La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, Ordonanța de Urgență care prevede ajustarea valorilor din contractele de investiții publice.

”Prin această măsură, asigurăm continuarea investițiilor publice, astfel încât să nu fie irosiți banii publici pe investiții începute și care, altfel, ar putea rămâne neterminate. De asemenea, evităm creșterea ratei șomajului și o lipsă de constructori prin măsura care asigură că firmele de construcții nu vor intra în insolvență”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Actul normativ era necesar în contextul în care se înregistrează creșteri globale de prețuri la materialele de construcții, manoperă, transport, utilaje și la cele din domeniul energetic.

”Decizia de astăzi face parte din pachetul de măsuri economice şi sociale propus de coaliția de guvernare, iar suma totală necesară pentru suplimentare din bugetul de stat, până la sfârșitul anului 2022, este de aproximativ 1,77 miliarde de lei pentru acoperirea ajustărilor contractelor de investiții finanțate din fonduri publice naționale”, a mai spus ministrul dezvoltării.

1.675 de investiții finanțate de MDLPA, inclusiv spitale, școli și drumuri, au fost salvate deja de la sistarea lucrărilor în urma unei măsuri propuse anul trecut de Ministerul Dezvoltării pentru a contracara creșterea, la nivel mondial, a prețurilor materialelor de construcții. Măsura avea în vedere lucrările aflate în execuție, iar actul normativ aprobat astăzi prevede soluții și pentru contractele aflate în procedură de achiziție și cele aflate în derulare, finanțate din fonduri guvernamentale.

Profitul firmelor de construcții nu va fi suplimentat, vor fi acoperite doar costurile crescute, iar soluția rămâne valabilă și pe viitor, când, în urma unor eventuale scăderi de prețuri, se vor putea economisi bani publici prin ajustarea facturilor.

Contractanții pot depune, în primele 45 de zile după intrarea în vigoare a acestei Ordonanțe de Urgență, solicitări către autoritățile contractante pentru ajustarea valorii contractelor de investiții publice.

Conform actului normativ, ajustarea se realizează exclusiv pentru restul rămas de executat din contracte, în baza unui nou act adițional la contract și se va face la fiecare situație de plată. Formula de ajustare folosește indicele global în construcții ICC, diseminat de către Institutul Național de Statistică, iar data de referință va fi luna anterioară datei limită de depunere a ofertei în baza căreia a fost încheiat contractul de finanțare, dar nu înainte de 1 ianuarie 2019, astfel încât creșterea diferitelor componente din contractele de lucrări publice să fie acoperit financiar.

Ministerul Dezvoltării a elaborat un singur cod legislativ pentru construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, care va înlocui cele 10 legi în vigoare, vechi de 30 de ani, modificate substanţial în ultimii ani - a anunţat, la o conferinţă de presă susţinută, astăzi, în Bucureşti, ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Proiectul de act normativ, care a fost publicat astăzi în transparenţă decizională, prevede procurarea autorizaţiilor de construcţii online, de la un singur ghişeu, într-un timp semnificativ mai scurt, reducând, astfel, birocraţia - a arătat ministrul, adăugând că va fi evitat şi riscul expirării unui aviz în timp ce este aşteptat un altul.

"Reglementările vechi de mai multe decenii, stabilite prin 10 legi diferite, nu mai sunt viabile. Au fost schimbate de mai multe ori pe an, în încercarea de a corela vechile legi cu realitatea contemporană, dar acest fapt a dus la instabilitate legislativă în acest domeniu. Prin Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, vom renunţa la 'cârpirea' legilor în vigoare şi vom adopta un singur act normativ, regândit eficient", a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a subliniat că, din cele 10 legi în vigoare, 5 vor fi eliminate şi 5 vor fi modificate şi introduse în noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor.

Proiectul de act normativ, după perioada de consultare publică, va fi adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului. Fiind o reformă asumată de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Parlamentul trebuie să ia o decizie în prima parte a anului 2023 privind această propunere.

