Leul s-a depreciat față de euro la jumătatea săptămânii iar indicii ROBOR au cunoscut ușoare creșteri, chiar dacă INS a anunțat creșterea PIB.

PIB-ul României s-a majorat în perioada aprilie – iunie cu 5,3%, al cincilea trimestru consecutiv de creștere. La nivel semestrial saltul este de 5,8% an/an, evoluție la care au contribuit redeschidere post-pandemie, nivelul redus al costurilor reale de finanțare sau implementarea programelor europene.

În scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania se previzionează creșterea PIB „cu ritmuri anuale de 4,2% în 2022, 4,0% în 2023, respectiv 4,8% în 2024, pe fondul perspectivelor de continuare a fluxurilor investiționale post-pandemie, cu impact de antrenare în economie”.

Cursul euro a crescut de la 4,8831 lei, minimul ultimilor aproape doi ani și jumătate, la 4,8849 lei, într-o ședință în care transferurile se realizau între 4,88 și 4,887 lei. Marți, BCE a cotat euro la 4,882 lei.

Leul rămâne una dintre performerele regiunii cu o apreciere de 1,3% faţă de euro. în schimb, forintul maghiar a pierdut circa 8% iar zlotul polonez s-a depreciat cu peste 2%.

După câteva zile de scădere, provocate de critica adusă de guvernatorul BNR celor zece bănci ale căror oferte din piața monetară sunt luate în considerare la calcularea indicilor ROBOR, dobânzile au cunoscut o creștere modestă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 7,96 la 7,98%, nivel identic cu cel de la sfârșitul săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,12 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut la 8,28%.

Piețele așteptau publicarea minutei („Cartea Bej”) ultimei întâlniri a comitetului monetar al Rezervei Federale, ceea ce a permis euro să crească la 1,0149 – 1,0187 dolari. Investitori doresc să înțeleagă care va fi următorul pas de creștere a dobânzii de referință la ședința care se va desfășura în septembrie, de 0,50% sau 0,75%. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8176 la 4,8016 lei.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 5,0705 la 5,0503 lei, după ce s-a depreciat la 0,965 – 0,969 franci/euro.

Chiar dacă rata anuală a inflației din Marea Britanie a crescut în iulie la 10,1%, maxim al ultimilor 40 de ani, lira sterlină nu a avut de suferit iar BNR a stabilit o medie de 5,8118 lei față de cea de marți care a fost de 5,7936 lei. Piețele mizează pe o decizie a Băncii Angliei de a majora dobânda de referință de la 1,75% la 2,25%.

Prețul gramului de aur a scăzut la 273,7366 lei, consecință a deprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 1.770 și 1.782 dolari.

Criptomonedele continuau să se deprecieze. Bitcoin a scăzut la 23.626 – 24.427 dolari iar ether la 1.862 – 1.954 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, continuă să scadă, marţi ajungând la 7,96%, de la 7,98% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,27% pe an, consemnat şi vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Redeschiderea pieței valutare după mini-vacanța prilejuită de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a adus aprecierea monedei naționale față de cea unică la un minim care a mai fost atins în martie 2020 și o scădere a indicilor ROBOR la minimul ultimelor două săptămâni.

Aprecierea era anticipată, după ce cotația calculată de BCE a scăzut luni la 4,8849 lei. Marți dimineață, tranzacțiile din piețele externe s-au realizat la un minim de 4,834 lei. Transferurile din cea locală se efectuau între 4,882 și 4,892 lei, iar cursul euro a scăzut de la 4,8909 lei, la sfârșitul săptămânii trecute, la 4,8831 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, după criticile de săptămâna trecută ale guvernatorului BNR care a afirmat că ele „au sărit calul” și au atins minime ale ultimelor două săptămâni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,98 la 7,96%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,13 la 8,12% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,27%.

Datele economice dezamăgitoare venite din partea economiei chineze au stimulat cererea de monedă americană care este considerată drept un refugiu. Pe de altă parte, investitorii germani se tem că inflația va afecta consumul privat iar indicele ZEW a scăzut în iulie, în timp ce economia Germaniei a stagnat în al doilea trimestru și se află în pragul recesiunii.

Aceste date au depreciat euro la 1,0125 – 1,0170 dolari iar media monedei americane a crescut de la 4,7450 la 4,8176 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0380 la 5,0705 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7696 la 5,7916 lei, efect al faptului că rata șomajului din Marea Britanie a stagnat în iunie la 3,8%, minimul ultimilor 50 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut de la 272,6466 la 275,0848 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben stagna la 1.775 – 1.782 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 404,01 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6928 zloți/euro.

După creșterea de luni la 25.203 dolari, bitcoin a scăzut la 23.828 – 24.299 dolari, în urma aprecierii monedei americane. La rândul său, ether a coborât de la vârf de 2.010 dolari la 1.858 – 1.1914 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2022, la 614,338 miliarde de lei, de la 602,871 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 50%, de la 49,2% la sfârşitul lunii aprilie.

Datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în mai, la 595,228 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,110 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 508,012 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 96,202 miliarde de lei.

O sumă de 276,535 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 281,56 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 54,854 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui mai, la 597,478 miliarde lei, din care 578,385 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (278,74 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (262,5 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,861 miliarde de lei, din care 16,843 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 315,596 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 310,888 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,708 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro