Aprecierea dolarului, care a atins în prima ședință a lunii mai un nou record istoric, va provoca creșterea prețului carburanților implicit o majorare a inflației, s-a reflectat imediat în evoluția indicilor ROBOR, care au atins pragul psihologic de 5%

Marțea trecută, indicele ROBOR la 12 luni trecea în premieră, după nouă ani, peste pragul psihologic de 5%. A urmat creșterea indicelui la șase luni peste valoarea amintită, iar în prima ședință din mai cel mai utilizat indice, cel la trei luni, a trecut și el.

Comparativ cu sfârșitul lui 2021, indicii au urcat cu 60 – 70%. Direcția se va menține în condițiile în care piața anticipează creșterea dobânzii de referință la ședința de politică monetară a BNR din 10 mai de la 3 la 3,5% iar inflația este formată din două cifre.

Analiștii care au răspuns la sondajul din martie al CFA România anticipează o majorare a ratei de referință la cel puţin 4,25%, în următoarele 12 luni.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,95 la 5,01%, față de 3,01% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,04 la 5,13%, comparativ cu 3,13% în ultima ședință din 2021, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 5,11 la 5,19%, după ce anul trecut s-a închis la 3,23%.

Această evoluție îi va obliga pe cei care au contract credite înainte de mai 2019, când a fost introdus indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), să plătească rate tot mai mari.

Pentru aceștia există posibilitatea de a solicita trecerea de la calcularea ratelor conform indicilor ROBOR la cea conform IRCC, care este de 1,86% până la sfârșitul lunii iunie. Pentru trimestrul al treilea va fi calculat un nou indice conform dobânzilor interbancare din primele trei luni ale acestui an.

Cursul dolarului a atins în aprilie patru recorduri, pentru ca lunea aceasta să atingă un nou maxim de 4,7010 lei. Aprecierea s-a datorat faptului că euro a atins joia trecută minimul ultimilor cinci ani de 1,0483 dolari, iar luni cotațiile fluctuau în culoarul 1,051 – 1,0567 dolari.

Media monedei unice a fluctuat în perioada analizată între 4,9457 și 4,9480 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,9476 lei.

Cursul francului elvețian s-a apreciat în aprilie cu circa un ban iar cel al lirei sterline a câștigat peste 11,1 bani. Lunea aceasta, media francului s-a apreciat de la 4,8290 la 4,8314 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8793 la 5,9101 lei.

La început de mai, metalului galben a scăzut la 1.878 – 1.887 dolari/uncia, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 287,9962 la 284,2468 lei.

Cererea de criptomonede s-a redus în aprilie, în condițiile în care interesul s-a mutat către moneda americană și obligațiunile emise de Trezoreria SUA, investitorii mizând pe creșterea rapidă a dobânzii de referință a Rezervei Federale.

După scăderea de duminică până la 37.500 dolari, bitcoin se tranzacționa luni în culoarul 38.405 – 39.110 dolari. Ether, care a alunecat până la 2.725 dolari, urca la 2.795 – 2.870 dolari..

Analiza cuprinde perioada 25 aprilie – 2 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna februarie 2022 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna februarie 2022 cu 16,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21,4% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,8% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 10,9% comparativ cu luna februarie 2021;

- menţinerea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2022 faţă de luna precedentă la 3,2 puncte procentuale şi scǎderea cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna februarie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 1,7 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 5,6 puncte procentuale faţă de luna februarie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 24 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 6 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului deceselor generale, al divorţurilor, scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an. Comparativ cu luna februarie 2021 a scǎzut numǎrul născuţilor-vii şi a crescut numǎrul deceselor generale, al căsătoriilor şi al divorţurilor.Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2022 a înregistrat o creştere de 16,7% comparativ cu luna precedentă.

În luna februarie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna februarie 2022, a fost mai mare cu 21,4% faţă de producţia industrială realizată în luna februarie 2021. S-au înregistrat creşteri în: fabricarea produselor textile; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria metalurgică; fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna februarie 2022, a fost de 5220 lei, mai mare cu 1,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,1% comparativ cu luna februarie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4507 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4470 lei în industrie şi construcţii şi de 5745 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna februarie 2022, a fost de 3183 lei, mai mare cu 1,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 10,9% comparativ cu luna februarie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 2696 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 2924 lei în industrie şi construcţii şi de 3413 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna februarie 2022 a fost de 6059 lei, iar cel net de 3721 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în uşoară creştere cu 0,6%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,0% pentru luna februarie 2022 faţă de luna precedentă, de 225,5% faţă de octombrie 1990 şi de 101,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii februarie 2022, a fost de 46485 persoane, mai mare cu 107 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1208 persoane faţă de luna februarie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,4 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,3 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii februarie 2022, era de 2919 persoane, în creştere cu 53 persoane faţă de luna precedentă (+1,8%).  

Comparativ cu februarie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mic cu 509 persoane (-14,8%).

La sfârşitul lunii februarie 2022, femeile reprezentau 47,5% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 386 persoane (13,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 42 persoane (1,4% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii februarie 2022 era de 2491 persoane, reprezentând 85,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (86,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,2%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,2% în luna ianuarie 2022 şi 3,8% în luna februarie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna februarie 2022 a fost de 3,2% (3,2% în luna ianuarie 2022 şi 3,8% în luna februarie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna februarie 2022 a fost de 3,3% (3,2% în luna ianuarie 2022 şi 3,8% în luna februarie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii februarie 2022 existau 831 de locuri de muncǎ vacante, din care 526 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 305 erau pentru muncitori (36,7%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna februarie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de creşterea numǎrului deceselor generale, al divorţurilor, de scăderea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an. Comparativ cu luna februarie 2021, a crescut numărul deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor, a scǎzut numărul născuţilor-vii. Numărul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Natalitatea. În luna februarie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 162, mai mic cu 24 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 11 faţă de luna februarie 2021.

Mortalitatea generală. În luna februarie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 488, mai mare cu 36 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 122 faţă de luna februarie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna februarie 2022 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna precedentǎ menţinându-se la acelaşi nivel faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -326 persoane în luna februarie 2022 (-266 persoane în luna ianuarie 2022 şi -193 persoane în luna februarie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna februarie 2022, s-au înregistrat 47 căsătorii, mai puţine cu 12 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 3 faţă de luna februarie 2021.

Divorţialitatea. În luna februarie 2022 s-au înregistrat 25 divorţuri, mai multe cu 19 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 8 faţă de februarie 2021.

În luna decembrie 2021, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 34,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 31,9 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 2,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă (+7,0%) respectiv faţă de luna decembrie 2020 (+97,5%), importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă (+45,9%) şi respectiv faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent de (+40,0%).

În perioada 1.I-31.XII.2021 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (19,9%), metale comune şi articole din acestea (46,3%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,7%), materii textile şi articole din acestea (3,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,4%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.XII.2021, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (40,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,0%), materii textile şi articole din acestea (3,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (5,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,0%), mijloace de transport (4,2%), produse vegetale (3,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (6,7%).

În luna februarie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2022, a fost de 909, mai mare cu 8,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 32,5% comparativ cu luna februarie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 86,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna februarie 2022, a fost de 1790, mai mare cu 1,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 61,6% comparativ cu luna februarie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,7% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna februarie 2022, a fost de 14,8% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,6 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2021.

În luna februarie 2022, s-au eliberat 37 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, numǎrul acestora a crescut cu 24 comparativ cu luna anterioară şi respectiv cu 6 faţă de luna februarie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna februarie 2022 de 0,58% faţă de luna precedentă şi de 8,53% faţă de luna februarie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-28.02.2022 a fost de 1,0%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,9%).

În luna februarie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,96%), tarifele serviciilor (+0,60%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,30%).

Statul de „monedă refugiu” în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic și militar, a înmulțit plasamentele în dolarul american care a atins joi maximul ultimilor cinci ani față de yenul japonez și euro.

Moneda unică a scăzut la 1,0483 – 1,0564 dolari, astfel că media monedei americane a a atins al treilea maxim istoric din această săptămână de 4,7005 lei. Această evoluție va majora prețul materiilor prime, care sunt tranzacționate de obicei în dolari, și va scumpi viața prin creșterea inflației.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9475 lei, de la 4,9474 lei în ședința de miercuri. Cotațiile monedei unice au revenit către pragul de 4,95 lei, iar transferurile se realizau în culoarul 4,947 – 4,95 lei.

Perspectiva continuării tendinței de majorare a prețurilor a afectat nivelul dobânzilor interbancare, care se mențin la maxime ale ultimilor nouă ani. În opinia analiștilor, Banca Națională va majora dobânda sa de politică monetară, la ședința Consiliului său de Administrație, din 10 mai, de la 3 la 3,5%.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 4,79 la 4,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 4,95 la 5%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 5,04 la 5,07%.

