Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță că, în luna decembrie, aproximativ 2,6 milioane de români vor beneficia de o nouă tranșă de 250 de lei pentru achiziționarea de alimente, prin intermediul programului de sprijin material destinat compensării cheltuielilor cu hrană, pentru asigurarea traiului zilnic.

Începând cu data de 12 decembrie, cardurile pentru alimente (tichetele sociale) vor fi încărcate cu suma de 250 de lei, iar beneficiarii acestui sprijin sunt:

• Persoanele cu dizabilități (copii și adulți) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
• Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
• Familiile monoparentale, cu venituri lunare realizate pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei;
• Familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutor de incluziune, în conformitate cu prevederile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune;
• Pensionarii sistemului public de pensii, ai caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi speciale, ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 2.210 lei;
• Persoanele fără adăpost, conform legislației în vigoare.

„Această măsură reprezintă o dovadă clară a angajamentului Guvernului României de a susține categoriile vulnerabile, mai ales în contextul actual, când costurile vieții sunt o provocare pentru mulți dintre români. Ne asigurăm că sprijinul ajunge la timp și contribuie la un trai decent pentru cei care au cea mai mare nevoie de el. Până la finalul anului, 2,6 milioane de beneficiari vor primi această nouă tranșă pentru alimente, foarte utilă în perioada sărbătorilor”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Această măsură reprezintă un sprijin concret oferit de Guvernul României pentru categoriile vulnerabile, având ca scop atenuarea dificultăților generate de costurile ridicate ale vieții și sprijinirea traiului zilnic.

Măsura este finanțată prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 115 din 14 decembrie 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și consolidarea fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 2.175.000.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru continuitatea derulării unor programe de investiții.

Astfel, se vor aloca 1.435.000.000 de lei pentru obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală și Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”, 380.000.000 de lei pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, iar 360.000.000 de lei vor fi destinate proiectelor derulate prin Programul național de construcții de interes public sau social, coordonat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții.

”Unul dintre obiectivele mele clare îl constituie continuarea proiectelor de dezvoltare în toate comunitățile pentru că doar așa putem contribui la creșterea calității vieții oamenilor, iar sumele alocate astăzi asigură onorarea unor cereri de transfer înregistrate la Ministerul Dezvoltării, pentru realizarea obiectivelor de investiții finanțate prin aceste programe”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Tot astăzi a fost aprobată alocarea a 136,4 milioane de lei în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în 19 unități administrativ-teritoriale pentru care energia termică este produsă din surse diferite (gaze naturale, cărbune, păcură și biomasă).

Un alt act normativ aprobat în ședința de Guvern prevede repartizarea sumei de 203.939.240,55 lei pentru 72 de instituții de cultură (1 ateneu, 3 centre culturale cu statut de teatre, 16 filarmonici, 2 opere și 50 de teatre) care funcționează în subordinea a 47 de unități administrativ-teritoriale din 33 de județe.

”Prin această măsură, venim în sprijinul unităților administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susține toate cheltuielile legate de asigurarea funcționării și de continuarea investițiilor”, a subliniat ministrul interimar al dezvoltării.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit de la nivelul fiecărui județ, în perioada 1 august - 6 decembrie 2024, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.050 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2025, față de 3.700 lei cât este în prezent.

”Această decizie de majorare este rezultatul analizelor și dezbaterilor pe care le-am avut cu partenerii sociali, sindicate și patronate, și a ținut cont și de formula de calcul a salariului minim european, care are la bază indicatori economici clari și predictibili. Măsura vizează reducerea numărului de angajați aflați în risc de sărăcie și excluziune socială și va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării și prin creşterea puterii de cumpărare a acestora”, a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura - Oprescu.

Tariful orar va fi de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună.

Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creștere de 9,46 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută.

Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creșterea pe net de circa 9 %.

De majorarea salariului de bază minim la 4.050 de lei vor beneficia 1.823.520 salariați, față de 843.668 în prezent.

Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.

Premierul Marcel Ciolacu conduce delegația oficială a României aflată astăzi, 22 noiembrie 2024, la Budapesta.

