Plata drepturilor salariale în educaţie şi sănătate, pensiilor şi a ajutoarelor sociale în luna decembrie, asigurată prin rectificare bugetară

Plata drepturilor salariale în educaţie şi sănătate, pensiilor şi a ajutoarelor sociale în luna decembrie, asigurată prin rectificare bugetară

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi, prin Ordonanţe de Urgenţă, cea de-a doua rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, corelând astfel planificarea bugetară cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi execuţia bugetară pe primele 9 luni ale anului în curs şi fără a pune în pericol deficitul bugetar.

Astfel, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 5,1 mld. lei, iar cheltuielile bugetului consolidat se majorează, pe sold, cu 6,2 mld. lei.

Ponderea deficitului bugetar pe 2021 se menţine la 7,13% din PIB, deşi deficitul (cash) creşte cu 1.105 mld. lei, până la 84,9 mld. lei, iar creşterea economică prevăzută la 7,0% ajunge la o valoare nominală a PIB de 1.190,3 mld. lei - aşadar, prin această rectificare bugetară România îşi respectă angajamentele faţă de partenerii externi.

Prin această reconfigurare a alocărilor bugetare, Guvernul asigură fonduri pentru toate nevoile pe care le are Ministerul Sănătăţii, inclusiv pentru programe de sănătate finanţate din bugetul ministerului.

De asemenea, persoanele vulnerabile sunt o prioritate, iar pentru această categorie au fost prevăzute 2,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale în vederea compensării aferente consumului de energie electrică şi gaze, pentru plata indemnizaţiilor acordate la întreruperea activităţii în contextul pandemiei şi pentru plata alocaţiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizaţiei de creştere a copilului şi pentru plata integrală a pensiilor, indemnizaţiilor şi a ajutorului de încălzire.

Investiţiile aflate în derulare vor fi continuate, prin rectificarea bugetară fiind asigurată finanţarea necesară finalizării acestor proiecte.

151,8 milioane lei au fost alocate suplimentar pentru plata despăgubirilor acordate crescătorilor de animale a căror activitate a fost afectată de apariţia cazurilor de pestă porcină africană şi a scrapiei.

Prin adoptarea acestui act normativ, se creează premisele necesare îndeplinirii de către CEC Bank S.A. a cerinţelor ce fac obiectul MREL (Regulamentul Delegat (UE) 2016/1450) şi în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României (BNR), în calitate de autoritate de rezoluţie (AR) care stabileşte o cerinţă minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile pentru fiecare instituţie de credit (IC) aflată în responsabilitatea sa, la nivel individual şi (sub) consolidat, în conformitate cu legislaţia naţională (Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar).

Au fost suplimentate bugetele următoarelor instituţii:

Ministerul Finanţelor: + 3,7 mld. lei pentru acţiuni generale care ţin de atribuţiile ministerului, plus o linie de finanţare în valoare de 1,4 mld. lei pentru continuarea procedurilor de recapitalizare a CEC Bank S.A.

Ministerul Sănătăţii: +2,4 mld lei per sold, în principal pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. O parte dintre banii alocaţi suplimentar vor asigura necesarul de finanţare până la sfârşitul anului pentru drepturile salariale ale personalului din sectorul sanitar şi pentru programe de sănătate finanţate din bugetul ministerului.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: +2,2 mld. lei, în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale în vederea compensării facturilor la energie electrică şi gaze, indemnizaţii acordate la întreruperea activităţii din cauza pandemiei, alocaţii de stat, alte drepturi de asistenţă socială, plata integrală a pensiilor şi indemnizaţiilor şi a ajutoarelor de încălzire.

Ministerul Justiţiei: + 823,9 milioane lei, per sold, pentru plata unor titluri executorii şi debite restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Ministerul Public: +346,5 milioane lei, per sold, pentru plata titlurilor executorii, precum şi pentru debite restante datorate personalului şi dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: +157,3 milioane lei, per sold, pentru continuarea şi finalizarea unor proiecte aflate în derulare.

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +129,3 milioane lei, per sold: pentru despăgubirile acordate crescătorilor de animale a căror activitate a fost afectată de apariţia cazurilor de pestă porcină africană şi a scrapiei.