Cseke Attila a menţionat că va fi realizată şi o Platformă Digitală Naţională, pe care se vor încărca toate documentaţiile planurilor urbanistice generale (PUG) pe suportul Observatorului Teritorial, interconectată cu Registrul naţional al construcţiilor, şi care va constitui o importantă bază de date şi un suport pentru autorităţi pentru emiterea certificatelor de urbanism, a acordurilor unice şi autorizaţiilor de construire: "Dacă, în prezent, un certificat de urbanism se eliberează în 1-2 luni, prin intermediul Platformei Digitale Naţionale, acesta va putea fi eliberat în 5 zile; la fel şi în cazul autorizaţiilor de construire, perioada se va reduce la 15 zile, faţă de 1-2 luni cât este în prezent."

Ministerul Finanţelor a elaborat actul normativ necesar îndeplinirii măsurilor guvernamentale din cadrul Programului Sprijin pentru România şi propune o serie de modificări schemei de ajutor de stat nr. 807/2014 dedicată stimulării investiţiilor cu impact major în economie. Scopul modificărilor este de a eficientiza direcţionarea fondurilor publice către sectoarele care vor genera proiecte de investiţii majore.

Totodată, prin modificările propuse, investiţiile mai mari de 1 milion euro vor fi direcţionate către 92 domenii de activitate, precum: industria prelucrătoare, construcţii, HORECA, informaţii şi comunicaţii, sănătate şi asistenţă socială.

"Am continuat dialogul cu reprezentanţii mediului de afaceri din România şi am adaptat cerinţele schemei de ajutor de stat la nevoile prezentate. Se va menţine pragul iniţial de 1 milion de euro pentru investiţiile eligibile, pentru a finanţa cât mai multe investiţii şi pentru a asigura un grad cât mai mare de dezvoltare", a subliniat dl Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Nivelul de finanţare prin intermediul schemei de ajutor de stat se stabileşte în funcţie de mărimea proiectului de investiţii şi regiunea geografică. Prin grila de punctaj propusă, sunt încurajate investiţiile în zonele cele mai slab dezvoltate ale României. Durata sesiunilor de depunere a cererilor de acord pentru finanţare va fi de 30 zile lucrătoare, pentru a permite participarea unui număr cât mai mare de operatori economici, iar deschiderea sesiunilor de depunere va fi comunicată cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparenţă decizională.

Biroul de relaţii cu mass-media

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Guvernul României a suplimentat, în ședința de astăzi, bugetul Programului Național de Investiții ”Anghel Saligny” cu 15,5 miliarde de lei. Astfel, bugetul total al Programului, în perioada 2021-2028, este de 65,5 miliarde de lei, anunță ministrul Cseke Attila.

Acesta a precizat: pe de o parte, este nevoie de 5,5 miliarde lei întrucât MDLPA va prelua de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) finanțarea celor 105 proiecte mature care vizează dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, dar a căror valoare excedează plafonul alocat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, coordonat de MIPE.

În vederea preluării și obținerii finanțării, MIPE trebuie să transmită către MDLPA, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, toate documentațiile depuse de către unitățile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, precum și toate documentele întocmite în cadrul evaluării obiectivelor de investiții.

De asemenea, în vederea confirmării nevoii de finanțare pentru obiectivele de investiții preluate în Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, unitățile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară au la dispoziție o perioadă de 30 de zile pentru a încărca în platforma electronică investitii.mdlpa.ro toate datele necesare privind obiectivele de investiții.

Pe de altă parte, a subliniat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, este nevoie de suplimentarea bugetului inițial al Programului cu 10 miliarde de lei, pentru investițiile care vizează drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi ca variante ocolitoare ale localităţilor.

”68% din totalul de drumuri județene și comunale nu sunt modernizate, 5,33 milioane de locuitori nu beneficiază de sistemul public de alimentare cu apă, 8,48 milioane de locuitori nu sunt conectați la sisteme de canalizare, iar 70% din totalul localităților nu sunt racordate la rețeaua de distribuire a gazelor naturale. Aceste servicii publice de bază nu sunt un lux și avem nevoie de un progres semnificativ în acest domeniu. Acesta este motivul pentru care am solicitat suplimentarea bugetului programului <<Anghel Saligny>>”, a precizat ministrul Cseke Attila, care a menționat că, până în prezent, Ministerul Dezvoltării a primit un număr foarte mare de solicitări pentru modernizări de drumuri, respectiv 4.858 de cerereri depuse prin Program, cu o valoare de aproximativ 89 de miliarde de lei.