Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România.

Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin:

Exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România;

Exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa acest sprijin financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026 inclusiv.

Temeiul legal al schemei de sprijin este constituit de Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2024/3118 al Comisiei din 10 decembrie 2024.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6

În vederea deschiderii celei de-a treia sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe www.afir.ro Ghidul solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Sesiunea de depunere a proiectelor se va desfășura în perioada 15 iunie – 14 august 2026, depunerea cererilor de finanțare se realizează online pe site-ul www.afir.ro. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 265 de milioane de euro, din care 145 de milioane de euro sunt alocați pentru capacități instalate mai mici sau egale cu 1 MW și alte 120 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

„Deschidem acum o nouă sesiune de primire a cererilor de finanțare pe Schema de energie cu un buget majorat la 265 de milioane de euro, dedicat investițiilor în producerea de energie electrică, cu sau fără stocare, din surse solare. Pentru apelul din acest an, a fost eliminată componenta eoliană din cauza scăderii interesului solicitanților pentru acest tip de tehnologie aplicat în sectorul agroindustrial. Subliniez că ne dorim accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și încurajarea utilizării surselor regenerabile de energie pentru a contribui direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la consolidarea unui sector agroalimentar sustenabil pentru generațiile viitoare și rezilient în fața provocărilor climatice.

Versiunea consolidată a ghidului vine cu clarificări referitoare la condițiile utilizării codurilor CAEN privind producția de energie electrică, la elemente privind statutul terenului prevăzut în extrasul de carte funciară, amplasarea investiției și planul de amplasament, la documentele privind evaluarea impactului asupra mediului și excepția pentru instalațiile cu putere mai mare de 400 kW, precum și alte aspecte de ordin tehnic introduse pentru a simplifica cât mai mult depunerea solicitării de finanțare și ulterior implementarea investiției.” a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul Schemei de energie va fi 100% nerambursabilă pentru producerea energiei solare, în limita a 650.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mici și inclusiv de 1 MW și de până la 550.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW. În cadrul Schemei de energie, solicitanții pot depune mai multe proiecte, dacă investițiile vizează locuri de producție diferite, dar cu încadrarea în limita sumei de 20 de milioane de euro per beneficiar.

Prin intermediul acestei Scheme de sprijin în baza unei proceduri de ofertare concurențială primesc finanțare proiectele care au ca obiectiv realizarea unor capacități noi de producere de energie electrică din surse solare (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără stocare.

Beneficiarii eligibili prin Schema de energie sunt întreprinderile din sectorul agricol sau al industriei alimentare, legal constituite și înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și organizațiile sau federațiile din domeniul îmbunătățirilor funciare.

Ghidul solicitantului pentru Schema de energie este disponibil pe site-ul AFIR accesând direct linkul: Detalii și Anexe Schemă ENERGIE - Portalul AFIR.

Sursa de finanțare este Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Sprijinul financiar aferent Schemei de energie este disponibil prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul Schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În Ședința din 29 aprilie 2026, Guvernul României a aprobat hotărârea privind stabilirea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025. Actul normativ inițiat de MADR stabilește atât plafoanele financiare, cât și mecanismele de calcul pentru cuantumurile acordate fermierilor, în funcție de suprafețe și efectivele de animale eligibile.

Sprijinul financiar total se ridică la aproximativ:

• 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) pentru sectorul vegetal
• 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) pentru sectorul zootehnic

În total, este vorba despre circa 918,3 milioane lei, respectiv peste 180,7 milioane euro, fonduri asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pentru anul 2026, sub forma plăților naționale tranzitorii aferente anului de cerere 2025.

În sectorul vegetal, ajutoarele vizează culturile amplasate pe teren arabil, precum și culturi specifice: in și cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr.

În sectorul zootehnic, sprijinul se acordă pentru:

• bovine – sectorul lapte
• bovine – sectorul carne
• ovine și caprine

Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

„Asigurăm continuitatea sprijinului pentru fermieri prin aceste ajutoare naționale tranzitorii, care vin să completeze plățile europene și să ofere stabilitate sectoarelor vegetal și zootehnic. Vorbim despre peste 180 de milioane de euro direcționați către agricultori și crescători de animale, în contextul în care fermierii se confruntă cu provocări semnificative în privința creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-minstrul, ministrul interimar al agriculturii, TÁNCZOS Barna.

Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Fără o subvenționare masivă, o mai bună organizare în cooperative pentru negociere sau o scădere a prețului furajelor, prognoza rămâne pesimistă în 2026. Cel puțin așa susține fermierul Constantin Anghel.