Cursul monedei elvețiene a urcat de la 4,8359 la 4,8422 lei, după aprecierea ei la 1,0483 – 1,0564 franci/euro, iar cel al lirei sterline s-a apreciat de la 5,8688 la 5,8871 lei.

Chiar dacă metalul galben a scăzut la 1.874 – 1.891 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 284,3458 la 285,7402 lei.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6915 zloți/euro iar a celei maghiare la 377,37 forinți/euro.

După scăderile de marți, bitcoin creștea la 39.210 – 39.830 dolari iar ether urca la 2.876 – 2.943 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Candidații din domeniul ingineriei se numără printre cei mai căutați de pe piața muncii în ultimii ani, indiferent dacă au studii finalizate în acest domeniu sau dețin doar experiență anterioară ori abilități tehnice.

Printre motivele din spatele deficitului de forță de muncă din acest sector se numără migrarea angajaților în companiile din străinătate care oferă salarii mai mari, dar și interesul scăzut al tinerilor față de astfel de meserii.

Salariile din domeniu sunt însă peste media pe economie. Astfel, 1 din 2 angajați câștigă salarii peste 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.

Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile specifice, precum sunt cele de ingineri sau cele de top management, și cele ale candidaților care nu necesită obligatoriu o pregătire. Spre exemplu, un manager de proiect în domeniul ingineriei câștigă în medie 5.600 de lei net pe lună, în timp ce un operator șlefuire câștigă circa 2.340 de lei.

Cei mai mulți angajați din domeniul Ingineriei (60,4%) câștigă salarii cuprinse între 3.000 și 7.000 de lei, iar 24,3% între 2.000 și 3.000 de lei, potrivit datelor introduse până în acest moment în Salario de specialiștii în inginerie. 10,5% ajung să câștige chiar și peste 7.000 de lei. Doar restul, de 4,8%, câștigă salarii medii nete sub 2.000 de lei pe lună.

„Angajații din domeniul ingineriei sunt printre cei mai căutați de pe piața muncii, având în vedere deficitul de talente major din acest sector. O mare parte dintre aceștia, în special inginerii, vizează joburi în afară, unde pot câștiga dublu sau chiar triplu față de piața locală. În acest moment, nu doar salariile sunt atractive în România, ci și oferta de locuri de muncă e una consistentă, tocmai pentru a atrage candidații spre acest sector. Doar în acest moment, pe eJobs.ro, sunt disponibile circa 1.000 de joburi dedicate inginerilor cu diverse specializări, pentru care se cere experiență anterioară de lucru, dar și studii în domeniu”, spune Roxana Drăghici (foto), Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care lucrează în Inginerie sunt pentru poziții de management, dar și pentru cele care necesită specializări propriu-zise. Astfel, pentru anumite poziții, valorile maxime introduse pot ajunge să fie și de 3-4 ori mai mari decât media națională pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:

• Director General: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 23.000 lei
• Manager tehnic: salariul mediu net la nivel național - 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario - 20.000 lei
• Inginer electric: salariul mediu net la nivel național - 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 19.000 lei
• Inginer instalații: salariul mediu net la nivel național - 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario - 18.729 lei
• Inginer mecanic: salariul mediu net la nivel național - 3.900 lei, salariul maxim introdus în Salario - 18.000 lei

Cele mai mici salarii MEDII nete

• Operator CNC – 2.600 lei
• Tehnolog - 2.515 lei
• Instalator lucrări electrice - 2.400 lei
• Operator șlefuire – 2.340 lei
• Mașinist/mecanic – 2.340 lei

În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 16% dintre datele introduse în Salario în acest domeniu, provin de la inginerii proiectanți.

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Inginerie sunt:

• Timișoara – 4.500 lei
• Constanța – 4.500 lei
• București – 4.500 lei
• Cluj-Napoca – 4.000 lei
• Oradea – 4.000 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Inginerie sunt:

• Focșani – 2.632 lei
• Alexandria – 2.500 lei
• Giurgiu – 2.400 lei
• Miercurea Ciuc – 2.150 lei
• Odorheiu Secuiesc – 1.774 lei

Media salarială, de 4.000 de lei net, poziționează Ingineria în topul celor mai bine plătite sectoare din economie, la egalitate cu Construcțiile, Audit/Consultanță sau Petrol/Gaze, dar sub IT, Cercetare/Dezvoltare ori Proiectare civilă, mai arată datele Salario.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.