Executivul marchează 160 de ani de la formarea primului Guvern al României după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, condus de prim-ministrul Barbu Catargiu.

Începând cu ora 18.00 pe clădirea Palatului Victoria vor fi proiectate imagini simbolice pentru marcarea acestui moment istoric important: drapelul tricolor, data formării primului Guvern unic al României - 22 Ianuarie 1862 - şi numele prim-ministrului care a preluat mandatul în urmă cu 160 de ani, Barbu Catargiu.

"Cei 160 de ani pe care instituţia Guvernului îi împlineşte astăzi înseamnă o istorie a paşilor spre România unitară, independentă şi democratică. În perioade de normalitate, dar mai ales în timpuri de încercare, Guvernul trebuie să rămână punct de sprijin pentru cetăţeni şi pentru celelalte instituţii ale statului. Este o responsabilitate ce ne onorează şi ne inspiră să lucrăm în fiecare zi mai eficient pentru toţi cetăţenii României.

Iniţiator de legi şi cu un rol esenţial în implementarea politicilor publice, Executivul îşi împlineşte astfel dublul rol într-un echilibru al efortului şi preocupării pentru soluţionarea problemelor de actualitate, dar mai ales pentru consolidarea parcursului României ca stat puternic ataşat valorilor europene şi euro-atlantice.

Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, şi a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare şi dezvoltare", a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Biroul de presă al Guvernului

Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a menționat astăzi pe pagina personală de Facebook că impozitarea multinaționalelor cu 15% pe profit este un deziderat al Guvernului care ar putea prinde contur începând cu 1 ianuarie 2023. “Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) unde am transmis un mesaj clar: România pregătește transpunerea rapidă a reguilor stabilite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitarea multinaționalelor cu 15% pe profit. Ambiția noastră este să putem fi gata de a aplica acest plafon chiar începând cu 1 ianuarie 2023!”, a aspus Câciu care a explicat și motivele care stau la baza unei astfel de decizii. “Mai ales în contextul actualei crize energetice, suntem datori să ne asigurăm că marile corporații care activează pe piața locală plătesc o marjă corectă de impozit, adaptată afacerilor de miliarde de euro pe care le fac în România. De aceea, i-am spus comisarului european pentru economie, dl Paulo Gentiloni că această țintă vine în continuarea unei alte priorități a Guvernului, aceea de a micșora semnificativ în acest an deficitul fiscal de TVA și de a reduce evaziunea fiscală. Vrem să avem resurse pentru ca prioritatile de investiții ale României care beneficiază în anul 2022 de o anvelopa de 6,7% din PIB să fie finanțate în mod structural. Sunt convins că aceste măsuri sunt juste și necesare atât economic, cât și social. Este vital ca o parte din această valoare adăugată produsă în economie să se întoarcă la români, finanțând măsuri de stimulare a micilor întreprinderi, a fermierilor și a tuturor celor care trăiesc cinstit de pe urma unei afaceri de familie.”, a conchis șeful MFP.

Guvernul a aprobat acordarea măsurilor de protecție socială până la 31 martie 2022, pentru angajați și angajatori, precum și pentru alte categorii profesionale, a căror activitate este interzisă, suspendată ori limitată din punct de vedere al capacităților de funcționare pe perioada pandemiei de Covid - 19.

Astfel, pentru menținerea locurilor de muncă, noul act normativ prevede:

Pentru angajați:

- acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021. Acest tip de sprijin va fi acordat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, până la 31 martie 2022, în situația suspendării temporare a contractului individual de muncă (CIM) din iniţiativa angajatorului, pe perioada stării de alertă;

- măsura se aplică și salariaţilor angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile teritoriale de sănătate publică cu excepția celor aflați în concediu medical şi care primesc indemnizaţia de asigurări sociale aferentă.

Indemnizația se plătește din bugetul asigurărilor de șomaj la cererea angajatorului, însoțită de lista persoanelor care beneficiază și de declarația pe propria răspundere, documente transmise electronic la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Actul normativ instituie, în cazul angajatorilor, posibilitatea de decontare atât a indemnizaţiei de şomaj tehnic, cât și a indemnizației pentru reducerea timpului de lucru (OUG nr. 132/2020). Aceste măsuri pot fi acordate fie pentru salariați diferiți, în aceeași perioadă din lună, fie pentru acelaşi salariat, în perioade diferite din lună.

Pentru profesioniști:

- acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 75% din câștigul salarial mediu brut reglementat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, din bugetul de Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru:

     - profesionişti, reglementaţi la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

     - persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe, conform Legii nr. 8/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

   - persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare.

Sportivii, antrenorii, medicii, asistenţii medicali, maseurii, kinetoterapeuţii și cercetătorii din domeniul sportiv primesc o indemnizație de 75% din drepturile aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, dacă contractul de activitate a fost suspendat din iniţiativa structurii sportive.