Situația descrisă de președintele Societății Agricole Agrozootehnica Independența SA reflectă o criză de rentabilitate profundă în zootehnia românească. Pe scurt, costurile de producție depășesc prețurile de vânzare, ceea ce face ca activitatea să fie nesustenabilă fără intervenții majore.

Sectorul zootehnic o să arată mai bine în 2026?

Constantin Anghel: Nu. Și mai ales mă refer la vaci cu lapte. Bine, dar poți să faci o comparație și pentru porci. Pentru că la ora asta se vinde porcul în viu (13:28) cu 4,5 - 5 lei kilogramul și costul de producție 7,5 lei.

Nu e afacere...

Constantin Anghel: Nu e o afacere absolut deloc. De aceea, în 1992, nu m-am ocupat eu de porci. Tot așa era prețul. Adică costul de producție depășea prețul la vânzare. Dar singura unde merge mai bine sunt păsările. La lapte e prăpăd. S-ar putea să se închidă foarte multe ferme anul ăsta din cauza prețului la lapte.

La ora asta, preț încheiat de mine 1.75 lei dar să știți că el variază de la 1.20 la 1.75. Prețul de cost, cu toate costurile de zootehnie, te duce în jur de 2 lei.

Laptele românesc se izbește de concurență străină?

Constantin Anghel: S-ar putea, pentru că ce se întâmplă? Vorbesc din piață sau vin procesatorii. Când am fost eu acolo la negociere cu ei, atât de mult se văitau încât îmi venea să mai dau eu de la mine bani lor, ca să nu mai plângă. Se aduce lapte din Ungaria, mi-a spus cel cu care fac contract, cu 1,40 lei. Deci fără transport. Că la mine dacă îmi dau 1,75 lei, plus transportul, direct la fabrică, la București. Deci vă dați seama cu cât se-l producă ungurii? Că motorina e la fel, la același preț. Îngrășămințele, tot la fel ca noi, dacă nu ceva mai mare.

E un preț de dumping în mod intenționat, aplicat?

Constantin Anghel: Cred că e ceva, se dau probabil, ajutoare de stat pe alte căi să nu se vadă că s-a dat ca să fie rentabil. Cu 14 sau 1,5 lei, cu care-l duce el aici, dacă-i mai scad și transportul se ajunge la 1,30 lei.

Ce s-a întâmplat până acum? Deci tot ce erau minusurile, pierderele din zootehnie, veneam și compensam de la cultură mare. De câțiva ani fiind secetă, ești acolo și acolo...N-ai de unde să mai iei. Și atunci intri pe pierdere. (16:09) Și uite așa, după 3, 4 ani n-ai ce face, trebuie să închid animalele. Asta înseamnă la mine 23 de oameni, înseamnă 20 de mii de euro pe care îi dau ca impozite la bugetul de stat.

Nici nu vă vine să renunțați la business-ul ăsta...

Constantin Anghel: Dom'le, nu știu până când. Deci vă spun că sunteți prietenul meu vechi, nu știu până când să știți, sunt așa cu inima, că nu poți, dacă mergi pe pierdere. De unde? Dacă eram și pe profit la vegetal, nu era niciun fel de problemă. E vorba de oameni care stau acolo. Sunt oameni cu care lucrez de 30 de ani. Și să le zic, mă, mâine plecați. Cu ei am început când grajurile nu erau modernizate, când le rămâneau cizmele prin noroiul de acolo. Acum totul e betonat, merg în papuci. Dar unde se mai angajează? Adică e o problemă în care nimeni nu ține cont de lucrul acesta. (17:28) Plus de asta, noi avem pe la Sibiu și Alba Iulie, niște olandezi care au 20 de mii de vaci cu lapte. Ei au venit în Olanda, unde se spunea că și 100 de vaci și e prea mult. Ne-am bătut la cap până în 2006, când spuneau că fermele mai mari de 100 de vaci sunt falimentare și acum vin și cu 10 mii de capete.

Deci, spuneți că 2026 ar putea totuși fi un an mai bun la vegetale, dar dificil pentru zootehnie.

Constantin Anghel: Sper să mă înșel dar nu văd cum. Sperăm. Pentru că pe șase luni sunt deja făcute contractele la lapte. Decât să se întâmple o minune. Dacă se întâmplă o minune, că au mai fost minuni, dar toamna, nu e în mijlocul verii, au mai fost minuni când piața a fost cerință mare de lapte și de produse lactate și imediat au crescut prețul și ei. Că n-au ce să facă.