Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a elaborat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care introduce noi măsuri în vederea protejării persoanelor vulnerabile din centrele sociale (persoane vârstnice, copii şi adulţi cu dizabilităţi), având în vedere creşterea constantă a ratei de infectare cu Covid - 19 din ultima perioadă.

Proiectul de act normativ va intra în procedura de avizare şi prevede următoarele măsuri:

- Autorităţile administraţiei publice locale şi furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi vor fi obligaţi să solicite personalului care are contact cu persoanele beneficiare, fie dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2, fie dovada unui rezultat negativ al testării, fie confirmarea faptului că au avut boala. Neprezentarea dovezilor menţionate va duce la interzicerea accesului în centrele de servicii sociale sau interzicerea desfăşurării activităţilor care presupun contactul cu beneficiarii.

- Angajaţii care refuză vaccinarea vor putea opta pentru testarea periodică, dar vor suporta costurile aferente testării. Pentru persoanele care nu s-au vaccinat din motive medicale, costul aferent testării se suportă de direcţiile de sănătate publică judeţene.

- Nerespectarea acestor prevederi reprezintă contravenţie.

"La începutul lunii august am semnat Ordinul nr. 665/2021 pentru a mă asigura că angajaţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi angajaţii centrelor rezidenţiale destinate altor categorii vulnerabile, care în starea de urgenţă au fost izolaţi la locul de muncă pentru a-i proteja pe cei de care au grijă, vor primi stimulentul de risc în cuantum brut de 2.500 de lei. Pentru că nimeni nu îşi doreşte să ne întoarcem la măsuri mai severe, trebuie să fim conştienţi că acum avem o măsură de prevenţie, vaccinarea, pe care avem datoria să o utilizăm pentru a salva vieţi", a declarat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

În perioada stării de urgenţă s-au înregistrat cifre semnificative de infectare şi deces cauzate de Covid-19, atât în rândul personalului - 3.657 de angajaţi infectaţi şi 6 decedaţi, dar şi al beneficiarilor de asistenţă socială - 10.154 de beneficiari infectaţi şi 917 decedaţi.

Pe de altă parte, din cei aproximativ 45.000 de angajaţi din centrele sociale, doar 10.000 s-au vaccinat.

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Relaţii cu Publicul

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei poate aloca 50 de miliarde de lei pentru investiţii în realizarea şi reabilitarea reţelelor de apă, canalizare, gaz şi modernizarea drumurilor judeţene şi comunale - a anunţat ministrul dezvoltării Cseke Attila.

Cseke Attila a precizat: aceste investiţii sunt vitale, asigură accesul cetăţenilor la unele servicii publice de bază. 57% din drumurile judeţene şi 80% din drumurile comunale necesită reabilitare, iar 70% din localităţi nu sunt racordate la reţeaua de distribuţie de gaze. Totodată, 29% din localităţi nu dispun de reţea de apă şi 57% de reţea de canalizare în condiţiile în care o problemă des amintită este lipsa toaletelor din şcolile rurale.

Ministrul a spus: autorităţile locale pot accesa fondurile disponibile, digital, în mod transparent, printr-o aplicaţie pusă la dispoziţie recent de către Ministerul Dezvoltării. "Prevederile actului normativ care reglementează acest program au fost îmbunătăţite în ultima perioadă când propunerea a fost supusă dezbaterii publice", a mai adăugat ministrul.

Totodată, programul conţine unele garanţii privind durabilitatea investiţiilor realizate din bani publici. Astfel, drumurile pot fi reabilitate doar dacă în localitate a fost deja construită o reţea de apă şi canalizare, evitând astfel distrugerea drumurilor noi, pentru a amplasa ţevile necesare acestor construcţii. "Indignarea oamenilor este justificată atunci când se intervine ulterior la o lucrare de modernizare de drum pentru a descoperi asfaltul şi a amplasa ţevile necesare reţelelor de apă şi canalizare. Prevederile programului Anghel Saligny exclud astfel de situaţii. Vom construi mai întâi reţelele de utilităţi şi doar ulterior drumurile", a conchis Cseke Attila.

Guvernul a adoptat, vineri, ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", a anunţat premierul Florin Cîţu. Programul va avea un buget de 50 de miliarde de lei şi se va întinde pe cel puţin 6 ani.

Cîţu a precizat că de la şedinţă au lipsit miniştrii USR PLUS, însă a fost cvorum pentru adoptarea acestui proiect.

PNDL 3 deschide larg uşa fraudelor, îngroaşă portofelele baronilor locali şi îl ajută pe Florin Cîţu să câştige şefia PNL, susţin reprezentanţii USR PLUS.

"Acestea sunt rezultatele PNDL până acum: Drumuri asfaltate prost, făcute de mântuială, care se distrug după prima ploaie şi care reprezintă un risc la adresa siguranţei rutiere. Şi care trebuie reparate la câteva luni distanţă. Ce poate rezulta dintr-un program de 50 de miliarde de lei făcut fără simţul răspunderii, fără mecanisme de verificare şi control al modului în care sunt cheltuiţi banii şi ale rezultatelor investiţiilor? În niciun caz modernizarea României. PNDL 3 deschide larg uşa fraudelor, îngroaşă portofelele baronilor locali şi ale firmelor apropiaţilor lor şi-l ajută pe Florin Cîţu să câştige şefia PNL", scriu reprezentanţii USR PLUS vineri pe Facebook.

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un proiect de act normativ care oferă o soluţie la problema creşterii preţurilor materialelor de construcţii din cauza căreia proiectele de investiţii ar putea fi blocate.

România se află între primele ţări din Uniunea Europeană care implementează o soluţie, pe termen lung, privind creşterea preţurilor materialelor de construcţii, a anunţat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

După cum este cunoscut, în ultimii ani, au fost majorate salariile din domeniul construcţiilor, industria a folosit materiile prime disponibile pe timpul pandemiei, iar preţul materialelor a crescut vertiginos. Astfel, terminarea unor investiţii publice este periclitată.

Ordonanţa vine în sprijinul proiectelor construite cu finanţare din bani publici. "Fără această soluţie, multe dintre construcţiile începute (şcoli, spitale, sisteme de apă şi canalizare, biserici reabilitate) ar risca să nu fie terminate. Aceste proiecte sunt importante şi au fost investiţi bani publici în construcţia lor. Fără suplimentarea de buget, necesară pentru acoperirea costurilor crescute a materialelor de construcţii, investiţiile nu pot fi terminate", a spus ministrul.

Acesta a subliniat: soluţia propusă este una pe termen lung, care poate fi aplicată foarte uşor în cazul creşterilor şi, eventual, al scăderii preţurilor materialelor de construcţii, pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

Conform actului normativ adoptat, constructorii au acum posibilitatea ca, prin încheierea unui act adiţional la contract, cu acordul beneficiarului, respectiv al UAT-ului, în cazul contractelor aflate în execuţie, să modifice preţul materialelor de construcţii stabilite în contractul iniţial, în funcţie de statisticile oficiale ale INS. În condiţiile apariţiei unor costuri suplimentare, în cazul proiectelor cu finanţare naţională, autorităţile locale pot depune cereri la ministerul de resort, care finanţează proiectul, pentru acoperirea acestora - a conchis Cseke Attila.

În cazul contractelor de finanţare semnate după intrarea în vigoare a actului normativ adoptat astăzi, măsura va fi obligatorie, nu doar la cererea contractanţilor, şi se va aplica la toate contractele de finanţare, exceptându-le pe cele care au şi în prezent clauză de ajustare. Guvernul va aloca, la rectificarea bugetară, fondurile necesare acoperirii acestor costuri.