Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în creștere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei). În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

„Deficitul a crescut ușor în primele 7 luni și este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșirea economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

1. Veniturile bugetului general

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%). Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%).

Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an).

2. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 mld lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Informațiile detaliate privind execuția bugetară le puteți consulta aici https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Educației si Cercetării, anunță prelungirea, până la data de 31 octombrie 2025, a perioadei în care pot fi utilizate sumele aferente tichetelor educaționale pe suport electronic, în valoare de 500 de lei, acordate elevilor din medii defavorizate pentru anul școlar 2024-2025.

Decizia a fost adoptată în ședința de Guvern de ieri, în contextul în care sumele neutilizate de pe cardurile educaționale se ridica la 29.109.637 lei. Măsura are ca scop oferirea unui timp suplimentar beneficiarilor pentru a accesa și utiliza sprijinul financiar disponibil, facilitând astfel achiziția de produse și servicii necesare elevilor pe parcursul anului școlar.

Această măsură sprijină accesul echitabil la educație pentru copiii din familii cu venituri reduse, prin acordarea unui sprijin financiar destinat achiziționării de rechizite, articole de papetărie, îmbrăcăminte și alte produse necesare desfășurării activității școlare.

'Știm cât de importante sunt primele zile de școală pentru fiecare copil și cât de mari pot fi cheltuielile pentru părinți. Prin sumele virate și prin extinderea perioadei de utilizare a banilor, ne asigurăm că sprijinul din fonduri europene este disponibil când este cea mai mare nevoie. Educația copiilor noștri trebuie să fie o prioritate, iar fondurile europene ne ajută să sprijinim educația copiilor din toate mediile', a transmis Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În anul școlar 2024-2025, MIPE a alimentat 666.373 carduri educaționale cu sprijinul de 500 lei per beneficiar. Dintre acestea, 18.228 de carduri au fost alimentate în luna august 2025, în conformitate cu validările efectuate de către Ministerul Educației si Cercetării.

Pentru anul școlar 2024-2025, MIPE a virat suma totală de 333.186.500 lei, aferentă tuturor cardurilor pentru care unitățile de învățământ au confirmat predarea către părinți sau reprezentanți legali ai copiilor eligibili.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua finanțarea acestui sprijin de 500 lei acordat anual, într-o singură tranșă, pentru elevii din medii defavorizate, pentru anii scolari 2025-2026 si 2026-2027. Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020.

Ministerul Finanțelor lansează astăzi, 4 august, cea de-a opta ediție a Programului TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

Astfel, în perioada 4 august - 5 septembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,90%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat

- Între 4 august - 3 septembrie 2025, prin platforma Ghișeul.ro;

- Între 4 august - 4 septembrie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

- Între 4 august - 5 septembrie 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

- Între 4 august - 4 septembrie 2025 în mediul urban și 4 august - 3 septembrie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate pe website MF la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

Premierul Ilie Bolojan, viceprim-ministrul Tanczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au continuat astăzi consultările cu reprezentanții structurilor asociative ale administrației publice locale pe tema reformei administrative - un pachet de măsuri aflat într-o etapă avansată de elaborare la nivel guvernamental.

La reuniunea de lucru de la Palatul Victoria au fost analizate propuneri care vizează reducerea cheltuielilor publice, prin aplicarea unor măsuri precum diminuarea numărului de angajați din cadrul primăriilor, consiliilor locale și județene, introducerea unei grile unice de salarizare în administrația publică locală, precum și creșterea responsabilității și a nivelului de performanță în funcția publică. O altă propunere analizată se referă la limitarea numărului de polițiști locali și la evitarea suprapunerii atribuțiilor între Poliția Locală și Poliția Națională.

De asemenea, discuțiile s-au axat pe reforma impozitării proprietății și pe impactul pe care aplicarea acesteia îl va avea la nivelul comunităților, în contextul în care această reformă reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Posibilitatea transferului de active către administrațiile locale și descentralizarea activității de autorizare a jocurilor de noroc s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuțiilor de astăzi.

Reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, ai Asociației Municipiilor, ai Asociației Orașelor și ai Asociației Comunelor au prezentat propuneri privind pachetul de măsuri referitoare la reforma administrației locale, precum și puncte de vedere legate de situații punctuale.

'Statul român nu mai are capacitatea financiară să susțină în continuare cheltuielile actuale cu administrația publică. Avem acum oportunitatea, prin reforma administrației locale, să corectăm acumulările negative. Vom continua consultările pentru a aproba un pachet de măsuri care să aibă impact atât în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice, cât și în îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni', a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Biroul de presă al Guvernului