Alte 10 noi construcții de creșe au primit aprobare prin Programul național de construcție de creșe, derulat din 2021 de Ministerul Dezvoltării, anunță ministrul Cseke Attila. Numărul total al creșelor aprobate pentru a fi construite, la nivel național, crește, astfel, la 53.

”Ministerul Dezvoltării susține dezvoltarea echitabilă a localităților, de aceea, pentru fiecare municipiu reședință de județ și municipiu am aprobat construirea unei creșe sau două acolo unde numărul locuitorilor depășește 100.000. Am aprobat finanțarea pentru primele 43 de creșe în noiembrie, iar acum am aprobat alte 10 noi construcții în fiecare parte a țării”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul dezvoltării a precizat: în urma aprobării finanțării, construirea acestor creșe noi, moderne, intră în proces de achiziție publică, urmând ca, după aceea, să fie demarate lucrările de construcție.

Conform actului normativ aprobat, se vor construi creșe mici, cu o capacitate de 40 de antepreșcolari în Câmpia Turzii, Galați, Oradea, Orăștie și Vaslui, iar creșe mari, pentru 100-110 de copii în Deva, Galați și Roman. În Bârlad și Călărași vor fi construite creșe de dimensiuni medii (70 de copii).

”Sprijinim educația timpurie a copiilor, tinerele familii și tinerele mame în întoarcerea pe piața forței de muncă după întemeierea unei familii și terminarea concediului de creștere a copilului”, a conchis Cseke Attila.

Proiect Tip – Creşă medie pentru maxim 7 grupe – 70 de copii

Suprafaţă teren necesar: 3.510,18 mp

Lungime teren: 41,1 m

Suprafaţa construită creşă: 1.765,82 mp

Lungime construcţie: 76,16 m

Lăţime construcţie: 34,13 m

Regim de înălţime: Parter

Valoarea de investiţie

- 17.092.424,85 lei cu TVA (varianta cu pompe de căldură + centrală pe combustibil gaz)

- 17.263.483,70 lei cu TVA (varianta cu pompe de căldură + centrală pe combustibil solid (peleţi))

Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență al României, 2021 a reprezentat punctul de plecare în dezvoltarea arhitecturii instituționale și legislative necesare implementării acestui nou instrument financiar, atât pentru România, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, au fost puse bazele mecanismului de implementare a PNRR în România, pornind de la adoptarea legislației specifice, operaționalizarea structurilor la nivel instituțional, cât și prin definirea mecanismului de management și control și a fluxurilor financiare.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al Planului Național de Redresare și Reziliență, împreună cu ministerele de linie, finalizează, astfel, prima etapă din implementarea PNRR, care include și atingerea țintelor și jaloanelor aferente anului 2021. Implementarea Planului a demarat în data de 3 noiembrie, după primirea aprobării din partea Consiliului UE.

Pentru 2021, conform obligațiilor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID), România a avut de îndeplinit 21 de ținte și jaloane, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.

Astfel, finalul de an a însemnat, la nivel guvernamental, închiderea unor jaloane importante, asumate pentru 2021, prin adoptarea unor acte normative cu privire la domenii de dezvoltare strategică, și anume:

Ordonanța de Urgență privind legea serviciilor de apă și canalizare,

Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025,

Finalizarea jalonului legat de capacitățile de producție de cărbune dezafectate,

Operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea si monitorizarea reformelor si investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală,

Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei de securitate cibernetică,

Ordinul comun MF nr. 1593/29.12.2021 și MMSS nr. 1239/27.12.2021 privind constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii,

Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională,

Memorandumul privind acordul de finanțare între Fondul european de investiții și Guvernul României privind crearea fondului de fonduri de capital de risc aprobat,

Ordin de ministru pentru adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate,

Ordonanța de Urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,

Hotărâre de Guvern pentru aprobarea noii Strategii naționale anticorupție;

Sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR dezvoltat,

Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar,

Apel de proiecte necompetitiv pregătit pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație și publicat pe pagina de internet a Ministerului Educației.

Anterior, au fost îndeplinite jaloanele referitoare la:

Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR),

Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G,

Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate),

În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor și țintelor asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căruia, MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții, au prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât și pentru primele două trimestre din 2022.

“A fost un an intens și foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reușit să finalizeze negocierile, să obțină aprobarea Comisiei Europene și avizul favorabil al Consiliului UE, să operaționalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului și, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de țară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite țintele și jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranșă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziție 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru țară, prin intermediul reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României.

Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europeane are ca priorități:

semnarea acordurilor de finanțare cu ministerele de linie, astfel încât investițiile să fie lansate;

finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operațional, esențiale în procesul de monitorizare și aprobare a viitoarelor cereri de plată;

pregatirea și depunerea primei cereri de plată.

În anul 2022, printre cele mai importante investiții finanțate prin PNRR care vor fi pregătite și demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi:

dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, centre comunitare integrate;

infrastructură spitalicească nouă și/sau modernizată, echipamente/dotări;

campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane;

crearea de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile;

implementarea infrastructurii de cloud guvernamental;

asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public;

modernizarea secțiunilor de cale ferată aprobate și achiziție de material rulant;

construirea, echiparea și operaționalizarea de creșe;

dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate;

crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii aflați în risc de separare;

reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități;

creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active.

