Şoc şi groază! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a anunţat încă de azi noapte pe pagina personală de Facebook că în cursul acestei zile va demisiona din funcţie motivând că pentru premierul Florin Cîţu, de sâmbătă şi noul preşedinte al PNL, „agricultura și industria alimentară nu au fost niciodată priorități”

„Azi îmi voi depune demisia din funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Pentru Premierul Florin Câțu, agricultura și industria alimentară nu au fost niciodată priorități, ca atare:

1. Bugetul MADR pentru anul 2021 reprezintă 60% din execuția bugetară a anului 2020, cu efecte asupra programelor aflate în derulare. La rectificarea bugetară, MADR a primit o sumă infimă, absolut insuficientă.
2. În PNRR nu a fost cuprins niciun proiect major pentru agricultură. Asta deși în primul draft trimis la Comisie, în noiembrie 2020, PNRR conținea un proiect complex pentru gestionarea apei în agricultură (irigații, desecare/ drenaj și sistem antigrindină), în valoare de 6,5 miliarde euro, proiect asumat în Programul de guvernare, alături de Rețeaua de depozitare, procesare si distribuție a produselor românești, alt proiect care nu a mai avut loc in PNRR.
3. Nu există suficientă determinare pentru eradicarea activității samsarilor, a vânătorilor de subvenții și a pieței negre, care afectează fermierii corecți. Astfel, orice subvenție, orice formă de sprijin devine ineficientă.

Multumesc tuturor celor cu care în această perioadă am colaborat, atât la elaborarea Programului de tranziție, la viitorul Program Național Strategic, dar și în activitatea curentă.

Am avut onoarea și norocul să cunosc oameni deosebiți, profesioniști, atât în Guvern, în MADR sau în mediul asociativ.

M-am bucurat să pot promova pe pagina mea și a ministerului, pe toți cei întâlniți în deplasările prin țară, fermieri români care performează, care sunt exemple de succes.

Am vrut să arăt că și în România #SePoate!”, este mesajul postat pe Facebook.

Adrian Oros s-a plasat de la bun început în tabăra lui Ludovic Orban, cel care a anunţat la rândul său, încă de duminică, că va demisiona din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Guvernul a aprobat vineri, prin hotărâre, obligativitatea certificatului verde COVID pentru accesul la anumite activităţi în localităţile unde rata de incidenţă a infectărilor cu SARS-CoV-2 este mai mare de 3 la mia de locuitori şi mai mică sau egală cu 6 la mia de locuitori.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în judeţele/localităţile în care incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori şi mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori se instituie o serie de norme de protecţie sanitară pentru desfăşurarea anumitor activităţi economice, permise doar cu participarea următoarelor categorii de persoane:

- vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de imunizare;

- care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore;

- care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Obligaţia de a prezenta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore nu se aplică în cazul copiilor care au vârsta mai mică sau egală cu 6 ani, prevede actul normativ.

Normele adoptate sunt următoarele:

- în spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între persoane şi cu purtarea măştii de protecţie;

- organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie;

- organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri etc.) cu un număr de participanţi de maximum 200 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană;

- organizarea de cursuri de instruire şi workshopuri pentru adulţi, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, este permisă cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior şi de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii;

- organizarea de conferinţe este permisă cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului Sănătăţii;

- în condiţiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri şi demonstraţii este permisă cu un număr de maximum 100 de participanţi;

- activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 - 2,00;

- activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 - 2,00;

- activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

- activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului;

- activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 - 24,00;

- activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00 - 2,00;

- activităţile sportive şi recreative în aer liber sunt permise cu participarea a maximum 10 persoane care nu locuiesc împreună, în condiţiile care vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Culturii şi ministrului Tineretului şi Sportului.

Hotărârea de Guvern mai prevede că în cazul judeţelor/localităţilor cu incidenţa cuprinsă între 4 şi 6 la mia de locuitori, operatorii economici care desfăşoară activităţi cu publicul în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness pot funcţiona fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.

Organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit HG nr. 932/2021(referitoare la prelungirea stării de alertă) au obligaţia de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea "Verificare reguli interne" din aplicaţia mobilă "Check DCC" pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat.

Totodată, persoanele fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul unui document pe suport de hârtie sau în format electronic emis de respectivul stat.

Hotărârea aprobată vineri intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Excepţie fac prevederile care vizează atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul aplicaţiei mobile "Check DCC" care vor intra în vigoare la data de 20 septembrie.

Sursa www.agerpres.ro

Chestionarul va fi diseminat de Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare judeţene.

Începând de vineri, 24 septembrie 2021, chestionarul (disponibil aici:: https://www.edu.ro/sites/default/files/Chestionar%20intentie%20de%20vaccinare%20elevi.pdf) va fi diseminat în unităţile de învăţământ, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene. Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligaţie de vaccinare şi va fi pus la dispoziţia părinţilor în vederea completării.

Persoana desemnată pentru protecţia sanitară la nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Educaţiei, va transmite Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) chestionarele completate de către părinţi/tutori legali.

În cazul exprimării intenţiei de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezenţa părintelui/tutorelui legal al copilului!

Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze şi beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinţilor sau reprezentanţilor legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în şcoli de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) şi Direcţiile de Sănătate Publică.

Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură şi pot fi transmise şi în format electronic.

Sorin Mihai CÎMPEANU,

Ministrul Educaţiei

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pune, de astăzi, la dispoziţia autorităţilor locale, platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro/, special creată pentru depunerea cererilor de finanţare pentru proiectele de construcţie şi modernizare a drumurilor, a reţelelor de apă şi canalizare, finanţate prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny".

"Primăriile pot depune proiectele începând de azi; recomand tuturor să elaboreze proiecte bine gândite, argumentate profesional, care răspund nevoilor comunităţilor locale", a precizat ministrul Cseke Attila.

Pentru asigurarea coeziunii teritoriale şi în vederea dezvoltării echitabile a localităţilor din România, sunt prevăzute sume prealocate pentru fiecare localitate. Astfel, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", vor fi alocate cel puţin 140 de milioane de lei pentru fiecare judeţ, minimum 4 milioane pentru fiecare comună şi cel puţin 7 milioane de lei pentru fiecare oraş. De asemenea, pentru fiecare municipiu vor fi alocate minimum 10 milioane de lei şi cel puţin 43 de milioane de lei pentru reşedinţele de judeţ. Fiecare sector al municipiului Bucureşti poate accesa fonduri în valoare de cel puţin 35 de milioane de lei pentru proiecte prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny".

Fondurile alocate vor fi destinate construcţiei a 12.000 km de reţele de alimentare cu apă şi canalizare construite/extinse, 700.000 de branşamente individuale la sistem de alimentare cu apă/racorduri individuale la sistem de canalizare, construcţia sau modernizarea a 2.000 km de drumuri judeţene şi variante ocolitoare şi 3.000 km de drumuri comunale.

Cererile de finanţare se pot depune în 45 de zile, respectiv până la data de 08.11.2021, atât electronic, pe platforma pusă la dispoziţie de MDLPA, cât şi fizic, însă doar cu programare prealabilă în aceeaşi platformă digitală menţionată mai sus.

Normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", pentru categoriile de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) - d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 au fost publicate, ieri, în Monitorul Oficial.

Conform metodologiei de aplicare, vor fi luate în considerare datele demografice, bugetele primăriilor, numărul de obiective aflate în derulare pe fiecare judeţ din totalul investiţiilor aflate în derulare la nivel naţional, sau necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate, sau indicatorii statistici.

"Toate aceste date ne vor determina să alocăm bani în mod transparent şi echilibrat pentru proiecte în toată ţara", a adăugat ministrul.