Ministerul Educaţiei: +100 milioane lei, pentru cheltuieli de personal necesare ca urmare a preluării creşelor în sistemul de educaţie.

Ministerul Afacerilor Interne: + 44,9 milioane lei, per sold, pentru plata pensiilor militare de stat în luna decembrie 2021 şi pentru achiziţionarea de teste rapide antigen SARS-CoV-2 efectuate din proba de salivă, pentru unităţile de învăţământ.

Au fost diminuate creditele bugetare pentru următoarele instituţii: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-2,3 mld. lei), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (-757,3 milioane lei), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (-156,4 milioane lei), Ministerul Energiei (-72,78 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (-44,4 milioane lei), Curtea de Conturi (-48,5 milioane lei) şi Ministerul Culturii (-27,1 milioane lei).

Biroul de presă al Guvernului

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) a fost evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene astăzi, 28 octombrie, ultima etapă la nivelul instituţiilor europene. Astfel, România are la dispoziţie 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme şi investiţii esenţiale.

Pasul final al aprobării se va concretiza prin decizia Consiliului de punere în aplicare, care va fi adoptată prin procedură scrisă, la scurt timp după videoconferinţa de astăzi a miniştrilor de finanţe ai statelor membre (ECOFIN).

"România va avea o infuzie puternică de fonduri europene prin acest Plan şi are şansa reală de a se dezvolta în următorii ani. Implementarea include 64 de reforme şi peste 100 de investiţii în toate domeniile. Transportul, Sănătatea şi Educaţia vor avea parte de finanţări masive, iar asta va însemna modernizarea României", a afirmat premierul Florin Cîţu.

"Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Reformele şi investiţiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde şi Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă şi mai rezilientă", a declarat joi Andrej Ĺ ircelj, ministrul de finanţe al Sloveniei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, în comunicatul publicat de Consiliu.

În perioada următoare, primele fonduri, respectiv 13% din suma nerambursabilă alocată României, vor ajunge în ţară sub forma unei prefinanţări acordate de Comisia Europeană.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.

În total, prin PNRR România va beneficia de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde granturi şi 14,9 miliarde împrumuturi. Banii se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane şi ţinte. În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte de realizat până la 31 decembrie 2026.

Totodată, în spiritul transparenţei Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat astăzi, 28 octombrie, versiunea extinsă a Planului, însemnând peste 70 de documente. Acestea pot fi consultate pe pagina oficială dedicată PNRR: https://mfe.gov.ro/pnrr/

Biroul de presă al Guvernului

Cseke Attila: Guvernul a aprobat normele metodologice pentru legea care reglementează preţul locuinţelor ANL

Cseke Attila: Guvernul a aprobat normele metodologice pentru legea care reglementează preţul locuinţelor ANL

Guvernul României a aprobat astăzi normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor legii care vin în sprijinul celor care îşi doresc să achiziţioneze sau să închirieze o locuinţă pusă la dispoziţie prin programul guvernamental pentru construcţia de locuinţe al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

După cum este cunoscut, preţul de vânzare şi chirie al acestor locuinţe a fost majorat semnificativ, dublat în unele cazuri, odată cu majorarea din 2020 a veniturilor din industria construcţiilor. Guvernul, la propunerea MDLPA, a adoptat o ordonanţă prin care se revine la preţuri similare cu cele din 2019. Pentru aplicarea acestei ordonanţe, a fost nevoie de o nouă metodologie de aplicare, a arătat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul a spus: a fost nevoie de aceste modificări şi completări legislative, întrucât trebuie să ţinem seama că locuinţele ANL sunt destinate tinerilor, scopul acestora este de a asigura o chirie şi mai apoi o locuinţă proprie la un preţ accesibil.

Astfel, prin Hotărârea de Guvern se urmăreşte reglementarea valorii de vânzare a locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, raportată la valoarea de investiţie a construcţiei. Mai exact, valoarea de investiţie se diminuează în raport cu contravaloarea sumelor rezultate dintr-o parte a chiriei plătite până în momentul vânzării locuinţei, calculată în funcţie de durata normală de funcţionare a clădirii.