În ceea ce privește componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiții din următoarele categorii:

construcție infrastructură rutieră Sectiuni (A1, A7, A8);

dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca;

asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial;

extinderea sistemelor de apă și canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene;

construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ;

infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;

înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor;

dezvoltarea lanțului industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice;

reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate;

decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice;

achiziționarea de echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului, echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu;

schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliența în clădiri rezidențiale multifamiliale și clădiri publice;

instrumente financiare pentru sectorul privat,

dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

Reamintim că Mecanismul de Redresare și Reziliență sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat pe 30 decembrie 2021 suma de 105.359.235,15 lei, în vederea decontării facturilor pentru 106 obiective de investiții realizate prin etapele I și II ale Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Astfel, pentru etapa I, a fost achitată suma de 5.976.876,87 lei pentru 9 obiective, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate facturi în valoare de 99.382.358,28 lei pentru 97 de obiective.

Pe listă figurează și localitățile Chiselet, cu suma de 487.095,50 lei, Fundulea, cu 1.341.189,45 lei și Șoldanu, cu 432.808,95 lei.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://mdlpa.ro/pages/plati.

În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Lucrări Publice, Programul național de dezvoltare locală, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Sursa www.mdlpa.ro

Semnarea contractului cu Fondul European de Investiții este unul din jaloanele prevăzute în PNRR pentru acest an. Instrumentul de capital de risc, cu un buget de 400 milioane euro, va contribui la aproximativ 20 fonduri de investiții de capital care vor investi în întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură.

Guvernul României și Fondul European de Investiții au semnat joi contractul de finanțare pentru implementarea instrumentelor financiare de investiții de capital (equity) finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (”PNRR”).

Contractul prevede înființarea Fondului de Fonduri pentru Redresare, investiție finanțată printr-o contribuție de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată ” Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Noul contract reprezintă o continuare firească a colaborării dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții pentru susținerea investițiilor în România. Astfel, opt fonduri de capital de risc, utilizând în special resurse din fonduri structurale, au fost înființate în ultimii ani.

”PNRR oferă României șansa unui salt important în creșterea sustenabilă a unor sectoare esențiale. Expertiza Fondului European de Investiții și a intermediarilor selecționați va contribui semnificativ la creșterea unor întreprinderi românești și la redresarea economiei românești după criza COVID-19”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Prin noul contract se anticipează că, în următorii cinci ani, aproximativ douăzeci de fonduri de investiții vor obține resurse sporite pentru a investi în firme și proiecte de infrastructură românești, inclusiv în domenii precum eficiența energetică sau energia regenerabilă.

„Ne bucură semnarea acestui nou și important contract cu Guvernul României, partenerul nostru tradițional. Prin mobilizarea de resurse private, sprijinul PNRR poate cataliza peste 600 milioae euro sub formă de investiții esențiale în economia României, sprijinind întreprinderi mici și mijlocii, companii cu capitalizare medie, proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă”, a afirmat Alain Godard, Chief Executive al Fondului European de Investiții.

Sprijinul guvernamental poate, de asemenea, să ducă la atragerea de investitori privați în acest gen de investiții, sporind astfel capacitatea pieței și creând noi echipe specializate de management. Se vor putea finanța, între altele, fonduri de venture capital, private equity, mezzanine, transfer de tehnologie sau specializate în infrastructură.

În următoarele luni, MIPE și FEI vor lansa apelul pentru expresii de interes pentru selectarea echipelor de management (intermediari financiari) și a fondurilor de investiții care vor primi alocări din Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare.

Finanțările vor putea fi obținute de companiile românești numai de la intermediarii financiari, pe măsura selectării acestora, cu respectarea criteriilor de eligibilitate și a cadrului de ajutoare de stat, care vor fi specificate în apelul de selecție.

Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026. În prima fază, numărul-țintă de beneficiari este de 100.

Elementele principale ale contractului sunt:

Stabilirea alocării din PNRR pentru crearea Fondului de fonduri de Equity pentru Reziliență în cadrul FEI și a modului de vărsare a contribuției;

Strategia de investiții și de aplicare a principiului ”Do No Significant Harm” („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”), pe durata PNRR și după 2026 (pentru utilizarea resurselor rambursate conform Reg. RRF);

Delegarea FEI pentru a selecta si contracta intermediari financiari prin apel deschis de propuneri, care va fi aprobat ulterior de Comitetul de Investiții;

Atribuțiile FEI cu privire la implementare, monitorizare, raportare, administrarea conturilor bancare și depozitelor;

Politica de risc și de cea de trezorerie;

Atribuțiile și regulile de funcționare ale Comitetului de Investiții ca organism de coordonare desemnat de Guvern;

Costurile și comisioanele de management plătibile către FEI;

Utilizarea resurselor rambursate.

Despre Fondul European de Investiții:

Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI sprijină IMM-urile să acceseze finanțare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze și să fie competitive în economia ”verde”. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanții și instrumente de microfinanțare, utilizând atât resurse proprii, cât și fonduri încredințate (între alții) de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții sau statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru multe informații despre FEI, accesați site-ul www.eif.org

Despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR):

Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în octombrie de Consiliul Europei, are un buget total de 29,2 miliarde euro. România va putea obține din partea Uniunii Europene 14,2 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 14,9 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență. Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și ”Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU (Următoarea Generație UE), care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga Uniune Europeană. PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Pentru multe informații despre PNRR, vizitați https://mfe.gov.ro/pnrr/.