septembrie 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3909 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4295 lei în industrie şi construcţii şi de 4702 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2025 a fost    de 9078 lei, iar cel net de 5443 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,0%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,6% pentru luna septembrie 2025 faţă de luna precedentă, de 238,0% faţă de octombrie 1990 şi de 94,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2025, a fost de 50788 persoane, mai mic cu 25 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1398 persoane faţă de luna septembrie 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 18,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 28,0 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2025, era de 4219 persoane, în creştere cu 37 persoane faţă de luna precedentă (+0,9%).  

Comparativ cu luna septembrie 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 174 persoane (-4,0%).

La sfârşitul lunii septembrie 2025, femeile reprezentau 49,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 348 persoane (8,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 66 persoane (1,6% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2025 era de 3805 persoane, reprezentând 90,2% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,2%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,4% în luna august 2025 şi 5,8% în luna septembrie 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2025 a fost de 5,8% (5,8% în luna august 2025 şi 6,2% în luna septembrie 2024).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2025 a fost de 5,1% (5,0% în luna august 2025 şi 5,4% în luna septembrie 2024).                                                                                              Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2025 existau 125 de locuri de muncǎ vacante, din care 123 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 100 erau pentru muncitori (80,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, de scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor, şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2024, a crescut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al divorţurilor şi a scăzut numărul căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna septembrie 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 236, mai mare cu 31 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 58 comparativ cu luna septembrie 2024.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 300, mai mic cu 12 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 2 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2025 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de luna anterioară şi mai puţin cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -64 persoane în luna septembrie 2025 (-107 persoane în luna august 2025 şi -120 persoane în luna septembrie 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2025, s-au înregistrat 184 căsătorii, mai puţine cu 52 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6 faţă de luna septembrie 2024.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2025 s-au înregistrat 29 divorţuri, mai puţine cu 11 faţă de luna anterioară şi mai multe cu 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna august 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 28,4 milioane euro şi al importurilor CIF de 31,0 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -2,6 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-26,3%) şi o creştere de (+27,0%) faţă de luna august 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-46,4%) şi o creştere de (+4,5%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VIII.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,4%); metale comune şi articole din acestea (36,2%); articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,1%); materii textile şi articole din acestea (2,1%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,9%); mijloace de transport (1,1%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,8%).

Topul principalelor ţări partenere la export ale judeţului Călăraşi din total export în luna august 2025 a fost următorul: Egipt (18,14%), Grecia (13,28%), Germania (12,95%), Bulgaria (10,90%) şi Italia (10,00%).

În perioada 1.I-31.VIII.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,1%); metale comune şi articole din acestea (42,2%); maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (13,1%); materii textile şi articole din    acestea (1,7%); pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,5%); articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,4%); mijloace de transport (3,7%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (13,9%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,5%).

Topul principalelor ţări partenere la import ale judeţului Călăraşi din total import în luna august 2025 a fost următorul: Turcia (21,71%), Germania (14,66%), Bulgaria (11,22%), Serbia (10,93%) şi Olanda (8,89%).

În luna septembrie 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare şi de scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică si a numărului de înnoptări în structurile de primire turistică, faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare şi prin scăderea numărului de înnoptări.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2025, a fost de 2246, mai mic cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 12,0% comparativ cu luna septembrie 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2025, a fost de 3056, mai mic cu 7,1% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 2,7% comparativ cu luna septembrie 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2025, a fost de 31,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 6,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,0 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2024.

În luna septembrie 2025, s-au eliberat 47 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 2 mai puţine faţă de luna precedentă şi mai multe cu 4 comparativ cu luna septembrie 2024.

Indicele preţurilor de consum (IPC)-Total în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%.

Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2025 a fost de 0,9%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,4%).

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimile 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) a fost de 6,1%.

În ultima parte a lunii noiembrie s-a manifestat o tendință de depreciere a leului față de euro, determinată de adâncirea deficitului de cont curent care s-a ridicat în primele nouă luni la 22,27 miliarde euro, față de 20,51 miliarde euro în perioada similară a anului trecut.

Este de așteptat ca deficitul să se majoreze până la sfârșitul anului, în condițiile în care la cea de-a doua rectificare bugetară pe anul 2025 s-a realizat pe datele prezentate de Comisia de Prognoză în ultimul raport prezentat în septembrie: o creștere economică modestă de 0,6%, la limita intrării în recesiune, care va ridica PIB la 1.902 miliarde lei, „stimulat” de o inflaţie medie anuală de 7,1%, în timp ce cursul mediu de schimb anual a fost anticipat la 5,04 lei.

La nivel lunar euro a crescut cu aproape jumătate de ban. Dolarul american a scăzut cu 1,3 bani, francul elvețian care a atins la jumătatea lui noiembrie un maxim istoric de 5,5259 lei, s-a apreciat cu circa 3,8 bani iar lira sterlină a câștigat 1,7 bani.

Vineri, înainte de deschiderea pieței locale, euro era cotat la 5,085 lei, însă tranzacțiiile s-au realizat în culoarul 5,089 – 5,091 lei, astfel că media a urcat de la 5,0901 la 5,0906 lei, maxim al ultimei luni și jumătate.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR a continuat și săptămâna trecută, semnalizând posibilitatea ca la sfârșitul anului să se plaseze în jurul pragului de 6%, sub dobânda de politică monetară care se situează din august 2024 la 6,5%.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,23% față de 6,34% la începutul lunii. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,36% față de 48% în prima ședință din noiembrie, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,58 la 6,57% comparativ cu 6,68%, la începutul lunii.