Acest tip de indemnizație se acordă, din bugetul de stat, în baza unei cereri și a declarației pe propria răspundere, însoțite de documentul care atestă întreruperea temporară a activității. Actele trebuie transmise electronic la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială.

Ordonanța de urgență prevede și o serie de măsuri complementare:

- persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea a două indemnizații, atât în calitate de angajat, cât și în cea de profesionist, vor beneficia de o singură indemnizație, în cuantumul cel mai avantajos, respectiv cea acordată în calitate de profesionist;

- indemnizația acordată în baza acestei ordonanțe de urgență se ia in calcul la stabilirea dreptului de indemnizație pentru creșterea copilului;

- profesioniștii care vor primi indemnizația acordată în baza OUG aprobate astăzi vor putea solicita și indemnizația pentru reducerea timpului de lucru în cuantum de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

Documentul modifică și legislația privind acordarea concediului și a indemnizației lunare pentru creșterea copiilor. Astfel, perioadele în care persoanele beneficiază de indemnizațiile acordate în baza OUG nr.111/2021 (indemnizație de șomaj), vor fi incluse în perioadele luate în calcul la stabilirea drepturilor de concediu și indemnizație pentru creșterea copiilor și a altor drepturi prevăzute de OUG nr.111/2010.

Actul normativ stabilește și verificările pe care Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială le poate face în privința solicitărilor de decontare transmise de furnizori, răspunderea asupra modului de aplicare a schemei de compensare pentru clienții casnici revenind exclusiv acestora din urmă, prin modificarea art. 2 din OUG nr.118/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.259/2021, cu modificările ulterioare.

În luna aprilie a anului în curs, Ministerul Dezvoltării va lansa apelurile de proiecte finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Cseke Attila.

”5.522 de familii tinere se vor putea muta în locuințe noi, cu consum de energie aproape zero (nZEB) după 2026, și își vor putea înscrie copiii în creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul. Ne vom putea deplasa cu bicicleta mai mult, pentru că vom construi 1.091 km de pistă de bicicletă operațională, din care jumătate până în 2024”, a anunțat ministrul.

Ministerul Dezvoltării va aloca 230 milioane de euro pentru creșe moderne, eficiente din punct de vedere energetic, 2,2 miliarde de euro vor servi eficientizarea energetică și punerea în siguranță din punct de vedere seismic a blocurilor și a clădirilor publice, iar 2,12 miliarde de euro vor servi dezvoltarea unei infrastructuri mai verzi ale localităților din România, a precizat ministrul.

Ținta este să reînnoim parcurile auto ale localităților cu automobile inteligente și verzi, prietenoase cu mediul, a subliniat Cseke Attila. 1.135 vehicule noi, electrice sau cu hidrogen vor fi achiziționate pentru reședințele de județ, municipiul București, orașe și comune, dintre care 715 autobuze, 50 tramvaie, 50 troleibuze și 320 microbuze. Transportul public în România va deveni mai verde și mai inteligent în urma achiziționării a 491 de sisteme digitale de management al transportului public, până în trimestrul 2 al anului 2026. Noile autovehicule vor beneficia și de stații de încărcare corespunzătoare, în urma a achiziționării a 13.200 puncte de încărcare, și vor servi și transportul elevilor.  

În ceea ce privește eficientizarea energetică a clădirilor, ministrul a precizat: din suma de 2,2 miliarde de euro, se vor reabilita aproximativ 1,3 milioane de metri pătrați de spațiu locuibil, și din PNRR se va finanța și realizarea Planurilor urbanistice a localităților, necesare pentru o dezvoltare bine gândită. ”Dacă calculăm un bloc convențional cu o scară și 8 etaje, vom putea reabilita aproximativ 1.400 blocuri de locuințe și alte 2.000 de clădiri publice. Cel mai important lucru de reținut este că, pentru prima dată, aceste reabilitări nu presupun contribuție de la locatari sau de la autoritatea locală”, a arătat Cseke Attila.

Suma totală de 4,55 miliarde de euro va fi alocată cu ajutorul unei platforme digitale puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, până în aprilie 2022, unde autoritățile publice locale vor putea vedea fondurile disponibile, prealocate pentru localitatea respectivă, tipurile de proiecte care sunt eligibile, și vor putea să aleagă dintre acestea în funcție de strategia de dezvoltare de la nivel local.

La finele anului, vom încheia toate contractele de finanțare, a precizat Cseke Attila, spunând că toate informațiile au fost trimise tuturor potențialilor beneficiari. ”Finanțarea este de 100% pentru toate programele de finanțare, autoritățile locale nu vor fi nevoite să asigure contribuție proprie din fonduri locale. Contractarea fondurilor se va face în mod rapid, digital și transparent. Scopul a fost să ne asigurăm că aceste fonduri UE vor fi cheltuite eficient și rapid pentru dezvoltarea României” – a spus ministrul.