Fermierul călărășean Gheorghe Toma raportează culturi promițătoare pentru acest an, după refacerea rezervelor de apă în sol, estimând producții ridicate la cerealele de toamnă. Gestionând câteva sute de hectare într-o afacere de familie, acesta solicită urgent reabilitarea infrastructurii de irigații Terasa Călărași și subliniază importanța investițiilor în utilaje proprii pentru noua generație de agricultori.
Nea Toma, bine te-am găsit!
Gheorghe Toma: Bine ați venit la mine în fermă.
E pentru prima oară când te văd în ipostaza de fermier. Am auzit numai cuvinte bune și foarte bune despre activitatea pe care o desfășori în domeniul agriculturii. Cum ești? Cum te simți?
Gheorghe Toma: Din punct de vedere fizic, bine, mulțumim lui Dumnezeu. Din punct de vedere psihic, e mai greu pentru că e lumea întoarsă cu fundul în sus.
Probabil că te gândești la faptul că s-a scumpit mult motorina.
Gheorghe Toma: Și la asta, dar cel mai tare, e problema războiului care tot bântuie. Nu numai o parte din lume, chiar toată lumea.
În ultimii ani am avut parte de COVID, am trăit războiul din Ucraina, acum războiul din Iran. Cine știe ce mai fie în continuare?! Spune-mi, cum stăm cu agricultura anul ăsta? Avem ce mânca la vară?
Gheorghe Toma: Din punctul meu de vedere, culturile arată destul de bine. Dumnezeu ne-a ajutat și cu precipitații, s-a refăcut o mare parte din apa pierdută în anii din urmă cu secetă foarte, foarte severă. Nu să zicem că a fost de o lună, două, un an, a fost vreo patru ani la rând. Și în condițiile astea, era nevoie de apă în pământ ca de aer.
Din ce spune flerul dumitrale, cam la ce recolte să ne așteptăm anul ăsta?
Gheorghe Toma: Cum arată ca iarbă verde, cum zicem noi agricultorii, să sperăm că grâul, orzul, rapița să realizăm producții pe care le-am realizat în anii buni la agricultură, în special în zona noastră. Ca să fiu corect și anul trecut cu seceta care a fost, pe noi ne-a ajutat Dumnezeu și a venit și ceva precipitații și am făcut în jur de 8 tone la orz, în jur de 6 tone la grâu. Porumbul a fost mai slăbuț cu toate apa pe care i-am dat-o, 4 udări, dar temperaturile foarte, foarte ridicate au făcut ca porumbul să nu polenizeze cum trebuie, să nu dea randamentul.
Și prețurile au fost pe măsură când le-ați rectificat?
Gheorghe Toma: Tocmai că și prețurile au fost foarte, foarte jos față de anii când se făceau producții mai mari. Dacă e să o luăm cu o retrospectivă în urmă, anul 2021 a fost anul de grație pentru porumb.
Au fost producții mari atunci...
Gheorghe Toma: Producții la 10 tone la neirigat și prețuri peste 1 leu kilogramul
Adică bine.
Gheorghe Toma: Nu bine, foarte bine. De atunci au început să coboare și prețurile.
Poate să încheie ciclu și urmează un altul...
Gheorghe Toma: Ar fi foarte bine să se întâmple așa ceva. Sperăm că toamna și primăvara acestui an ne-au dat speranțe, având în vedere că în zona noastră avem peste 300 și ceva de litri pe metru pătrat.
Când v-ați apucat de agricultură?
Gheorghe Toma: De agricultură m-am apucat imediat după Revoluție. Fiind tehnician agronom, eu nu știam să fac altceva decât ce am învățat la școală. În condițiile astea am pus ochii pe pământul de la părinți, de la socrii, de la prieteni și am început o asociație.
De familie, probabil.
Gheorghe Toma: Nu de familie, pe Legea 36. În condițiile astea trebuia să am consiliul de conducere, trebuia să am comisie de revizie. Deci nu puteam să fac eu ce trebuia să fac fără acordul lor. Și cred că 3 sau 4 ani am mers pe această formă de organizare. Și pe urmă am trecut pe SRL-ul, pe legea 31 și din 2006 suntem pe această formă de organizare.
Până să intrăm în Uniunea Europeană, agricultura parcă nu era o afacre profitabilă. Mă refer la lipsa subvențiilor atunci.
Gheorghe Toma: Din punctul ăsta de vedere sunt de acord cu dumneata. Dar dacă ne întoarcem un pic mai în spate, chiar și IAS-urile și CAP-urile care erau foarmate din oameni gospodari care se țineau de treabă și erau specializați în culturi de câmp, culturi tehnice sau vița de vie sau legume, se făceau producții. Se făceau și irigații. Țin minte că în 1967 s-a dat în folosință sistemul de irigații Terasa Călăraș, primul sistem de irigații din țara românească. În momentul când s-a încheiat toată lucrarea și s-a dat în primire se puteau iriga 10.000 de hectare. Era o singură pompare de apă pentru cam vreo 6.000-7.000 de hectare. Se mai făcea o repompare care traversa Radu Negru, traversa Calea Ferată, șoseaua Călărașul Slobozia și ajungând până la Călărașii Vechi iar de acolo cobora până la Piscicola.
Ce suprafață lucrezi acum?
Gheorghe Toma: 350 de hectare.
Și ai tot ce-ți trebuie? Mă refer la utilaje...
Gheorghe Toma: Avem toate utilajele necesare pentru aceste 350 de hectare.
Când ți-a venit prima dată să lași totul baltă și să termini povestea cu agricultura?
Gheorghe Toma: Păi, în condițiile când mai merge să judecăm ce trebuie și cum trebuie, sper să-i ajut pe copii până când n-oi mai putea...
Dar dumneata încă mai poți.
Gheorghe Toma: Eu zic că mai am încă și conștiință, am și capacitate de gândire și de a lua o hotărâre.
Și de muncă...
Gheorghe Toma: Și de muncă. Din punctul ăsta de vedere, da. Și pentru asta să le mulțumesc copiilor că m-au înțeles în momentul când le-am zis să vină la fermă că singur nu mai pot să fac față. Și au venit, s-au făcut ingineri agronomi.
Și îți dau o mână de ajutor aici.
Amândoi băieți iar și nepoata ne ține evidența.
Deci, până la urmă, a devenit o afacere de familie.
Gheorghe Toma: E afacere de familie, 100%.
Dacă în fața dumitale s-ar afla ministrul agriculturii, care ar fi problemele pe care le-ai ridica? Ce mesaj ai vrea să-i transmiți?
Gheorghe Toma: Primul mesaj pe care l-aș transmite domnului ministru Barbu ar fi să fie aproape de toți agricultorii. Și de cei care lucrează două hectare, trei hectare dar și de cei care lucrează până la o mie sau două mii de hectare. Sunt două lucruri importante pentru perioada aceasta. Apa și carburanții. Fără aceste două lucruri, nu se poate să facem agricultură performantă și modernă.
Eu sper că domnia asta e din breasla noastră. A lucrat și la ANIF, știe despre ce-i vorba, știe ce înseamnă apa, știe ce înseamnă desecările, știe ce înseamnă să se implice în această direcție.
Și pentru asta chiar aș putea să îi transmit o rugăminte ca sistemul de irigație, terasa Călărași, e singurul din județul Călărași, care a rămas cu structura veche.
Și ce trebuie făcut?
Gheorghe Toma: Pentru asta trebuie și acest sistem reabilitat. Asta înseamnă canal bine șlefuit și să nu așteptăm o jumătate de zi să vină apa până la culturi. Și bineînțeles să ne ajute ca să punem stațiile de presiune în funcție.
Te-ai apuca de treabă?
Gheorghe Toma: Imediat, în condițiile când vin banii, eu aș fi primul care le-aș da semnalul și celorlalți care sunt trei șefi de asociații de udători.
Mai aveam o întrebare, o curiozitate. Cum ți se pare actuala generație de agricultori, de fermieri, în raport cu generația dumitale?
Gheorghe Toma: De vreo doi ani, chiar trei dacă mă refer așa, sunt o serie de tineri care s-au implicat chiar foarte bine și s-au înfipt în pământul românesc și pentru asta mă bucur pentru ei.
Ce mesaj vrei să ne transmiți?
Gheorghe Toma: Să facă totdeauna lucrurile bune, cele care îl ajută să prospere. Nu a pus mâna pe niște bani și de acolo așa, zice mă duc în concediu nu știu unde, iau mașină nu știu care. Nu-i bine.
În primul rând să pună toate bazele pentru ferma pe care o are, atât tractoare, combine, toate utilajele care sunt necesare pentru că dacă mai închiriezi și ala care vine cu chiria nu ți-aduce la timp. utilajul rămâi cu grâu nerecoltat, rămâi cu porumbul nesemănat.
Și cu nopți nedormite.
Gheorghe Toma: Și cu sănătatea zdruncinată. Ușor, ușor, psihic și nu mai știi încotro să o apuci.
Mulțumesc că ne-ai primit și îți promit că ne mai vedem și la vară și sper să te găsesc și atunci la fel de optimist.
Gheorghe Toma: Și eu vă mulțumesc că ați venit la mine în fermă și vă aștept cu drag de fiecare dată. Vă invit în momentul când sperăm ca anul ăsta să fie livada din fața noastră de aici plină de caise. Să ne ajute Dumnezeu. Să fiți sănătoși!