Euro se aprecia luni la 1,1590 – 1,1629 dolari. Menținerea acestei tendințe va permite leului să se întărească în următoarele zile, așa cum au făcut-o celelalte monede de la marginea zonei euro.

Dolarul american a crescut vineri de la 4,3946 la 4,4036 lei, după ce a atins la începutul lunii un maxim de 4,4290 lei.

Francul elvețian a încheiat luna la 5,4594 lei iar lira sterlină la 5,8158 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la sfârșitul lunii de la 587,0446 lei la 590,0213 lei, mai mult cu 23 de lei față de începutul lui noiembrie. Aprecierea s-a datorat faptului că metalul galben a urcat vineri la 4.154,20 – 4.226,50 dolari/uncie. Lunea aceasta, uncia se tranzacționa în piețele specializate între 4.206 și 4.263 dolari.

Bitcoin a scăzut luni brusc de la 90.000 dolari la 85.653 dolari, după care s-a plasat în jurul pragului de 86.000 dolari. Reamintim că în noiembrie a fost atins un minim al ultimelor opt luni de 80.553 dolari.

Scăderea este pusă pe seama revenirii aversiunii față de risc, care a generat ieșiri semnificative din fondurile ETF pe bitcoin și ethereum care sunt listate la bursa americană, care s-au ridicat în noiembrie la peste 3,43 miliarde dolari.

Ethereum a scăzut la începutul acestei săptămâni de la aproape 3.000 dolari la 2.800 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Mediul de afaceri românesc traversează un nou vârf al companiilor neprofitabile. Din cele aproximativ 920.000 de firme care au depus bilanțul pentru anul fiscal 2024, peste 325.000 au încheiat anul pe pierdere, arată datele disponibile. Numărul companiilor cu rezultat negativ este semnificativ mai mare decât în 2023, când au fost raportate 283.000, și aproape dublu față de 2018, când figurau 193.000 de firme.

Pierderea totală cumulată a acestor companii ajunge la aproape 56 de miliarde de lei, comparativ cu 46 de miliarde în 2023 și 31 de miliarde în 2018. Practic, în doar șase ani, pierderile la nivelul companiilor neprofitabile au crescut cu peste 80%.

Cele 325.000 de firme cu minus în 2024 reprezintă 35% din totalul companiilor care au depus bilanț. Acestea au realizat împreună vânzări de 379,5 miliarde de lei și au avut peste 825.000 de angajați, o structură care arată că segmentul firmelor neprofitabile rămâne important în economia națională inclusiv din perspectiva ocupării forței de muncă.

Clasamentul companiilor cu cele mai mari pierderi

Conform platformei de analize financiare SMARTreports.app, topul pierderilor în 2024 este dominat de British-American Tobacco, companie care a raportat un minus de 1,8 miliarde de lei. Pe locul doi se situează Liberty Galați, cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, urmată de Orange Romania, cu 863 de milioane.

În anii precedenți, liderii au fost diferiți: în 2023, Liberty Galați a înregistrat cea mai mare pierdere, de 2,2 miliarde de lei, iar în 2018 primele locuri erau ocupate de Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de peste un miliard de lei fiecare. Telekom Romania Mobile figura atunci în top cu un minus de 661 de milioane de lei.

Pe segmentul cifrei de afaceri, Rompetrol Rafinare rămâne constant compania cu cea mai mare activitate comercială aflată pe pierdere în tot intervalul analizat. Profi Rom Food continuă să se regăsească între firmele mari care operează neprofitabil.

Sectorul construcțiilor conduce detașat la pierderi

La nivel de cod CAEN, 4120 - construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale - generează în 2024 cea mai mare pierdere cumulată, aproximativ 3 miliarde de lei. Este și domeniul cu cele mai multe firme pe pierdere: 19.135 de companii.

Transporturile rutiere de marfă (4941) se situează pe locul al doilea ca număr de companii neprofitabile, cu aproape 17.000 de firme, iar comerțul nespecializat cu amănuntul (4711) depășește 15.000 de companii în dificultate.

Aceste trei sectoare concentrează împreună peste 50.000 de firme cu rezultat negativ, reprezentând o parte considerabilă din totalul companiilor afectate.

Bucureștiul rămâne epicentrul financiar al pierderilor

Analiza teritorială arată diferențe semnificative. Bucureștiul cumulează pierderi de 20,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 40% din pierderea totală la nivel național. Capitala are și cele mai multe firme pe minus: 67.677.

Județele Prahova (3,2 miliarde) și Ilfov (aproape 3 miliarde) completează podiumul, în timp ce Cluj și Ilfov depășesc fiecare pragul de 19.900 de companii cu pierdere. În multe dintre aceste zone, structura economică este formată din sectoare intens concurențiale, unde marjele sunt mici, iar presiunea costurilor este ridicată.

Tendința generală: mai multe companii pe minus, pierderi mai mari, impact economic mai amplu

Evoluția ultimilor ani indică un trend constant ascendent al pierderilor financiare ale companiilor din România, atât ca număr, cât și ca valoare. Creșterea costurilor operaționale, volatilitatea din energie și transport, presiunile fiscale și competitivitatea ridicată afectează în mod vizibil performanța financiară a unei părți largi din mediul privat.

Datele subliniază o provocare structurală: numărul companiilor neprofitabile crește mai repede decât numărul companiilor profitabile, ceea ce poate crea tensiuni pe termen mediu în investiții, ocuparea forței de muncă și capacitatea firmelor de a susține proiecte noi.