Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare, un proiect de act normativ necesar pentru a prioritiza investițiile finanțate din bugetul național, în vederea eficientizării utilizării fondurilor.

'Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice' - a anunțat Cseke Attila.

Ministrul dezvoltării a adăugat că, prin modificări legislative, se vor concentra resursele financiare către programe prioritare, cu un grad de execuție ridicat și impact semnificativ, fără a compromite obiectivele majore de dezvoltare națională.

Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz

Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții 'Anghel Saligny', iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări.

Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală

Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii.

Eficientizarea programelor de investiții

Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul 'Anghel Saligny' și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar.

Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice.

'Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate', a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://shorturl.at/nX6MS

Serviciul Comunicare

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Măsura adoptată astăzi este prima propusă de Ministerului Dezvoltării, pentru reducerea costurilor administrative, după învestirea noului Guvern.

Începând cu data de 1 august 2025, activitatea desfășurată în ședințele plenare și în comisiile acestei autorități consultative, care vizează activitatea poliției locale, va fi neremunerată.

Ministerul dezvoltării, Cseke Attila a subliniat: este o reducere semnificativă a cheltuielilor la nivelul administrației publice locale. ”Reducem costurile serviciilor publice cu aproape 22 de milioane de lei pe an, în total, în România, iar economiile pentru 2025 sunt de 6,8 milioane de lei” – a declarat.

Această măsură a fost necesară, a spus ministrul, întrucât, până acum, membrii ATOP primeau indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene, în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.

Pentru că membrii ATOP participă la ședințe ordinare trimestriale, dar și la ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie pe an, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri, cheltuielile cu aceste indemnizații variau foarte mult de la un județ la altul, fiind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori.

Până acum, în unele județe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce însemna un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, au continuat consultările cu reprezentanții autorităților publice locale asupra pachetului de măsuri privind reforma administrației locale, aflat în pregătire la nivelul Guvernului.

Discuțiile de astăzi, desfășurate la Palatul Victoria, s-au concentrat pe măsuri de eficientizare a activității administrației locale, precum: reducerea numărului de angajați, limitarea numărului de polițiști locali și evitarea suprapunerii atribuțiilor între Poliția locală și Poliția națională, precum și posibilitatea ca un funcționar public să își împartă norma de lucru între două sau chiar trei primării.

Un alt subiect important al consultărilor a vizat finanțarea din bugetul național a proiectelor derulate de comunitățile locale, discuțiile axându-se pe continuarea Programului guvernamental Anghel Saligny.

De asemenea, a fost analizată creșterea capacității de finanțare a autorităților locale, în contextul descentralizării deciziilor și resurselor, precum și al implementării reformei privind impozitarea proprietăților – jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În acest context, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat o serie de măsuri cu impact direct asupra cetățenilor și comunităților, subsumate principiului ”justețe și echitate socială”, între care:

   Măsuri pentru reținerea la sursă a veniturilor persoanelor domiciliate într-o unitate administrativ-teritorială, în cazul neachitării obligațiilor față de bugetul local.

   Propunerea suspendării permisului de conducere în cazul neachitării amenzilor contravenționale rutiere în termen de 90 de zile de la comunicare. Restituirea permisului se va face doar după dovada achitării amenzilor restante.

   Condiționarea radierii unui autovehicul din circulație de prezentarea certificatului de atestare fiscală care să ateste stingerea tuturor datoriilor. Cumpărătorul va putea înscrie autovehiculul pe numele său doar dacă nu are datorii restante.

   Eliberarea autorizațiilor de construire doar pentru persoanele care și-au achitat taxele și impozitele locale, precum și amenzile contravenționale.

   Descentralizarea activității de autorizare a jocurilor de noroc, prin acordarea primăriilor a dreptului de a decide dacă permit sau nu desfășurarea acestei activități pe raza localității. Autoritatea locală va putea institui o taxă specială anuală, care va fi plătită de către operatorii licențiați.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Comunelor din România au prezentat o serie de propuneri și argumente privind reforma administrației publice locale.

„Vom analiza propunerile dumneavoastră și vom face simulări, deoarece orice măsură trebuie atent cântărită în actualul context bugetar. Continuăm consultările pe această temă, pentru că obiectivul nostru comun este să venim cu un pachet de măsuri cât mai apropiat de ceea ce administrația publică are nevoie pentru a se reforma și a putea oferi servicii mai bune, la costuri mai reduse pentru cetățeni”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat în martie 2025 până la 998,617 miliarde lei, de la 990,84 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la nivelul de 56,1%, de la 55,7% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 6 iunie 2025).

În martie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 924,041 miliarde de lei, de la 912,802 miliarde de lei în februarie 2025, iar cea pe termen scurt a scăzut la 74,575 miliarde lei, de la 78,036 miliarde de lei în luna anterioară.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/07/19/datoria-guvernamentala-a-crescut-in-martie-la-998-6-miliarde-lei-minister--1469625