Prima propunere a Ministerului Dezvoltării pentru reducerea costurilor administrative: eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică

Prima propunere a Ministerului Dezvoltării pentru reducerea costurilor administrative: eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat astăzi, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

”Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului” – a subliniat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.

Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Astfel, prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).

În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.

De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://shorturl.at/6RZdX

Guvernul Bolojan: 5 vicepremieri; 6 miniștri PSD; 4 - PNL; 4 - USR; 2 - UDMR

Guvernul Bolojan: 5 vicepremieri; 6 miniștri PSD; 4 - PNL; 4 - USR; 2 - UDMR

Noul Guvern care va fi condus de Ilie Bolojan va avea cinci vicepremieri, șase miniștri de la PSD, patru - PNL, patru - USR și doi - UDMR.

PSD, PNL, UDMR și USR au stabilit în acest sfârșit de săptămână propunerile de miniștri care vor face parte din Guvernul Bolojan.

Componența noului Executiv va fi:

* Ilie Bolojan - premier

* Marian Neacșu - vicepremier

* Tánczos Barna - vicepremier

* Dragoș Anastasiu - vicepremier pentru reformă

* Cătălin Predoiu - ministrul Afacerilor Interne, vicepremier

* Ionuț Moșteanu - ministrul Apărării Naționale, vicepremier

* Alexandru Nazare - ministrul Finanțelor

* Ciprian Șerban - ministrul Transporturilor și Infrastructurii

* Radu Marinescu - ministrul Justiției

* Radu Miruță - ministrul Digitalizării și Economiei

* Alexandru Rogobete - ministrul Sănătății

* Cseke Attila - ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

* Florin Barbu - ministrul Agriculturii

* Florin Manole - ministrul Muncii

* Andras Demeter Istvan - ministrul Culturii

* Daniel David - ministrul Educației

* Oana Țoiu - ministrul Afacerilor Externe

* Dragoș Pîslaru - ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene

* Bogdan Ivan - ministrul Energiei

* Diana Buzoianu - ministrul Mediului.

sursa www.agerpres.ro

 

Proiecte în valoare de 232,5 milioane euro, selectate pentru centre multifuncționale dedicate copiilor. Pe listă figurează și comuna Alexandru Odobescu

Proiecte în valoare de 232,5 milioane euro, selectate pentru centre multifuncționale dedicate copiilor. Pe listă figurează și comuna Alexandru Odobescu

Autoritatea de Management pentru Programul Incluziune și Demnitate Socială (PoIDS) a publicat listele cu proiectele admise la finanțare în urma celei de a doua etape de evaluare în cadrul apelului „Centre multifuncționale cu dotări sportive și culturale pentru copii”. Au fost admise la finanțare 91 de proiecte în valoare de 232,5 milioane de euro.

Pe listă figurează și comuna Alexandru Odobescu cu proiectul “Centru multifuncțional cu dotări sportive și culturale pentru copii în comuna Alexandru Odobescu, județul Călărași”. Valoarea totală a investiției este de 11.407.723,15 lei din care 11.179.568,61 lei reprezintă sumă nerambursabilă (8.501.097,80 lei – buget UE iar 2.678.470,81 lei – Buget de Stat) iar 228.154,54 lei, contribuție proprie.

Proiectele vor asigura finanțare pentru centre dedicate copiilor vulnerabili din zone izolate sau defavorizate, oferindu-le acces integrat la activități sportive, culturale și educaționale menite să prevină sărăcia, excluziunea socială și abandonul școlar.

Prin modernizarea, reabilitarea și dotarea infrastructurii existente, proiectele finanțate banii europeni vor sprijini peste 30.000 de copii aflați în risc: va fi facilitată integrarea lor în comunitate, precum și dezvoltarea abilităților sociale și școlare.

Listele intermediare cu proiectele admise la finanțare sunt publicate aici: https://tinyurl.com/327k4j6n.

Solicitanții cu proiecte admise la finanțare în urma acestei evaluări, care decid să nu conteste punctajul cu care a fost notat proiectul lor, pot notifica MIPE pentru a intra în etapa de contractare. Listele finale cu proiectele vor fi publicate după încheierea etapei de contestații.

MIPE | România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR

MIPE | România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR

România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral. Din valoarea menționată, suma de 622 milioane de euro este aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.

Subliniem că această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).

„Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ce vizează jaloanele îndeplinite parțial:

- operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);

- desemnarea administratorilor în companiile din energie;

- modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.

10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR

Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.

FIDELIS V din 2025: în premieră, donatorii de sânge pot cumpăra titluri de stat cu scadența la 2 ani, la o dobândă de 8,35%

FIDELIS V din 2025: în premieră, donatorii de sânge pot cumpăra titluri de stat cu scadența la 2 ani, la o dobândă de 8,35%

A cincea ediție FIDELIS din 2025, ce se va desfășura între 6-16 iunie, vine cu dobânzi de până la 8,35% la emisiunile în lei și de până la 6,50% la cele în euro.

Cei care vor să-și investească economiile în Programul FIDELIS, ediția din iunie, vor beneficia de dobânzi atractive și neimpozabile:

în lei:

- de 8,35% - cu scadența la 2 ani, pentru donatorii de sânge;

- de 7,35% - cu scadența la 2 ani;

- de 7,70% - cu scadența la 4 ani;

- de 7,95% - cu scadența la 6 ani.

în euro:

- de 3,90% - cu scadența la 2 ani;

- de 5,60% - cu scadența la 5 ani;

- de 6,50% - cu scadența la 7 ani.

Noutate pentru donatorii de sânge: tranșa specială cu scadență la 2 ani

Tranșa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 ianuarie 2025, va avea o dobândă de 8,35%, cu scadența la 2 ani. Donatorii-investitori beneficiază de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei.

Noua structură a programului FIDELIS, împreună cu programul Tezaur, care include maturități de 1, 3 și 5 ani, oferă investitorilor și celor care doresc să economisească prin titluri de stat întreaga paletă de maturități, de la 1 la 7 ani, cu opțiuni atât în moneda națională, cât și în euro.

Cei care investesc în titlurile de stat FIDELIS se bucură de facilități precum:

- posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;

- veniturile obținute ca urmare a deținerii titlurilor sunt neimpozabile;

- flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Reamintim că valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Cifrele celor patru ediții din 2025 dovedesc interesul crescut al românilor pentru modalitatea de economisire propusă de Ministerul Finanțelor:

- suma totală investită este de 9,2 miliarde de lei;

- 97.822 ordine de subscriere;

- 13.827 donatori – investitori;

- peste 1039 milioane de lei este suma totală investită de donatorii-investitori.

Free Joomla templates by Ltheme