Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iunie 2022 s-a caracterizat prin:

- scǎderea producţiei industriale realizată în luna iunie 2022 cu 27,2% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 12,6 faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 3,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17,3% comparativ cu luna iunie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,6 puncte procentuale faţă de luna iunie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 4 comparativ cu luna precedentă şi scǎderea cu 14 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an şi scǎderea numǎrului deceselor generale comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna iunie 2021, a scăzut numǎrul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.      

Producţia industrială realizată în luna iunie 2022 a înregistrat o scǎdere de 27,2% comparativ cu luna precedentă.

În luna iunie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iunie 2022, a fost mai mare cu 12,6% faţă de producţia industrială realizată în luna iunie 2021. S-au înregistrat creşteri în: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria mertalurgicǎ, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, şi fabricarea de mobilǎ.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iunie 2022, a fost de 5461 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 12,9% comparativ cu luna iunie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5405 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5057 lei în industrie şi construcţii şi de 5680 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iunie 2022, a fost de 3452 lei, mai mare cu 3,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17,3% comparativ cu luna iunie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3817 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3417 lei în industrie şi construcţii şi de 3398 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iunie 2022 a fost de 6413 lei, iar cel net de 3977 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 1,2%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,4% pentru luna iunie 2022 faţă de luna precedentă, de 223,7% faţă de octombrie 1990 şi de 97,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iunie 2022, a fost de 46757 persoane, mai mare cu 15 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1042 persoane faţă de luna iunie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,8 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,5 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,4 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie 2022, era de 3211 persoane, în creştere cu 68 persoane faţă de luna precedentă (+2,2%).  

Comparativ cu iunie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 231 persoane (+7,8%).

La sfârşitul lunii iunie 2022, femeile reprezentau 48,2% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 430 persoane (13,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 42 persoane (1,3% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iunie 2022 era de 2739 persoane, reprezentând 85,3% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (80,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,5% în luna mai 2022 şi 3,3% în luna iunie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna iunie 2022 a fost de 3,6% (3,5% în luna mai 2022 şi 3,6% în luna iunie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iunie 2022 a fost de 3,5% (3,5% în luna mai 2022 şi 3,0% în luna iunie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iunie 2022 existau 901 de locuri de muncǎ vacante, din care 524 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 377 erau pentru muncitori (41,8%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iunie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an, de scăderea numărului deceselor generale.

Comparativ cu luna iunie 2021, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, a crescut numărul divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna iunie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 209, mai mare cu 24 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 6 faţă de luna iunie 2021.

Mortalitatea generală. În luna iunie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 320, mai mic cu 12 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 46 faţă de luna iunie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna iunie 2022 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a crescut cu 2 faţă de luna precedentǎ şi respectiv cu 1 faţă de luna iunie 2021.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -111 persoane în luna iunie 2022 (-147 persoane în luna mai 2022 şi -151 persoane în luna iunie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iunie 2022, s-au înregistrat 180 căsătorii, mai multe cu 24 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 6 faţă de luna iunie 2021.

Divorţialitatea. În luna iunie 2022 s-au înregistrat 56 divorţuri, mai multe cu 25 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv faţă de iunie 2021.

În luna aprilie 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 41,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 27,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 14,8 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scǎdere faţă de luna precedentăde (-11,8%) şi o creştere de (+74,1%) faţă de luna aprilie 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-27,0%) şi o creştere de (+7,0%)faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (16,0%), metale comune şi articole din acestea (53,9%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (17,9%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,7%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.IV.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (42,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (8,3%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,9%), mijloace de transport (2,5%), produse vegetale (8,9%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,0%).

În luna iunie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scǎderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2022, a fost de 1701, mai mic cu 13,7% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 51,6% comparativ cu luna iunie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 89,9% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iunie 2022, a fost de 3020, mai mic cu 6,8% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 39,2% comparativ cu luna iunie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,8% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iunie 2022, a fost de 23,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,6 puncte procentuale comparativ cu luna iunie 2021.

În luna iunie 2022, s-au eliberat 53 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 4 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 14 faţă de luna iunie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna iunie 2022 de 0,8% faţă de luna precedentă şi de 15,1% faţă de luna iunie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.06.2022 a fost de 1,6%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%). În luna iunie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,62%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,92%) şi tarifele serviciilor (+0,54%).

Sursa www.calarasi.insse.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, vineri, ajungând la 7,96%, de la 7,97% pe an, în ziua precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,12% pe an, de la 8,13% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a menţinut la nivelul de 8,26% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Creșterea apetitului pentru risc, stimulat de măsurile luate de Beijing pentru a impulsiona economia chineză, a menținut tendința de apreciere a leului, care s-a aliniat la evoluțiile celorlalte monede din regiune.

Ultima ședință în care media euro s-a aflat peste pragul de 4,9 lei afost cea din 11 august. Joia aceasta, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,872 – 4,878 lei iar cursul a scăzut de la 4,8818 la 4,8756 lei, o medie mai mică, de 4,8774 lei, fiind înregistrată în 2 martie 2021.

Este de așteptat ca după finalul acestei luni de vacanță să asistăm la o creștere rapidă a cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile ăn care deficitele comercial și de cont curent s-au adâncit și mai mult în ultimul an.

După palma „virtuală” transmisă sistemului bancar de către guvernatorul BNR, care a afirmat că îndicii ROBOR „au sărit calul”, evoluția ascendentă a dobânzilor interbancare s-a oprit iar ele au cunoscut chiar o ușoară scădere.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează de o săptămână la 7,97%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,13%, nivel stabilit miercuri, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,26%.

Speculatorii și-au marcat joi profiturile obținute în urma aprecierii dolarului iar euro a urcat la 0,9963 – 1,0033 dolari, după scăderea de marți la 0,9901 dolari, minim ai ultimilor 22 de ani, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,9078 la 4,8751 lei.

Moneda elvețiană a fost afectată de reducerea aversiunii față de risc iar cursul ei a coborât de la maximul istoric de 5,1038 la 5,0690 lei.

La rândul ei, lira sterlină s-a depreciat față de euro iar media a scăzut de la 5,7934 la 5,7737 lei.

Prețul gramului de aur s-a apreciat la 276,6099 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.756 – 1.764 dolari, anulând astfel scăderea cursului monedei americane.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 408,35 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7584 lei.

Criptomonedele erau stabile cu o ușoară tendință de apreciere. Bitcoin se tranzacționa între 21.318 și 21.806 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.655 – 1.715 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În lupta sa cu inflația BNR se confruntă cu un nou adversar: aprecierea dolarului american.

Creşterea monedei americane scumpeşte importurile, în principal al materiilor prime energetice, petrol sau gaze naturale. Se adâncește astfel deficitul comercial şi cel de cont curent şi, cel mai important, cresc prețurile, prin inflaţia adusă din exterior.

După ce a atins marți minimul ultimilor 22 de ani de 0,9901 dolari, euro se tranzacționa miercuri în culoarul 0,9926 – 0,9974 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,9225 la 4,9078 lei.

Tendința actuală se poate menține, piețele așteptând din partea Rezervei Federale nouă majorare a dobânzii de referință la ședința de politică monetară care se va desfășura în septembrie.

Până atunci este așteptată intervenția de vineri a președintelui Fed la întâlnirea șefilor marilor bănci centrale care se va desfășura în Statele Unite, la Jackson Hole.

Dacă monedele din regiune s-au depreciat față de euro, leul a avut o evoluție pozitivă, media alunecând de la 4,8851 la 4,8818 lei. Înainte de deschiderea pieței locale euro a atins un minim de 4,843 lei iar tranzacțiile s-au realizat apoi în culoarul 4,879 – 4,885 lei.

Actuala apreciere a leului poate fi pusă pe seama încasărilor de valută ale exportatorilor de produse agricole dar și a vânzărilor de euro la care recurg străinii interesați de titlurile de stat în lei.

Moneda elvețiană a atins marți un minim de 0,9553 franci/euro, cea mai scăzută valoare începând cu 2015, iar media a atins miercuri un nou record de 5,1038 lei.

Cursul lirei sterline a fost stabilit la 5,7934 lei, aproape de valoarea din ședința precedentă.

Aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 276,0922 lei, în timp ce metalul galben fluctua în culoarul 1.744 – 1.754 dolari/uncie.

Piața monetară era calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,97%, nivel calculat joia trecută. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,12 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,26%.

Bitcoin stagna la 21.164 – 21.549 dolari iar ether se tranzacționa între 1.606 și 1.665 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu