Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.219/2015 privind economia socială, cu scopul de a crea un mediu favorabil de dezvoltare a acestui sector, având în vedere că întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat unor probleme sociale complexe. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii și pentru a avea o carieră pe termen lung.

Actul normativ aprobat de Guvern prevede dezvoltarea acestui sector prin îmbunătățirea ecosistemului de funcționare, reglementarea cadrului strategic de dezvoltare, crearea de facilităţi fiscale și non-fiscale și prin promovarea ca al treilea sector între public și privat cu o dinamică relativ proprie.

Una dintre modificări dă posibilitatea adaptării domeniului economiei sociale la toate categoriile de entități care se pot atesta ca întreprindere socială, prin includerea în definirea acestui sector a termenului ”incluziune socială” și prin completarea prevederii privind distribuirea limitată a profitului sau “excedentului” către asociaţi sau membri.

Ordonanța adoptată de Executiv clarifică și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderea socială atestată și modifică condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială.

Astfel, a fost eliminat cumulul privind procentul de 30% din personalul angajat aparținând grupului vulnerabil și din timpul efectiv lucrat al tuturor angajaților, în sensul criteriului alternativ: 30% din numărul personalului angajat sau membrilor cooperatori, aparținând grupului vulnerabil, sau timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.

Condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială au fost modificate pentru stimularea de noi întreprinderi sociale și pentru sustenabilitatea celor existente, fiind diminuat procentul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social de la minimum 90% la minimum 70% din profitul/excedentul realizat.

În vederea susţinerii activităţii întreprinderilor sociale s-a decis dezvoltarea și diversificarea surselor de finanțare prin:

   - facilități din partea autorităților locale;

   - modificarea şi completarea legii prin includerea întreprinderilor sociale, alături de întreprinderile sociale de inserţie, ca beneficiari ai prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, pentru angajarea tinerilor cu risc de marginalizare socială, beneficiind de facilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de angajatori ;

   - introducerea posibilității ca întreprinderile sociale să beneficieze de subvențiile în cuantum de 2.250 de lei acordate pentru încadrarea în muncă pe durată nedeterminată, a absolvenţilor, inclusiv din rândul persoanelor cu handicap, ori a șomerilor în vârstă de peste 45 de ani, şomerilor care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, a celor de lungă durată sau tineri NEET;

   - subvenționarea cheltuielilor cu formare profesională pentru angajații care aparțin grupului vulnerabil, în procent de 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

Totodată, pentru încurajarea dezvoltării activității întreprinderilor sociale, au fost extinse facilitățile și oportunitățile de finanțare pentru toate aceste entități, prin includerea surselor de finanțare publice și/sau private, naționale ori internaționale.

Actul normativ prevede și actualizarea rolului economiei sociale în: dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea incluziunii și coeziunii sociale, tranziția către economia circulară și inovarea socială, implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activităţi cu caracter social şi/sau activităţi economice, accesul persoanelor din grupul vulnerabil la resursele și serviciile comunităţii.

Din datele înregistrate în Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUIES), administrat de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, reiese că în perioada 2016-2021 au fost eliberate 2.485 atestate de întreprindere socială și 136 mărci de întreprindere socială de inserție.

Îmbunătățirea legislației privind economia socială este una dintre reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României pe care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale trebuie să o finalizeze până la sfârșitul trimestrului al II al anului 2022.

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Având în vedere problemele generate de creșterile globale de prețuri, ale materialelor de construcții, ale salariilor din acest domeniu, ale carburanților și ale celor din domeniul energetic, precum și cele generate de războiul din Ucraina, care afectează lucrările de construcții, Ministerul Dezvoltării a inițiat o nouă Ordonanță de Urgență care prevede ajustarea valorilor din contractele de investiții publice – a anunțat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Cseke Attila.

”Guvernul asigură, prin această măsură, continuarea investițiilor publice, astfel încât să nu fie irosiți banii publici pe investiții începute și care ar putea să rămână, altfel, neterminate” – a subliniat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, în urma creșterii prețurilor materialelor de construcții din 2021, Ministerul Dezvoltării a propus o soluție, anul trecut, prin care au fost salvate, de la sistarea lucrărilor, 1.675 de investiții finanțate de MDLPA, printre care spitale, școli și drumuri, în valoare totală de aproape 600 milioane de lei. Măsura prevedea lucrările aflate în execuție – a arătat ministrul dezvoltării, adăugând că noua măsură propusă astăzi prevede soluții și pentru contractele aflate în procedură de achiziție și cele în aflate derulare, finanțate din fonduri guvernamentale sau europene.

”Există un acord în Guvern și în coaliția de Guvernare pe această măsură, iar suma totală necesară pentru suplimentare din bugetul de stat, până la sfârșitul anului 2022, este de aproximativ 5,16 miliarde de lei. Este un cost care trebuie asumat astfel încât să nu pierdem banii publici investiți deja în proiecte care ar putea rămâne neterminate, în proiecte care ar putea, altfel, rămâne pe hârtie. Profitul firmelor de construcții nu va fi suplimentat, acoperim doar costurile crescute, iar soluția rămâne valabilă și pe viitor, când, în urma unor eventuale scăderi de prețuri, vom putea economisi bani publici prin ajustarea facturilor”, a precizat Cseke Attila.

Ministerul a evidențiat că, în ultimul an, costul fier betonului s-a dublat, iar costul bitumului s-a majorat cu 119%. ”Fără măsura propusă astăzi, ar putea fi blocate investițiile, firmele de construcții care ar intra în insolvență ar însemna o creștere a ratei șomajului și investițiile care urmează să fie finanțate prin PNRR nu ar mai avea constructori ” – a atenționat Cseke Attila.

Conform propunerii Ministerului Dezvoltării, publicate astăzi, ajustarea se realizează exclusiv pentru restul rămas de executat din contracte, în baza unui nou act adițional la contract și se va face la fiecare situație de plată. Formula de ajustare este similară cu formula simplă din HG nr. 1/2018, folosește indicele global în construcții ICC, diseminat de către Institutul Național de Statistică. Data de referință va fi luna anterioară ofertei în baza căreia a fost încheiat contractul de finanțare. Astfel, asigurăm ca fenomenul creșterii diferitelor componente din contractele de lucrări publice să fie acoperit financiar.

Contractanții pot depune, în primele 45 de zile după intrarea în vigoare a noii Ordonanțe de Urgență, solicitare către autoritățile contractante pentru ajustarea valorii contactelor de investiții publice – a conchis ministrul.

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au propus şi Executivul a aprobat astăzi, 25 martie 2022, proiectul de Hotărâre privind aprobarea programelor naţionale de sănătate.

Documentul stabileşte cadrul legislativ pentru continuarea activităţilor din cadrul programelor naţionale de sănătate aflate în derulare, dezvoltarea acestora pentru includerea unor noi beneficiari. Vor fi introduse noi programe şi activităţi şi se va renunţa la altele care, în urma evaluării, nu şi-au mai dovedit eficienţa.

Conform actului normativ, Ministerul Sănătăţii va asigura coordonarea, derularea şi finanţarea din bugetul MS a 13 programe naţionale de sănătate publică, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va derula şi finanţa din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate 15 programe naţionale de sănătate curative.

În cadrul programelor naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii s-a introdus Programul naţional de screening organizat pe baze populaţionale pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice cu:

a) Subprogramul de screening pentru cancerul de col uterin;

b) Subprogramul de screening pentru cancerul de sân;

c) Subprogramul de screening pentru cancerul colorectal;

d) Subprogramul de screening pentru depistarea infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D care se desfăşoară în regim pilot finanţat din fonduri externe nerambursabile.

Acest demers este motivat de asigurarea implementării obiectivelor prioritare ale Planului European, transpus în România prin Planul Naţional de combatere a Cancerului.

Programul naţional de management al registrelor naţionale a încetat fiind înlocuit cu proiectul "Sistem Informatic pentru registrele de sănătate- RegIntermed" finanţat din fonduri externe nerambursabile.

În cadrul programelor derulate de către CNAS s-a înfiinţat Programul naţional de PET-CT, realizându-se o extindere a accesului la această investigaţie.

Pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, în anul 2022, bugetul aprobat este în sumă de 5.952.000 mii lei, iar creditele de angajament aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021 pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative sunt în sumă de 8.592.881,00 mii lei.

”În data de 1 aprilie, Ministerul Dezvoltării va lansa cel mai mare apel de proiecte, cu cea mai mare finanțare de până acum, pentru eficientizarea energetică și asigurarea siguranței seismice a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, finanțate prin PNRR și gestionate de MDLPA”, a declarat, astăzi, ministrul Cseke Attila în cadrul unei conferințe de presă, în care a anunțat că cel târziu, luni, 28 martie, vor fi publicate și cele 5 ghiduri ale solicitantului și va fi lansată platforma digitală pentru familiarizarea beneficiarilor.

Din 2009 până în 2021, Ministerul Dezvoltării a eficientizat energetic 2.719 blocuri, iar 28 de clădiri au fost consolidate seismic. ”Acum, prin PNRR, vom eficientiza energetic și consolida seismic 4.333 de clădiri. Acest lucru înseamnă economie de energie și protejarea mediului înconjurător, prin diminuarea emisiilor de CO2. 4.333 clădiri eficiente înseamnă că vom economisi mai multă energie decât producția anuală a hidrocentralei Vidraru și vom evita emisii echivalente cantității de CO2 reținut într-un an de 755.000 hectare de pădure” – a spus ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministerul Dezvoltării, prin Valul Renovării, componentă a PNRR, are un buget de 2,17 miliarde de euro, iar, prin supracontractarea de 30%, se va ajunge la 2,82 miliarde de euro, ceea ce permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri și 2.600 clădiri publice.

Din această sumă, 130 milioane de euro vor fi alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunitățile expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. De asemenea, 152 milioane de euro vor fi destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.

”Foarte important este faptul că nu se solicită cofinanțare nici din partea autorităților locale, nici din partea proprietarilor, și se aplică principiul primul venit - primul servit. Fondurile sunt teritorializate pe județe pentru a asigura dezvoltarea echilibrată a teritoriului țării”, a reiterat ministrul Cseke Attila, subliniind că România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică, consolidare seismică, reducere a riscului la incendiu, asigurare a accesibilității persoanelor cu dizabilități și a celor vârstnice.

Cererile vor putea fi depuse online, în format digital, în mod transparent, pe site-ul www.mdlpa.ro/investiții/PNRR, cu un utilizator și parolă securizată aferentă fiecărei UAT, respectiv autoritate centrală. Aici se vor vedea doar investițiile la care fiecare UAT este eligibil.

Pe site-ul MDLPA, bugetele disponibile pentru fiecare tip de investiție vor scădea, în timp real, în funcție de solicitările înregistrate. De asemenea, se va vedea și numărul de cereri depuse.