Guvernul a aprobat miercuri, 29 iunie, varianta actualizată a Acordului de Parteneriat 2021-2027, care integrează observaţiile Comisiei Europene. Ultimele 3 programe operaţionale au fost avizate în şedinţa de Guvern, astfel toate cele 16 aferente perioadei de programare 2012-2027 fiind trimise spre aprobare Comisiei Europene.

În şedinţa de miercuri, Executivul a aprobat varianta actualizată a Acordului de Parteneriat 2021-2027, care integrează observaţiile formulate de Comisie pe marginea documentului transmis iniţial de România. Documentul aprobat astăzi prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime de 44,7 miliarde euro, din care 31,1 miliarde euro este alocarea europeană şi 13, 6 miliarde euro este contribuţia naţională. Tot astăzi au fost aprobate ultimele trei programe operaţionale - PO sănătate, PO Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare şi PO Tranziţie Justă, documentele urmând a fi transmise Comisiei în cursul zilei de mâine. Astfel, a fost finalizată întreaga documentaţie necesară accesării fondurilor din Politica de Coeziune: toate cele 16 programe operaţionale şi Acordul de Parteneriat 2021-2017.

"Astăzi este o zi importantă pentru Politica de Coeziune, pentru că am adoptat actele normative necesare pentru finalizarea documentelor care vor permite României să acceseze bugetul de 44 de miliarde pe care îl are la dispoziţie. Sunt peste 3.200 de pagini de documentaţie pe care ne-am propus să le finalizăm în această perioadă pentru a transmite Comisiei întreg pachetul necesar pentru accesarea bugetului impresionant din Politica de Coeziune. În perioada de programare 2021-2027, bugetele cele mai generoase vor fi alocate pentru componenta de transport - 9,6 miliarde de euro care ne vor permite să continuăm programul amplu destinat autostrăzilor, infrastructurii feroviare şi altor proiecte care vor asigura dezvoltarea pe termen lung a României. De asemenea, prin fondurile destinate dezvoltării regionale vom putea face investiţii care să îmbunătăţească viaţa oamenilor la nivelul comunităţilor locale, prin proiecte de mobilitate şi regenerare urbană sau proiecte care vizează standardele de locuire. Pentru dezvoltarea durabilă - infrastructura de apă-canal - sunt prevăzute peste 5 miliarde de euro, iar în domeniul sănătăţii avem pentru prima dată un program operaţional dedicat care va susţine atât investiţii în infrastructura de sănătate, cât şi în formarea resursei umane, servicii de prevenţie sau digitalizarea sistemului de sănătate", a precizat ministrul Marcel Boloş.

Programul Operaţional Sănătate (POS), aprobat astăzi, va avea o alocare totală de 3,88 miliarde de euro

Din bugetul total alocat Programului Operaţional Sănătate, aproximativ 2,274 miliarde euro sunt fonduri europene, iar cofinanţarea naţională va fi de aproximativ 1,606 miliarde euro.

Programul este structurat pe 7 priorităţi:

- Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive;

- Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei, impactului dizabilităţii şi profilului de morbiditate;

- Creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice, de importanţă strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale şi asupra stării de sănătate;

- Investiţii pentru construirea spitalelor regionale;

- Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

- Digitalizarea sistemului medical;

- Măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant.

2,2 miliarde de euro vor fi alocate cercetării, dezvoltării, inovării şi digitalizării, în următorul exerciţiu financiar, prin Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF)

Guvernul a aprobat astăzi Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027, cu o alocare totală de 2,2 miliarde de euro din care 1,65 miliarde de euro fonduri europene şi 551,4 milioane de euro contribuţia naţională.

Priorităţile acestui program vor urmări:

- Susţinerea şi promovarea unui ecosistem de CDI atractiv şi competitiv în România;

- Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediu de afaceri;

- Transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural.

- POCIDIF va finanţa intervenţii dedicate:

- sectorului privat, colaborării public şi privat în domeniul CDI, inclusiv competenţe în domeniul CDI în vederea creşterii competitivităţii;

- proiectelor în domeniul tehnologiilor avansate/crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic;

- integrării ecosistemului naţional CDI în Spaţiul de Cercetare European şi internaţional

- dezvoltării şi retehnologizării întreprinderilor, HUB-ul pentru ecosistemul de antreprenoriat;

- proiectelor privind adoptarea de tehnologii avansate în contextul transformării digitale

- adoptării digitalizării în beneficiul cetăţenilor;

- digitalizării IMM-urilor prin Hub-urile de Inovare Digitală Europene din România.

Judeţele cele mai afectate de implementarea măsurilor de tranziţie la neutralitatea climatică vor fi sprijinite prin Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ)

Acest Program Operaţional a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă (PTTJ), elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.

Cu o alocare totală de 2,53 miliarde de euro, din care 2,13 miliarde euro fonduri europene, programul vine să sprijine dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului, pentru a se crea noi locuri de muncă durabile şi cu un nivel atractiv de salarizare. Vor fi adoptate măsuri prin care se va asigura accesul populaţiei la programe de calificare/ recalificare, precum şi la servicii de asistenţă şi măsuri de incluziune activă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază, pentru care ocuparea locurilor de muncă va fi mai dificilă.

Tranziţia la neutralitatea climatică este favorizată în egală măsură şi de investiţii care îmbunătăţesc calitatea vieţii şi combat sărăcia energetică. Toate investiţiile POTJ vor contribui la tranziţia la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) şi la atingerea ţintelor de mediu aferente.

Reamintim faptul că au fost transmise deja Comisiei Europene 13 Programe Operaţionale Programele Operaţionale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 şi anume:

- Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2021-2027 - 959 mil. euro

- Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021 - 4,11 mld. euro

- Programul Operaţional Transport 2021 - 2027 - 9,68 mld euro

- Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 - 5,25 mld. euro

- Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 - 4,32 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Vest 2021-2027 - 1,17 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Sud Muntenia 2021-2027 - 1,57 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 - 1,20 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 - 1,43 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Nord-Est 2021-2027 - 1,75 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Sud-Est 2021-2027 - 1,48 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Centru 2021 - 2027 - 1,38 mld. euro

- Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov - 1,46 mld. Euro

Sursa text și foto www.mfe.gov.ro

"Vom construi peste 100 de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul", a anunţat, astăzi, ministrul dezvoltării, Cseke Attila, cu ocazia lansării ultimului apel de proiecte din cadrul jaloanelor asumate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Cu lansarea acestui apel, finalizăm ultimul dintre cele 20 de jaloane care-i revin, până astăzi, Ministerului Dezvoltării, care a avut cele mai multe de îndeplinit în trimestrul II al anul 2022. În plus, sunt îndeplinite alte două jaloane, care ar fi avut termen mai târziu în acest an, a precizat ministrul.

Prin PNRR, Ministerul Dezvoltării finanţează construcţia a 64 de creşe noi, moderne şi eficiente din punct de vedere energetic, iar pentru alte 56 a lansat, astăzi, apelul de proiecte. Acest program beneficiază de cele mai multe proiecte mature.

"În prezent, în creşele de stat, sunt locuri disponibile pentru mai puţin de 4% dintre copiii de vârstă antepreşcolară, aproximativ 16.000 copii. Construcţia creşelor finanţate prin PNRR, până în anul 2025, va asigura încă 7.450 locuri, la care se adaugă locurile în creşele construite de Ministerul Dezvoltării, finanţate din bugetul naţional", a declarat ministerul dezvoltării, Cseke Attila.

Creşele vor fi dotate cu săli de joacă, dormitoare, sală pentru festivităţi, bucătărie şi spălătorie proprie, cabinet medical, spaţii administrative şi spaţiu de joacă amplu, în aer liber. Creşele vor fi dotate cu panouri solare şi fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii va fi foarte bine izolată termic.

Clădirile vor fi, de asemenea, dotate cu pompe de căldură cu puţuri forate în mare adâncime, care asigură un agent termic de 10 grade Celsius, indiferent de anotimp. Vara pot fi folosite pentru răcirea spaţiului, iar iarna ajută la încălzire, fiind nevoie de un aport de energie redus pentru a încălzi creşele pornind de la 10 grade. În acelaşi timp, aceste creşe vor reduce impactul fenomenului de efect de seră, iar clădirile vor avea sisteme inteligente, digitale, de management al acestor resurse şi, în acest fel, cheltuielile vor fi mici.

Ministerul Dezvoltării a deschis apelul de proiecte astăzi iar cererile de finanţare se depun digital, pe platforma pusă la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării (www.mdlpa.ro/investitii/PNRR) şi cunoscută deja de autorităţile publice locale şi de public.

Termenul limită de depunere a proiectelor este 30 iulie.

Guvernul vine în sprijinul persoanelor şi firmelor aflate în dificultate financiară, prin amânarea ratelor pentru o perioadă de până la nouă luni, măsură inclusă în Programul "Sprijin pentru România".

Prin Ordonanţa de Urgenţă privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, adoptată astăzi de Guvern, debitorii aflaţi în dificultate financiară, persoane fizice sau juridice, pot solicita suspendarea plăţii ratelor scadente aferente împrumuturilor reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă de până la nouă luni. Sunt exceptate de la aplicarea actului normativ facilităţile revolving, inclusiv cele de tipul cardurilor de credit, a overdraft-ului şi a liniilor de credit acordate atât debitorilor persoane fizice, cât şi debitorilor persoane juridice.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor de principal, a dobânzilor şi comisioanelor, este necesar ca debitorii să trimită creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin mijloace electronice de comunicare, cel mai târziu în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile prevederile proiectului de act normativ.

Dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor persoanele fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- să nu se afle în incapacitate de plată la data solicitării suspendării rambursării creditului şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor;

- prezintă declaraţia pe propria răspundere cu privire la creşterea cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021;

- nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/un plan de restructurare a datoriilor agreat, de comun acord cu creditorul, în ultimele 3 luni anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor debitorii cu excepţia persoanelor fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- prezintă declaraţia pe propria răspundere, cu privire la afectarea, în sensul scăderii, în contextul crizei actuale, cu minimum 25% a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată, comparativ cu perioada similară a anului 2021.

- prezintă declaraţia pe propria răspundere că nu vor distribui şi nici nu vor plăti dividende pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată şi nu vor acorda sau rambursa credite către acţionari;

- nu au fost înregistrate incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 (şase) luni anterioare datei solicitării;

- nu se află în insolvenţă la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informaţiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor.

- prezintă declaraţia pe propria răspundere că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit bilanţului la 31.12.2021 depus şi înregistrat la autorităţile fiscale;

- nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/un plan de restructurare a datoriilor agreat, de comun acord cu creditorul, în ultimele 3 luni anterioare intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

Prin excepţie, pentru creditele contractate de persoane fizice în baza Programului "Noua casă" dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii din contractul de credit. La această creanţă dobânda este 0% şi plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Statul român garantează în procent de 100% dobânda aferentă perioadei de suspendare pentru creditele ipotecare contractate de persoanele fizice în baza Programului "Noua casă".

Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ prin care reglementează Programul IMM INVEST PLUS, care facilitează accesul la finanțare a firmelor care se confruntă cu un deficit de lichidități necesar realizării proiectelor de investiții și pentru continuarea activității. Finanțarea va putea fi accesată până la 31 decembrie 2022, iar plata dobânzilor se va face în maximum 13 luni de la data acordării creditului. Programul va fi implementat sub forma unei scheme de ajutor de stat în baza căreia se vor acorda garanții și granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate.

Programul, care include IMM INVEST, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION, RURAL INVEST, este bazat pe Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei (2022/C131/01). Contractele de finanțare se vor acorda după decizia de autorizare a Comisiei Europene.

Programul IMM INVEST PLUS va putea fi accesat până la 31 decembrie 2022, iar plata dobânzilor se va face în maximum 13 luni de la data acordării creditului.

”Am prelungit până la sfârșitul anului programele prin care mediul de afaceri beneficiază de un plafon total al garanțiilor de 7.500.000.000 lei și de un buget al granturilor de maxim 900,68 milioane lei, echivalentul în lei a aproximativ 182,15 milioane euro, pentru ca cei 10.704 de beneficiari să aibă acces la finanțare, pentru a putea continua activitatea. Ne respectăm angajamentul de a fi alături de antreprenorii din România și de a-i răsplăti pentru determinarea de a-și dezvolta afacerile, chiar și în momente dificile.” , a declarat dl Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Componenta - AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

Componenta - IMM PROD trebuie să asigure lichidităţi şi finanţare pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv start-up-uri din zona urbană. Este încurajată producţia autohtonă de bunuri de larg consum, creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, digitalizarea, alinierea la standardele de mediu, inclusiv prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în procesul de producţie.

Componenta GARANT CONSTRUCT este destinată proiectelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, investiţiilor în energia verde şi alinierii la obiectivele de mediu implementate de IMM-uri din sectorul construcţiilor şi de unităţile administrativ-teritoriale.

Componenta INNOVATION are în vedere sprijinirea companiilor care au o componentă de inovare, celor care realizează invenții și inovații, pentru stimularea exporturilor româneşti, a tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor în străinătate, stimulării comerțului on-line și a digitalizării etc.

Componenta RURAL INVEST susţine întreprinderile mici şi mijlocii, pe cele mici cu capitalizare de piață medie şi companiile mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi a sectorului alimentar.

Astfel, este proiectat un mecanism unitar de garantare în baza căruia în numele şi în contul statului, Ministerul Finanţelor, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN, Fondul Român de Contragarantare SA, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural SA-IFN, acordă ajutor de stat sub formă de garanţii. Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum și un grant compus dintr-o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, comisioane de administrare și de risc și parțial costul aferent dobânzilor.

Durata de valabilitate a garanției acordate şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit este de maximum 12 luni, dar nu poate depăși 400.000 euro per întreprindere, echivalentul în lei, respectiv 35.000 euro/întreprindere, echivalentul în lei, în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii. În cazul UAT-urilor valoarea grantului acordat nu poate depăși 400.000 euro, echivalent în lei.

Pentru credite și linii de credit, valoarea maximă a fiecărei finanţări per beneficiar este maxim 5.000.000 lei pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru investiţii, cu excepția beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii pentru una sau mai multe activități finanțate, pentru care valoarea maximă a finanțării este de 5.000.000 lei. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul programului, nu poate depăşi 10.000.000 lei, respectiv 5.000.000 lei pentru beneficiarii din domeniul agriculturii primare, acvaculturii și pisciculturii.

Durata maximă a finanţărilor este de 72 de luni, în cazul creditelor de investiții, fără posibilitate de prelungire. În cazul creditelor sau a liniilor de credit pentru capital de lucru durata maximă a finanţărilor este de 36 luni, fără posibilitatea de prelungire.

Sursa www.mfinante.gov.ro