Guvern | Măsuri aplicate în perioada sărbătorilor de iarnă persoanelor care sosesc în România

Guvern | Măsuri aplicate în perioada sărbătorilor de iarnă persoanelor care sosesc în România

Începând cu 10 decembrie 2021, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a stabilit noi măsuri pentru persoanele care sosesc în România în perioada sărbătorilor de iarnă, în scopul protejării sănătății și combaterii răspândirii COVID -19.

Noile reguli de carantină pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene sau din state terțe sunt stabilite în funcție de riscul de infectare pe care îl implică fiecare situație în parte.

Măsurile de carantinare au în vedere următoarele situații:

I. Sosirea în România a persoanelor care vin din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, aflate în zonele VERDE și GALBEN:

a. NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală;

b. Carantină pentru 14 zile la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat în cazul în care:

i. Persoanele nu prezintă dovada vaccinării, trecerii prin boală sau testării negative RT-PCR pentru COVID-19, efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

II. Sosirea în România a persoanelor care vin din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, aflate în zona ROȘIE:

a. NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală;

b. Carantină pentru 10 zile (la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat) pentru persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală, doar dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

c. Carantină pentru 14 zile (la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat) pentru persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală, dacă NU prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

SITUAȚII EXCEPTATE DE LA CARANTINARE, INDIFERENT DE ZONA DE RISC ÎN CARE SE AFLĂ STATUL COMUNITĂȚII EUROPENE:

Ø Copiii sub 12 ani;

Ø Copiii cu vârsta între 12 și 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

Ø Persoanele nevaccinate sau care nu au fost confirmate pozitiv în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona ROȘIE și rămân în România pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore). În această situație, persoanele trebuie să prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

Ø Persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării;

Ø Lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din cele două țări. La intrarea în țară ei fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

Ø Elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, în cazul în care fac naveta zilnic. Aceștia trebuie să prezinte documente doveditoare. Aceleași măsuri se aplică în cazul în care elevii și studenții au de susținut examene sau urmează cursuri. Excepție fac și însoțitorii acestora, în cazul în care ne referim la elevi minori.

Ø Membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori trecuți prin boală, care sosesc din zona ROȘIE pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. Ei vor participa doar   doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;

Ø Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală și care sosesc din zona ROȘIE. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

Ø Persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

Ø Membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală, care sosesc din zona ROȘIE. Condiția este ca aceștia să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național.

III: Sosirea în România a persoanelor care vin din state terțe (altele decât UE și spațiul european)

a. NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 180 de zile, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul national.

b. Carantină pentru 10 zile la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat în cazul în care persoanele nevaccinate ori cele care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, cu condiția să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul national, indiferent de zona de risc în care sunt încadrate statele din care vin.

c. Carantină pentru 14 zile pentru persoanele care intră în România și NU prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

SITUAȚII EXCEPTATE DE LA CARANTINARE, INDIFERENT DE ZONA DE RISC ÎN CARE SE AFLĂ STATUL TERȚ:

Ø Copiii sub 12 ani;

Ø Copiii cu vârsta între 12 și 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

Ø Persoanele nevaccinate sau care nu au fost confirmate pozitiv în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân în România pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore). În această situație, persoanele trebuie să prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

Ø Persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării;

Ø Lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din cele trei țări. La intrarea în țară ei fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

Ø Elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, în cazul în care fac naveta zilnic. Aceștia trebuie să prezinte documente doveditoare. Aceleași măsuri se aplică în cazul în care elevii și studenții au de susținut examene sau urmează cursuri. Excepție fac și însoțitorii acestora, în cazul în care ne referim la elevi minori.

Ø Membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile, pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. Ei vor participa doar   doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;

Ø Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;

Ø Membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală, care sosesc din state terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc. Condiția este ca aceștia să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național.

Aceste măsuri se vor aplica până pe 8 ianuarie 2022 și vor fi adaptate inclusiv prin introducerea, începând cu 20 decembrie 2021, a Formularului de localizare a pasagerilor (PLF). În prezent, acest formular se aplică în 14 țări europene.  

Ministerul Sănătăţii va creşte capacitatea de testare pentru depistarea virusului Sars-Cov-2, prin dezvoltarea serviciilor în regim ambulatoriu

Ministerul Sănătăţii va creşte capacitatea de testare pentru depistarea virusului Sars-Cov-2, prin dezvoltarea serviciilor în regim ambulatoriu

Ministrul Sănătăţii, prof.univ.dr. Alexandru Rafila a avut astăzi, 3 decembrie 2021, o primă întâlnire cu reprezentanţii societăţilor profesionale ale medicilor de familie pentru identificarea soluţiilor privind testarea în cabinetele de medicină primară.

"Una dintre principalele urgenţe în acest moment este să dezvoltăm capacitatea de testare la medicul de familie pentru pacienţii potenţial infectaţi COVID-19, evaluarea în ambulatoriu, precum şi tratamentul în regim ambulatoriu al acestor pacienţi. A fost o discuţie care conturează o rezolvare rapidă a acestei probleme", a declarat ministrul Sănătăţii la finalul întâlnirii.

În timpul discuţiilor s-a decis ca, în perioada următoare, direcţiile de sănătate publică să evalueze posibilităţile de testare la nivelul cabinetelor medicilor de familie.

S-a mai convenit un pachet de testare care să fie asigurat din fonduri publice, astfel încât testarea în cabinetul medicului de familie să fie gratuită pentru cetăţeni.

MIPE | România a primit prima tranşă din PNRR

MIPE | România a primit prima tranşă din PNRR

Comisia Europeană a anunţat joi plata primei tranşe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinaţarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

"Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de rezilienţă şi s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât şi de milioane de români. Această primă tranşă, care va fi urmată până la finalul anului şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ţinte, care nu sunt nici puţine şi nici uşoare. Fac deci un apel la toţi colegii din ministere şi instituţiile publice implicate să considere aceste ţinte ca primă prioritate în activitatea lor", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Asigurarea tranziţiei verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiţii în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficienţa energetică şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistenţa clădirilor la cutremure şi va îmbunătăţi accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru vârstnici. Reformele şi investiţiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producţia de energie curată, prin eliminarea treptată a producţiei de energie pe cărbune şi lignit, utilizarea surselor regenerabile şi a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate şi pentru protecţia mediului, care înseamnă concret împăduriri şi reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucţia ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.

 

Sprijinirea tranziţiei digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie, precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, managementul serviciului public şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, impozite şi vămi, cloud guvernamental şi asigurarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetăţeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiţii de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale şi dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocaţi digitalizării educaţiei, pentru îmbunătăţirea competenţelor pedagogice digitale, al conţinutului şi echipamentelor educaţionale.

Consolidarea rezilienţei economice şi sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor şi sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii şi un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând lupta împotriva corupţiei şi susţinând un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenţei sistemului de sănătate, prin investiţii de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

Sistemul educaţional va fi şi acesta susţinut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educaţie. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi îmbunătăţi sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în acelaşi timp, stimulente pentru angajare şi formare.

PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială, prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cu reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.

Direcţia de Comunicare

Ad. Câciu: Pregătim un buget echilibrat și responsabil pentru a stimula economia și a împărți mai corect banii țării pentru binele tuturor românilor!

Ad. Câciu: Pregătim un buget echilibrat și responsabil pentru a stimula economia și a împărți mai corect banii țării pentru binele tuturor românilor!

“Pregătim un buget echilibrat și responsabil pentru a stimula economia și a împărți mai corect banii țării pentru binele tuturor românilor!”, susține pe Facebook ministrul Finanțelor, Adrian Câciu că pentru 2022 “nu vom crește și nu vom introduce noi taxe pentru a aduce bani la buget.”

“Am început analiza proiecțiilor bugetare pentru anul viitor și fundamentarea documentelor care însoțesc proiectul de buget pentru 2022: Strategia fiscal-bugetară și proiectul legii plafoanelor bugetare.

Avem de recuperat multe întârzieri și lucruri nerealizate la timp, dar lucrăm temeinic, așezat și găsim soluții.

Colegii de cabinet știu că ușa biroului meu este oricând deschisă. Discutăm despre necesarul de finanțare pentru proiectele și politicile fiecărui minister, despre prioritățile din programul de guvernare. Avem ambiția să chibzuim cât mai bine banii publici! Este nevoie de mai mare responsabilitate în alocarea bugetară, astfel încât să asigurăm pentru tot parcursul anului viitor banii pentru plata pensiilor, salariilor, drepturilor sociale, precum și pentru finanțarea proiectelor de investiții așteptate de români, susținerea serviciilor publice, îndeosebi pentru măsurile de combatere a pandemiei. Rectificarea bugetară trebuie să fie o excepție și nu soluție pentru stingerea unor crize!

În paralel, am început o analiză a creșterii veniturilor bugetare, bazată pe combaterea evaziunii fiscale și pe o mai bună conformare la plată a obligațiilor fiscale.

Așa cum am subliniat și la preluarea mandatului, nu vom crește și nu vom introduce noi taxe pentru a aduce bani la buget. Sunt adeptul responsabilității fiscal-bugetare - vom ține sub control deficitul bugetar.

Continuăm politica fiscală de stimulare a economiei, încurajăm investițiile, punem accent pe creșterea productivității și pe susținerea unui program național “Cumpără românește!”. Voi iniția consultări cu reprezentanții mediului de afaceri si camerelor de comerț din România, dialog absolut necesar mai ales în perspectiva finanțărilor de care România va beneficia prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Alături de colegii de la Finanțe avem multe de făcut, dar suntem motivați, avem un plan bine pus la punct și termene strânse.”, a mai adăugat ministrul Finanțelor în mesajul postat pe Facebook.

A. Câciu: Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare și Reziliență

A. Câciu: Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare și Reziliență

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat ieri, 26 noiembrie 2021, acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență încheiat între Comisia Europeană și România, în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro.

Împrumutul va fi folosit pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sumele vor fi disponibilizate în 10 rate, în baza îndeplinirii de către partea română a jaloanelor și țintelor prevăzute în reformele și investițiile asociate împrumutului.

Totodată, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanțare de 13% din împrumut (cca 1,94 mld. EUR), după intrarea în vigoare a Acordului.

„Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Este vorba de aproximativ 15 miliarde de euro aferente cheltuielilor bugetare necesare pentru reformele și investițiile prevăzute în PNRR. Acum urmează ca Ministerul Finanțelor să încheie un Acord subsidiar cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor și întocmirea raportărilor solicitate de Comisia Europeană”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026.

Fiecare tragere, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de grație de 10 ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.

România beneficiază prin PNRR de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro grant și restul împrumut.

Free Joomla templates by Ltheme