Prețurile carburanților în stațiile de alimentare au o evoluție similară cu cea a cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină, dar cu o diferența de câteva zile, a constatat Consiliul Concurenței în urma unui studiu care reanalizează modul în care modificările cotațiilor se transmit în prețurile la pompă.

Analiza, pe baza datelor din intervalul iulie 2019 - iunie 2022, a confirmat observațiile anterioare (perioada 2016 – 2018) și anume că prețurile din România urmează atât creșterile, cât și reducerile cotațiilor internaționale.

Cotația Platts este un preț de referință internațional pe piața benzinei sau motorinei și reprezintă o valoare reflectată de cererea, oferta și tranzacțiile realizate între traderi pe piața angro a combustibililor. Cotațiile Platts nu sunt date publice, iar pe termen lung tind să urmeze același trend cu prețurile barilului de petrol.

Așadar, atunci când cotațiile internaționale Platts la benzină și motorină cresc, se majorează și prețul la pompă al carburanților în România, iar când cotațiile scad, se diminuează prețul acestora în stațiile de alimentare.

Cea mai mare parte a ajustării prețurilor la pompă se produce în interval de o săptămână, atât la creșterea, cât și la scăderea cotației internaționale de referință Platts.

O transmitere asimetrică a modificărilor cotațiilor Platts în prețurile carburanților ar fi reprezentat un indiciu al existenței unor comportamente de piață incorecte.

Analiza a fost realizată pentru ambele tipuri de combustibil, benzină standard și motorină standard, utilizând medii săptămânale puse la dispoziție de următorii furnizori de carburanți: Mol, OMV, Petrom, Rompetrol, Gazprom, Socar.

Studiul este disponibil pe site-ul Consiliului Concurenței, www.consiliulconcurentei.ro

84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

„Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei.

Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 170 de companii respondente.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Încrederea piețelor în evoluția economiei zonei euro și a modului în care BCE gestionează creșterea inflației în paralel cu evitarea intrării în recesiune a regiunii, a majorat plasamentele în monedă elvețiană care este considerată drept un „refugiu”. Ea s-a apreciat miercuri la 0,9581 – 0,9630 franci/euro.

Aceasta a făcut ca media francului să crească de la 5,0961 la un nou record istoric de 5,1211 lei.

Creșterea aversiunii față de risc s-a reflectat și în evoluția raportului euro/leu, după dispariția factorilor sezonieri din august, creșterea vânzărilor de valută făcute de exportatorii de cereale și majorarea intrărilor la nivelul caselor de schimb, care au beneficiat de revenirea în țară a românilor care muncesc în străinătate. La aceasta s-a adăugat cererea de lei venite din partea străinilor care au dorit să achiziționeze titluri de stat în lei.

Majorarea deficitul balanţei de cont curent în primele șapte luni cu 14,931 miliarde euro comparativ cu perioada similară a anului trecut și cererea mare de valută din partea importatorilor, au împins cursul euro de la 4,9216 la 4,9247 lei, în timp ce cotațiile din piață au urcat de la 4,918 lei, la deschidere, la 4,93 lei.

Piața monetară a fost calmă iar dobânzile interbancare au cunoscut ușoare scăderi. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 8,07%, valoarea stabilită la începutul săptămânii, la 8,6%. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,23 la 8,22%.

Posibilitatea ca Rezerva Federală americană să majoreze săptămâna viitoare dobânda sa de politică monetară cu 1 punct procentual, cu scopul de a frâna majorarea prețurilor, care au crescut luna trecută cu 8,3% față de august 2021, a provocat deprecierea monedei unice de la 1,0188 dolari, acum două zile, la 0,9956 – 1,0024 dolari, în cursul zilei de miercuri. La aceasta a contribuit și deteriorarea din septembrie a indicatorului ZEW care măsoară încrederea investitorilor aproape de nivelul minim atins în octombrie 2008.

În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,8424 la 4,9217 lei. Reamintim că maximul istoric de 4,9391 lei a fost atins în data de 12 iulie.

Ușoara scădere a inflației din Regatul Unit în august la 9,9%, față de maximul ultimilor 40 de ani de 10,1% în iulie, a apreciat lira sterlină față de euro iar cursul monedei britanice a urcat de la 5,6691 la 5,6857 lei.

Chiar dacă cererea de metal galben s-a redus iar uncia a scăzut la 1.700 – 1.706 dolari, prețul gramului de aur a crescut la 269,8354 lei, consecință a aprecierii monedei americane.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 402,09 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7195 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia la 20.065 – 20.689 dolari, după creșterea de marți la aproape 22.800 dolari. La rândul său, ether a coborât la 1.556 – 1.637 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Creșterea datoriei externe totale din primele șapte luni cu 5,816 miliarde euro și a deficitului curent al balanţei de plăţi, în aceeași perioadă, cu 14,931 miliarde euro comparativ cu perioada similară a anului trecut se reflectă în deprecierea rapidă a leului din ultimele zile.

Cursul euro a crescut marți de la 4,9047 la 4,9216 lei, față de lunea trecută când a fost atins un minim al ultimilor doi ani și jumătate de 4,8215 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,911 – 4,923 lei.

Pe lângă majorarea cererii de valută din partea importatorilor o altă cauză a deprecierii rapide a monedei naționale o constituie creșterea an/an a prețurilor de consum din august la 15,32%, cel mai ridicat nivel începând cu 2003. Reamintim că inflația din iulie a fost de 15% iar cea din iunie de 15,05%.

Piața monetară a fost calmă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,07%, valoarea stabilită la începutul săptămânii. Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,23%.

În așteptarea publicării datelor referitoare la evoluția inflației din Statele Unite în luna august, care are un rol determinant în stabilirea politicii monetare a Rezervei Federale, volatilitatea monedei unice se rezuma la 1,0118 – 1,0188 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane a crescut de la 4,8284 la 4,8424 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat la 0,963 – 0,967 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 5,0509 la 5,0961 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,6386 la 5,6691 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 267,8139 la 269,0049 lei. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane și ușoara creștere a metalului galben la 1.720 – 1.731 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 396,42 forinți/euro iar cea poloneză s-a apreciat la 4,7082 zloți/euro.

Piața criptomonedelor a cunoscut o scădere puternică în acest an, evoluție la care a contribuit dispariția unor companii din domeniu. Aceasta a făcut ca bitcoin să piardă de la începutul anului peste 50% din valoarea sa.

Marți, bitcoin a crescut până la 22.729 dolari după care a alunecat la 21.377 dolari. Ether, care a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la aproape 1.800 dolari, se tranzacționa în culoarul 1.624 – 1.751 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu