Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a încărcat astăzi, 15 aprilie 2025, un număr de 83.967 de carduri educaționale în valoare de 500 lei, destinate elevilor din medii vulnerabile. Valoarea totală a sprijinului acordat astăzi se ridică la 41.983.000 lei.

Pe lângă aceste încărcări, 2.991 de carduri noi au fost emise și urmează să ajungă în posesia beneficiarilor. Totodată, 29.785 de carduri deja emise se află în proces de confirmare de primire din partea beneficiarului, urmând să fie verificate și încărcate imediat ce procedura este finalizată.

În total, pentru anul școlar 2024–2025, sunt eligibili aproximativ 669.599 de preșcolari și elevi, cu mult peste estimările inițiale (în comparație cu 523.132 beneficiari în anul școlar anterior). Până în prezent, au fost deja încărcate 551.445 de carduri, MIPE făcând eforturi susținute pentru ca fiecare beneficiar să își primească sprijinul cuvenit.

Suplimentar, MIPE continuă implementarea măsurilor sociale destinate altor categorii vulnerabile. Astfel, săptămâna trecută, au fost încărcate 860 de carduri cu suma de 2.000 lei, aferente programului de sprijin pentru cupluri mamă – nou-născut defavorizate, bani care asigură tinerelor mame produsele de bază pentru îngrijirea nou născutului lor.

Context

Sprijinul oferit elevilor face parte din proiectul „Sprijin educațional pentru preșcolarii și elevii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial”, finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027. Conform OUG nr. 83/2023, tichetele sociale pe suport electronic în valoare de 500 lei sunt acordate pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul școlar 2023–2024.

Cardurile pot fi utilizate pentru achiziția de materiale necesare frecventării școlii și grădiniței – rechizite, papetărie, articole de pictură, ghiozdane și haine – contribuind astfel la reducerea abandonului școlar și creșterea incluziunii în educație.

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și la propunerea Ministerului Finanțelor, a fost publicat, în transparență decizională, un act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi (detalii aici https://www.mdlpa.ro/pages/proiectougimprumuturitrezoreri07042025), de la Trezoreria Statului, în limita sumei de 1,5 miliarde de lei, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu obligațiile care le revin.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare după ce va fi adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial al României.

Modalitatea de acordare a împrumuturilor soluționează unele probleme urgente ale autorităților administrației publice locale, ținând cont de faptul că, în prezent, potrivit unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sunt în implementare 7.659 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar, în cazul unora dintre ele unitățile administrativ-teritoriale, au dificultăți în asigurarea resurselor financiare, din bugetele locale, pentru plata cheltuielilor neeligibile sau a cofinanțării.

”Prin această măsură, sprijinim unitățile administrativ-teritoriale care au înregistrat dificultăți în continuarea proiectelor, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale. Finalizarea proiectelor are, ca principal obiectiv, creșterea calității serviciilor publice pentru cetățeni”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

Dobânda aferentă împrumuturilor este ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Națională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcție de scadența împrumuturilor, iar rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabilește astfel: 1 punct procentual pentru scadențe de până la 3 ani inclusiv, 1,5 puncte procentuale pentru scadențe între 3 și 5 ani inclusiv, respectiv 2 puncte procentuale pentru scadențe între 5 și 10 ani inclusiv. Împrumuturile pot beneficia de o perioadă de grație de 12 luni, iar rambursarea acestora se poate face între 1 și 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Creditele contractate, conform proiectului de act normativ, constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar, pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici, sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 de milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele municipiului București – câte 30 de milioane de lei, municipiile - câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate.

Termenul-limită de depunere, la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, a documentelor necesare pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este 31 octombrie 2025.

În cursul lunilor februarie și martie, Ministerul Finanțelor a avut consultări cu reprezentanții tuturor sectoarelor vizate pentru a stabili cea mai eficientă modalitate de implementare a impozitului pe construcții speciale. Având în vedere necesitatea clarificării mecanismului de calcul și declarare a impozitului pe construcții, ținând cont de analiza nivelului de colectare ce poate fi atins prin acest impozit și de impactul pe care acesta îl poate avea asupra mediului de afaceri, s-a elaborat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

„Prin ordonanța de urgență publicată astăzi în transparență, asigurăm încasări cel puțin la nivelul estimărilor inițiale de 1 miliard de lei în 2025, printr-o reglementare care ia în considerare atât necesitatea eficienței colectării, cât și feedbackul primit din partea sectoarelor economice. Companiile private au solicitat ca impozitarea să se facă nu pe valoarea brută a construcțiilor, ci pe valoarea netă a acestora. Ținând cont de această propunere, am hotărât să aplicăm pentru sectorul privat un impozit de 1% asupra valorii nete a construcțiilor speciale. Totodată, pe baza propunerilor administratorilor de infrastructură publică și a analizelor, am stabilit un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcțiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale, concesionate sau date în administrare, deoarece în aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcțiilor.”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministrul finanțelor.

Proiectul de act normativ mai cuprinde măsuri ce vizează următoarele modificări ale prevederilor în domeniul impozitului pe construcții:

Clarificări cu privire la stabilirea bazei impozabile în cazul investițiilor efectuate de către contribuabili la construcțiile utilizate în baza unor contracte de administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere/locație de gestiune/asociere în participațiune şi altele asemenea.

Stabilirea unor reguli de calcul, de declarare și de plată a impozitului în cazul contribuabililor care au an fiscal modificat, pentru cei care încetează să existe sau pentru contribuabilii nou-înființați în cursul anului.

Stabilirea sferei de aplicare a impozitului în sensul aplicării acestuia doar pentru construcțiile situate pe teritoriul României.

Proiectul Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal poate fi consultat aici. https://mfinante.gov.ro/ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative

Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite.

În acest sens, Executivul european a transmis, în data de 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro. Această decizie confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro.

În continuare, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3.

Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății.

Progresele înregistrate pentru validarea cererii de plată 3

Reamintim că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că un număr de 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.

Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), după cum urmează:

- Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

- Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale.

Ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.

Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată - aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice - AMEPIP (valoare sumă suspendată - aproximativ 400 milioane euro).

În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează:

- În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie;

- Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024;

- Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României.

Reamintim faptul că România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.