„Prioritatea mandatului meu de prim-ministru și a Guvernului pe care îl conduc este să definitivăm procesul de aderare a României la Schengen, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, până la sfârșitul acestui an”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la întrevederea oficială cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. ”Datorită sprijinului activ al Ungariei, în calitatea sa de Președinție în exercițiu a Consiliului UE, și al tuturor statelor membre, de la 1 ianuarie 2025 România va adera la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Mulțumesc prim-ministrului Viktor Orbán pentru sprijinul constant și felicit Președinția ungară a Consiliului UE pentru eforturile din această perioadă, dar mai ales pentru faptul că a ținut în permanență în atenție subiectul Schengen. Românii au simțit deja beneficiile intrării parțiale în Spațiul Schengen, însă creșterea economică românească va fi dinamizată odată cu aderarea completă, inclusiv pe cale terestră”, a declarat premierul României.

În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, în care i-a transmis că România își asumă pe deplin responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale UE. Totodată, a salutat acordul obținut la Budapesta la nivelul miniștrilor de interne cu privire la aderarea deplină a României la Spațiul Schengen. Pentru a prezenta progresele României pentru protejarea frontierelor externe ale UE, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut astăzi întrevederi cu miniștrii de interne ai Ungariei, Austriei și Bulgariei, precum și cu doamna Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene.

La rândul său, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că decizia pentru aderarea terestră a României la Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025 se va lua la Bruxelles în data de 12 decembrie, urmare a unui document pe care îl va depune în acest sens Ungaria, în calitatea sa de președinție a Consiliului UE. ”De ceva vreme, România a îndeplinit toate criteriile necesare pentru a deveni membru deplin al Spațiului Schengen, iar acum vor fi ridicate și toate barierele”, a declarat premierul ungar.

În cadrul întrevederii bilaterale cu omologul său Viktor Orbán, șeful Executivului român a remarcat strânsa colaborare între România și Ungaria atât pe temele care țin de întărirea relației bilaterale, cât și pe dosare de interes de la nivel european, menționând în acest sens acordul pe noua echipă de la nivelul Comisiei Europene, unde România va deține în premieră un post de vicepreședinte al Comisiei și un portofoliu important de comisar european.

”Multitudinea de provocări fără precedent la care asistăm necesită o Uniune pe deplin funcțională, capabilă să acționeze în plan intern şi extern, cu respectarea valorilor sale fundamentale, a democrației şi statului de drept. Acest lucru trebuie să se reflecte în prioritățile noastre de acțiune, urmărite de o manieră consensuală la nivel european, precum și în susținerea comună a Ucrainei și Republicii Moldova, ca state partenere al căror parcurs către familia europeană trebuie să continue în mod susținut”, a subliniat prim-ministrul României.

Consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării regionale a constituit un alt subiect important aflat pe agenda convorbirilor oficiale, accentul fiind pus asupra domeniilor infrastructură, energie și afaceri interne. Partea română este interesată de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, precum interconectările drumurilor expres.

”Suntem interesați să lucrăm în continuare împreună în logica Parteneriatului Strategic, a unei relații bilaterale constructive, concentrate pe proiecte concrete, cu efecte benefice la nivelul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de etnie. Cred cu fermitate că persoanele aparținând minorităților naționale contribuie la crearea și întărirea punților de legătură între statul de cetățenie și statul înrudit. În plan economic, Ungaria este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României. Încurajăm companiile românești să investească în Ungaria și avem întreaga deschidere pentru a sprijini investițiile Ungariei pe întreg teritoriul țării noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Din delegația română condusă de prim-ministrul Marcel Ciolacu au făcut parte vicepremierul și ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, miniștrii afacerilor externe, Luminița Odobescu, și al transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, consilierul onorific al prim-ministrului și vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, și președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Informații suplimentare:

Relațiile bilaterale România-Ungaria se desfășoară în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară, semnat și intrat în vigoare în 1996, precum și a Declarației de Parteneriat Strategic între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.