România a înregistrat un progres semnificativ în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, atingând până la această dată un grad de absorbție de 95,16% din fondurile europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.

Valoarea totală a plăților efectuate și transmise la Comisia Europeană până la 30 iunie 2025, completată de plățile realizate în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2025, precum și de solicitările aflate în curs de procesare la 3 noiembrie 2025, se ridică la 12,08 miliarde euro, dintr-un total alocat de 12,7 miliarde euro.

„România continuă să fie un exemplu de performanță în absorbția fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale. Fermierii români, procesatorii și beneficiarii PNDR au demonstrat că știu să investească eficient, în proiecte care generează locuri de muncă, valoare adăugată și competitivitate pentru produsele românești”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

În același timp, APIA a menținut un ritm constant al plăților către fermieri, contribuind la stabilitatea financiară a sectorului agricol și la creșterea gradului general de absorbție a fondurilor europene gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

MADR subliniază că, pe măsură ce PNDR 2014–2020 se apropie de final, eforturile se concentrează pe închiderea eficientă a programului și pe implementarea rapidă a intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023–2027, care aduce noi finanțări europene pentru procesare, irigații, energie regenerabilă, digitalizare și tinerii fermieri.

„Performanța în absorbția fondurilor europene confirmă faptul că agricultura românească este pe direcția corectă. Vom continua să susținem investițiile în mediul rural și să accelerăm implementarea Planului Strategic, pentru ca fiecare euro disponibil să ajungă în economia reală”, a adăugat ministrul Florin-Ionuț Barbu.

Printre măsurile cu cel mai mare impact în implementarea PNDR 2014-2020 se numără:

Submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, prin care au fost sprijinite proiecte pentru modernizarea fermelor și dotarea acestora cu utilaje și tehnologii performante;

Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, destinată dezvoltării unităților de procesare din sectorul laptelui, cărnii, cerealelor, legumelor și fructelor;

Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, care a încurajat implicarea tinerilor în agricultură și consolidarea exploatațiilor nou-înființate;

Submăsura 7.2 – „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, prin care au fost susținute proiecte pentru drumuri comunale, rețele de apă și canalizare, precum și alte investiții esențiale pentru mediul rural;

Submăsura 4.3 – „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, cu accent pe reabilitarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea accesului la terenurile agricole;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale rămâne ferm angajat în utilizarea eficientă a fondurilor europene și în sprijinirea fermierilor români pentru o agricultură competitivă și sustenabilă.

sursa text www.madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) continuă procesul de simplificare a procedurilor și introduce o nouă modificare în procedura de plată prin care beneficiarii pot primi mai repede plățile cuvenite pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Astfel, contractele de cesiune de creanță pot face referire și la transferul dreptului de rambursare a TVA de către beneficiar în favoarea furnizorului, în baza prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

'Într-o perioadă în care fiecare zi contează pentru finalizarea proiectelor, am considerat esențial să venim cu soluții concrete, care să reducă presiunea financiară asupra beneficiarilor.

Prin posibilitatea cesiunii dreptului de rambursare a TVA direct către furnizori, oferim un mecanism rapid și legal prin care fermierii își pot direcționa sumele aferente rambursării TVA direct către furnizorii implicați în proiect, fără a mai aștepta restituirea efectivă din partea ANAF și astfel pot închide investițiile într-un termen mai scurt. Este o măsură administrativă constatată din teren acolo unde se văd cel mai bine nevoile reale ale celor care dezvoltă mediul rural.' a declarat Adrian Chesnoiu, Directorul general AFIR.

Contractul de cesiune de creanță constituie document de plată acceptat de AFIR, reprezentând dovada achitării TVA-ului la momentul depunerii cererii de plată.

Pentru aplicarea acestei măsuri, este necesar ca beneficiarul să dețină o decizie de restituire a TVA emisă de ANAF, iar cesiunea să fie formalizată printr-un contract semnat între beneficiar și furnizor, urmat de notificarea și aprobarea autorității fiscale.

Această facilitate se aplică beneficiarilor PNDR 2014-2020, urmând ca mecanismul să fie extins și pentru proiectele finanțate prin Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2027).

Totodată, pentru a accelera plățile către beneficiari, AFIR a eliminat obligativitatea vizitei pe teren pentru tranșele finale de plată, doar acolo unde riscul este scăzut și investițiile au fost deja verificate în tranșele anterioare. Această decizie reduce timpul de procesare a cererilor și contribuie la un flux mai rapid al fondurilor către beneficiari.

Precizăm că proiectele finanțate prin PNDR 2020 se vor verifica și în perioada de monitorizare de către compartimentele ex-post, respectiv în primele 3 luni pentru proiectele cu achiziții simple sau în primele 6 luni pentru proiectele cu achiziții complexe. Dacă în urma efectuării verificărilor pe teren sunt identificate elemente care nu corespund celor declarate anterior de beneficiar în cererea de plată, sumele plătite nejustificat se vor recupera conform prevederilor din Procedura de constatare a neregulilor și stabilirea a creanțelor bugetare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deblocat plățile către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) care au depus solicitări de plată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (prelungit cu perioada de tranziție 2021 – 2022) și prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027.

„În ultimele luni am lucrat intens pentru a accelera plățile către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală și pentru a elimina toate blocajele care îngreunau procesul de decontare a sumelor cuvenite.

Odată cu rectificarea bugetară am reușit să deblocăm plățile, având procesate cereri de plată în valoare de peste 200 de milioane de euro și să reluăm în ritm susținut transferurile financiare către beneficiari. Astfel, începând cu data de 14 octombrie am efectuat plăți în valoare totală de 31 de milioane euro, iar astăzi, 17 octombrie, sunt alimentate conturile beneficiarilor cu încă 74 milioane de euro. În cursul săptămânii viitoare, vom efectua o nouă tranșă de plată în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice locale, în valoare totală de 102,2 milioane de euro. În prezent, ritmul de efectuare al plăților este constant, iar săptămâna viitoare vom ajunge la zi cu toate solicitările de plată depuse la AFIR de către beneficiarii FEADR.

Am reușit această performanță pentru că am simplificat procedurile și am adoptat măsuri concrete: eliminarea obligativității depunerii avizelor de mediu și sanitar-veterinare la momentul depunerii ultimei cereri de plată și permiterea depunerii acestora în termen de 12 luni de la aprobarea ultimei cereri de plată. În același timp, am revizuit fluxul procedural de rambursare, astfel încât analiza documentelor și procesarea plăților să se realizeze cât mai rapid și mai predictibil.

Aduc în atenția tuturor beneficiarilor PNDR 2020 că pot depune ultima cerere de plată chiar dacă tranșa anterioară nu a fost încă decontată. Această flexibilitate procedurală permite continuarea implementării proiectelor fără întârzieri și fără riscul pierderii finanțării.

Prin aceste măsuri, AFIR confirmă că este o instituție care răspunde rapid, lucrează transparent și susține concret mediul rural. Ne-am adaptat pentru ca fondurile europene să ajungă mai repede acolo unde fac diferența – în ferme, în comunități și în economia locală.” a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Guvernul României a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Hotărârea pentru modificarea art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 325/2025, privind schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate” pentru perioada 2025–2027.

Prin actul normativ adoptat se introduce posibilitatea ca rapoartele generate de aparatele de marcat electronice fiscale, însoțite de raportul fiscal de închidere zilnică „Z”, să fie recunoscute drept documente justificative care dovedesc obținerea sau valorificarea producției de legume care fac obiectul Programului.

Această modificare răspunde solicitărilor venite din partea fermierilor și are ca scop simplificarea procesului administrativ de justificare a producției, precum și creșterea accesibilității sprijinului pentru toți producătorii activi.

„Am urmărit permanent să ușurăm munca legumicultorilor și să eliminăm birocrația. Prin această modificare, fermierii pot dovedi mai simplu producția valorificată, direct cu documentele fiscale uzuale, fără proceduri suplimentare. Este o măsură concretă de sprijin pentru producătorii din sectorul legumicol”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

Prin adoptarea acestei Hotărâri, MADR consolidează sprijinul acordat producătorilor de legume și continuă procesul de debirocratizare a programelor destinate fermierilor activi, cu accent pe eficiență, transparență și predictibilitate.

Sursa text și foto www.madr.ro