"Echilibrul din piaţă trebuie să se reflecte şi prin armonizarea preţurilor locuinţelor în pondere conformă gradului de indice al localităţilor, astfel că locuinţele din oraşele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reşedinţă de judeţ sau din capitală", a declarat ministrul Cseke.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a afirmat că una dintre cele mai importante măsuri vizează o categorie de beneficiari foarte importantă pentru ţara noastră, respectiv românii care lucrează în sistemul de sănătate şi învăţământ şi care vor avea astfel un motiv în plus să rămână în ţară şi să nu mai aleagă să muncească peste hotare.

Hotărârea de Guvern, aprobată astăzi de executiv, reglementează accesul beneficiarilor, indiferent de vârstă, care fac parte din aceste categorii profesionale şi va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Guvern | Peste un miliard de lei, din Fondul de rezervă, pentru proiectele locale

Guvern | Peste un miliard de lei, din Fondul de rezervă, pentru proiectele locale

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, a anunţat: Guvernul a alocat peste 1 miliard de lei, din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, pentru proiectele locale. O parte din sumă va acoperi costurile privind serviciile de asistenţă socială şi de protecţie a copiilor, plătite de consiliile judeţene - a precizat ministrul.

Conform propunerii formulate de MDLPA şi adoptate astăzi de Executiv, din suma de peste 1 miliard de lei, 177.159.000 de lei au fost alocate consiliilor judeţene şi sunt destinate, în mare parte, pentru a acoperi costurile privind serviciile de asistenţă socială şi protecţie a copiilor. "Statul a transferat această sarcină, aceste costuri, administraţiilor publice judeţene. Acum asigurăm susţinerea financiară legată de această responsabilitate a Consiliilor Judeţene. Decizia de astăzi asigură finanţarea necesară pentru copii", a spus ministrul.

Cseke Attila a arătat: 2.756 de administraţii locale din România (aproape toate cele care au depus cereri în acest sens), indiferent de culoarea politică a primarilor, au primit finanţare în valoare totală de 1.010.966.000 lei, incluzând cele 41 de judeţe ale ţării. "Proiectele locale trebuie finalizate, ele trebuie să servească aceste comunităţi locale. Prin măsura adoptată astăzi, ne asigurăm că investiţiile pentru care au fost cheltuiţi bani publici nu vor rămâne neterminate", a spus ministrul.

Astfel, 2.514 comune din România au primit o finanţare în valoare totală de 614.873.000 lei, 194 oraşe - 95.588.000 lei, iar 123.346.000 lei au fost alocaţi pentru 48 de municipii. Fondurile acoperă necesarul de finanţare a autorităţilor publice locale, în funcţie de execuţia bugetară a acestora şi de necesităţi. Ministrul a arătat: fondurile sunt necesare pentru finalizarea investiţiilor publice finanţate de stat sau din fonduri UE, precum şi pentru cheltuieli urgente ale autorităţilor publice locale.

Alte împrumuturi de peste 5 miliarde de lei, programate în luna octombrie

Alte împrumuturi de peste 5 miliarde de lei, programate în luna octombrie

Ministerul Finanţelor a planificat, în luna octombrie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 5 miliarde de lei, din care 800 de milioane de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 4,2 miliarde de lei prin nouă emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 630 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,6 miliarde de lei, este cu 1,2 miliarde de lei peste cea de 4,405 miliarde lei programată pentru septembrie 2021 şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului, MF a programat, în data de 11 octombrie, licitaţia pentru prima emisiune de certificate cu discount, în valoare de de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 25 aprilie 2022, şi pe 14 octombrie pe cea de-a doua, în valoare de tot de 400 de milioane de lei, cu scadenţa în 26 septembrie 2022.

De asemenea, pe parcursul lunii vor fi lansate nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,2 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (630 milioane de lei în total).

Emisiunile vor fi de 300 milioane de lei (două emisiuni), 400 de milioane de lei (două emisiuni), 500 milioane de lei (două emisiuni), 600 milioane lei (trei emisiuni).

Sursa www.agerpres.ro

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.