De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar

De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.

"Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră", se precizează în proiect.

La 1 ianuarie 2023, Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 5 octombrie 2021, se abrogă.

Potrivit notei de fundamentare, în prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.550 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2022, reprezentând 15,239 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6%, faţă de luna decembrie 2022. În anul 2022, tariful orar este de 15,239 lei/oră pentru un program complet de lucru 167,333 ore pe lună, iar în anul 2023 tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună", potrivit proiectului publicat de MMSS.

Sursa www.agerpres.ro

Două săptămâni de scăderi zilnice ale dobânzilor

Două săptămâni de scăderi zilnice ale dobânzilor

Dobânzile interbancare au continuat să coboare în a 11-a ședință consecutivă, chiar dacă BNR a majorat săptămâna trecută dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%.

Procesul de scădere a început în ziua în care Consiliul Concurenţei a anunțat că va controla cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,96 la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,15 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,33 la 8,31%.

Ieșirile de capital speculativ din piețele de la marginea zonei euro, apărute după reducerea apetitului pentru risc, și-au pus amprenta pe evoluția monedei naționale iar cursul euro a crescut de la 4,9209 la 4,9267 lei. Tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,917 – 4,929 lei.

Ameliorarea de către Eurostat a inflației anuale din zona euro în octombrie la 10,6% nu s-a reflectat într-o apreciere a euro, care scădea ușor la 1,0328 – 1,0407 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,7176 la 4,7640 lei.

Cererea de dolari se va menține ridicată urmare a faptului că Rezerva Federală a majorat anul acesta dobânda de politică monetară de la 0% la 3,75 – 4%, creșterea consecutivă de la ultimele patru şedinţe fiind de 75 de puncte de bază. Măsurile au fost luate cu scopul de stopa avansul rapid luat de inflație.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a coborât cursul francului de la 5,0226 la 5,0161 lei. În schimb, media lirei sterline a crescut la 5,6466 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 269,9403 lei, în condițiile în care metalul galben a scăzut la 1.762 – 1.770 dolari/uncie, față de un maxim de 1.784 dolari atins miercuri.

Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a depreciat media monedei maghiare la 411,57 forinți/euro și pe a celei poloneze la 4,7039 zloți/euro.

Oficiali ai Binance, principala platformă de tranzacționare a criptomonedelor, a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi publicate rezervele de care dispune pentru a se apăra după criticile conform cărora au evitat să se implice în procesul de salvare de la faliment al FTX, principalul concurent al companiei asiatice.

Aceste afirmații au menținut bitcoin care se tranzacționa în culoarul 16.404 – 16.725 dolari, aproape de cotațiile de miercuri. Ether fluctua în culoarul 1.184 – 1.226 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Guvernul a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an

Guvernul a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.

Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 mld. lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).

Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 mld lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,57 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, asigură cheltuielile de asistenţă socială. De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor.

Totodată, se asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică.

Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR.

Detalii aici: https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-la-finalul-edintei-de-guvern-din-16-noiembrie

Cursul euro a crescut cu doi bani

Cursul euro a crescut cu doi bani

Aversiunea față de risc a revenit pe piețele financiare, după incidentul produs de căderea accidentală în Polonia a unei rachete a forțelor antiaeriene ucrainene.

Cursul euro a urcat de la 4,9032 la 9,9209 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,914 – 4,922 lei.

Evoluția economiei românești și a leului va fi influențată, în scurt timp, de posibilitatea intrării în recesiune a statelor din zona euro și Marea Britanie. În schimb, conform unei analize Morgan Stanley, economia americană ar putea evita o astfel de situație, datorită rezistenței pe care o arată piața muncii din Statele Unite.

Conform datelor publicate marți de INS, Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al treilea cu 1,3% față de cel de al doilea. Comparativ cu perioada similară din 2021 creșterea este 4,7%. Se confirmă astfel impactul suprapunerii șocurilor din sfera ofertei și consecințele evenimentelor din Ucraina (intensificarea presiunilor inflaționiste și a percepției de risc investițional).

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, economia României ar putea crește cu dinamici anuale de 4,2% în 2022, 2,7% în 2023, respectiv 4,2% în 2024.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, evoluție apărută după recentul control efectuat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins în data de 26 octombrie un maxim al ultimilor aproape 13 ani de 8,21% dar a coborât miercurea aceasta la 7,96%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la un vârf de 8,31%, atins în 26 octombrie, la 8,15%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât la 8,33%, față de un maxim de 8,43% atins în 27 octombrie.

Euro fluctua la jumătatea săptămânii între 1,0334 și 1,0437 dolari, valori apropiate de cele de marți iar cursul monedei americane a urcat de la 4,7020 lei, minimul ultimelor aproape 5 luni, la 4,7176 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,0061 la 5,0226 lei iar cel al lirei sterline de la 5,5750 la 5,6277 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 270,4325 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.771 și 1.784 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat ușor la 4,6942 zloți/euro iar cea a monedei maghiare s-a depreciat la 407,13 forinți/euro.

Intrarea în faliment a platformei de tranzacționare a criptomonedelor FTX și-a temperat efectele negative asupra pieței. Bitcoin se tranzacționa între 16.477 și 16.982 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.210 – 1.266 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR a coborât sub 8%

Indicele ROBOR a coborât sub 8%

Ciclul de creștere a dobânzilor interbancare s-a întrerupt după decizia BNR de a majora rata sa de referință cu doar o jumătate de punct procentual la 6,75% și pe cea lombardă la 7,75%. De asemenea, tendința descendentă a fost stimulată de controlul efectuat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins în data de 26 octombrie un maxim al ultimilor aproape 13 ani de 8,21% dar a coborât marțea aceasta la 7,98%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la un vârf de 8,31%, atins în 26 octombrie, la 8,16%. La rândul său, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât la 8,34%, față de un maxim de 8,43% atins în 27 octombrie.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,8982 la 4,9032 lei ir tranzacțiile se realizau în culoarul 4,902 – 4,913 lei.

Euro a crescut marți la 1,0313 – 1,0457 dolari, efect al afirmației unui oficial al Rezervei Federale conform căruia instituția va încetini ritmul de creștere al dobânzii politică monetară. De asemenea, investitorii au fost influențați de anunțul făcut de Institutul de cercetare economică ZEW al cărui indice, care măsoară sentimentului economic din Germania pentru următoarele șase luni, a crescut luna aceasta la -36,7 față de -59,2 în octombrie. Aceasta a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,7588 la 4,7020 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui iunie.

Moneda elvețiană și-a temperat aprecierea față de cea unică, astfel că media ei a coborât la 5,0061 lei. La rândul ei, lira sterlină a coborât la 5,5750 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 268,4927 lei, efect al deprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 1.769 și 1.783 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 405,80 forinți/euro iar a celei poloneze a pierdut teren la 4,6985 zloți/euro.

Bitcoin încerca să se îndepărteze de minimul de 15.574 dolari, atins miercurea trecută, și se tranzacționa în culoarul 16.516 – 17.094 dolari. Ether se aprecia la rândul său la 1.235 – 1.287 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme