"Bugetul alocat iniţial Componentei 5 - Valul Renovării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost integral accesat", a anunţat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. Astfel, pe 30 mai, când s-a încheiat primul apel de proiecte pentru această componentă, fondul de 2,17 miliarde de euro a fost depăşit, iar ministerul a primit 1.437 de cereri de finanţare, în valoare de 2,42 de miliarde de euro.

În data de 1 aprilie, Ministerul Dezvoltării a lansat cel mai mare apel de proiecte, cu cea mai mare finanţare de până acum, pentru tranziţia către un fond construit verde şi rezilient, prin eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, finanţate prin PNRR şi gestionate de Ministerul Dezvoltării.

Valul Renovării a avut un buget de 2,17 miliarde de euro, iar, prin supracontractarea de 30%, a ajuns la 2,82 miliarde de euro, ceea ce permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri şi 2.600 clădiri publice. Din această sumă, 130 milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. De asemenea, 152 milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.

Investiţiile sunt importante atât din perspectiva scumpirilor de pe piaţa energetică, dar şi pentru mediul înconjurător. Prin lucrările de reabilitare, se vor diminua necesarul aportului energetic şi emisiile de carbon.

"Vom putea economisi energie electrică egală cu producţia anuală a Hidrocentralei Vidraru şi vom diminua emisiile de carbon cu o cantitate egală care poate fi neutralizată de aproximativ 755.000 hectare de pădure", a spus Cseke Attila.

Ministerul Dezvoltării finanţează integral lucrările, iar locatarii şi administraţiile publice locale nu sunt nevoite să asigure cofinanţare. Fiecare judeţ a avut o sumă prealocată, ministerul asigurându-se, astfel, că fiecare comunitate locală are şansa de a se dezvolta.

În următoarea perioadă, cererile vor intra într-un sistem non-competitiv de verificare şi contractare, iar, în cazul în care există necorelări în cadrul cererii de finanţare şi/sau între cererea de finanţare şi documentele suport, ministerul va solicita clarificări pentru ca documentaţiile de contractare să fie corecte şi corelate, astfel încât pe 31 iulie să poată fi finalizată etapa de verificare, a precizat ministrul Cseke Attila.

Acesta a adăugat: "În curând, se vor putea semna primele contracte de finanţare din România prin Valul Renovării din PNRR."

Ministrul a amintit şi că, pe 16 mai, au fost lansate apelurile de proiecte pentru Componenta 10 - Fondul Local din PNRR, cu un buget total de 2,73 miliarde de euro, prin care se vor construi 5.522 de locuinţe pentru tineri şi specialişti din sănătate şi învăţământ, eficiente din punct de vedere energetic, se vor achiziţiona 1.135 de vehicule nepoluante şi 13.200 de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi se vor realiza 1.091 km de piste pentru biciclete şi alte vehicule electrice uşoare la nivel local/metropolitan. Apelurile de proiecte pentru Fondul Local se vor închide pe 30 iunie, a mai spus ministrul.

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, a susţinut astăzi o conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost anunţată lansarea în consultare publică a două ghiduri pentru investiţii din cadrul Componentei Managementul deşeurilor din Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Astfel, prima subinvestiţie are în vedere înfiinţarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.

În ceea ce priveşte centrele de colectare prin aport voluntar, acestea vor asigura colectarea separată a deşeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door, respectiv deşeuri reciclabile şi biodeşeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum şi fluxurile speciale de deşeuri - deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări.

"Autorităţile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente, care să gestioneze informaţiile la nivel de gopsodărie, la nvel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracţii pe această bază de sisteme inteligente este ţinta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare", a declarat ministrul Barna Tanczos.

Bugetul pentru această subinvestiţie este de 452.2 mil. euro.

Beneficiarii pot fi unităţile administrativ-teritoriale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar şi alte asocieri de UAT-uri.

Cea de-a doua subinvestiţie, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro. Astfel, insula ecologică este compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism şi împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului şi interfaţă de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.

"Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile", a adăugat Barna Tanczos.

Solicitanţii pot fi Unităţile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu şi oraş, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanţată din fonduri europene prin PNRR.

Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcţie de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:

- Sub 20.000 locuitori - 25 insule ecologice digitalizate

- Între 20.001 şi 50.000 locuitori - 50 insule ecologice digitalizate

- Între 50.001 şi 100.000 locuitori - 100 insule ecologice digitalizate

- Între 100.001 şi 200.000 locuitori - 200 insule ecologice digitalizate

- Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.

Componenta Managementul deşeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.

DIRECŢIA DE COMUNICARE

Sursa foto www.antena3.ro

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a aplicării măsurii de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă, destinată atât angajatorilor, precum și altor entități economice care se confruntă cu diminuarea producției ca urmare a crizei economice de la nivel internațional, generată de creșterea inflației și de scăderea puterii de cumpărare, dar și în contextul conflictului armat din Ucraina.

Programul Kurzarbeit a fost inițiat de Guvern în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aplicându-se pe perioada stării de urgență/alertă, dar și timp de 3 luni după încetarea acesteia, respectiv până la data de 8 iunie a.c.

Pentru a asigura în continuare menținerea locurilor de muncă și pentru prevenirea creșterii șomajului, ordonanța de urgență adoptată astăzi prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, salariaţilor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. Indemnizaţia este suportată de angajator, se achită la data plăţii salariului lunii respective și se decontează din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Vor putea solicita acest sprijin angajatorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

- măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;

- reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă, respectiv 2019; în situația în care nu se înregistrează o diminuare a cifrei de afaceri de 10%, se ia în calcul diminuarea producției realizate în luna pentru care se solicită aplicarea măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a producţiei din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă.

De asemenea, în scopul diminuării riscului de excluziune socială a celor care sunt activi economic, dar aflați și în situația de a-și înceta activitatea, actul normativ mai prevede prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuți de Codul Civil, pentru persoanele fizice care obţin venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe, potrivit Legii nr. 8/1996, și pentru persoanele cu convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.

Începând cu 1 iunie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) începe procesul de emitere, distribuire și încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental „Sprijin pentru România”. Tichetele cu valoare nominală de câte 250 lei, destinate persoanelor aflate în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie, fac parte din cea mai importantă inițiativă de acest gen derulată până acum din perspectiva numărului de beneficiari.

Astfel, peste 2,5 milioane de beneficiari primesc tichete pentru achiziția de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei. O premieră, de asemenea, o reprezintă sursa multiplă de finanțare, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020 precum și din viitoarea perioadă de programare 2021-2027 prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS).

„Inițiativa acordării cu promptitudine a tichetelor sociale reprezintă în sine o serie de premiere în administrația centrală, efort care nu ar fi fost posibil fără o mobilizare și sincronizare a mai multor ministere, companii naționale și private”, explică ministrul Marcel Boloș anvergura demersului prin care, în două săptămâni de la demarare, peste 2,5 milioane de români vor putea cumpăra alimente în această perioadă dificilă. „Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea și evident producția unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea și validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii și ANAF, distribuția la nivel național și încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate și de mobilizare la nivelul Guvernului. Negocierile cu Comisia Europeană, mecanismele de finanțare din surse multiple și alte inovații în finanțarea europeană nici nu mai contează în momentul în care românii cu probleme financiare grave vor primi primele semne de sprijin”.

Cine sunt cei peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr. 63/2022

a). Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei.

b). Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei.

c). Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei.

d). Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei.

e). Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

f). Persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Calendarul distribuției voucherelor încărcate o dată la 2 luni, în 4 tranșe

La 17 mai, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a semnat contractele cu instituțiile private care au câștigat achiziția directă și se vor ocupa de emiterea cardurilor: Edenred, Sodexo și UpRomania, livrarea către beneficiari fiind asigurată de Compania Națională Poșta Română cu care s-a semnat „Convenția de etichetare, colectare și distribuție a tichetelor sociale emise pe suport electronic” în data de 18 mai.

Mecanismul de distribuire prevede trei etape: emiterea cardurilor de către unitățile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor și inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poșta Română și încărcarea valorică a cardurilor.

Voucherele sociale vor fi acordate în patru tranșe, reprezentanții MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranșe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziționarea alimentelor și meselor calde.

Listele cu beneficiari sunt actualizate lunar

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) va actualiza lunar, înainte de fiecare alimentare a tichetului social pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde, listele cu beneficiari, pentru a verifica eventuale modificări intervenite față de listele anterioare. Pentru beneficiarii nou introduși în program vor fi eliberate noi suporturi electronice.

De asemenea, verificarea condițiilor de venit pentru beneficiarii incluși în categoriile a)-d), se face exclusiv de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Textul OUG nr. 63/2022 privind acordarea voucherelor sociale este disponibil aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/255025.