Prin aprobarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar vor fi acordate granturi pentru cel puţin 2.500 din cele peste 3.000 de unităţi de învăţământ de stat de nivel gimnazial, identificate cu prioritate de intervenţie ridicată sau medie, pe baza indicelui de vulnerabilitate.

Programul va fi derulat în cadrul Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în concordanţă cu Proiectul Naţional de Reformă "România Educată", asumat prin Memorandum de Guvernul României.

Prin această hotărâre este atins primul jalon asumat prin "Componenta 15. Educaţie din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, Reforma 3. Reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii, Investiţia 4. Sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar."

Identificarea unităţilor de învăţământ de stat care şcolarizează elevi din învăţământul primar şi gimnazial în care există un procent mare de elevi în risc de abandon şcolar şi sprijinirea acestora în colectarea de date relevante şi realizarea planurilor de activităţi individualizate se va efectua prin intermediul Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE).

Lista celor 3.235 de şcoli eligibile identificate prin utilizarea MATE va fi publicată în următoarele ore, iar lista unităţilor de învăţământ care vor beneficia de aceste granturi (în valoare de maximum 200.000 euro) va fi stabilită şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial în prima parte a anului 2022.

Programul se va derula în cadrul Proiectului Naţional de Reformă "România Educată", cu finanţare PNRR în valoare de 543 milioane euro - componenta PNRR nerambursabilă.

Guvernul României a aprobat astăzi ordonanţa de urgenţă elaborată de Ministerul Finanţelor care reglementează prelungirea valabilităţii până la 30 iunie 2022 a Programului IMM Invest, respectiv până la 30 iunie 2023 perioada în care poate fi efectuată plata grantului, şi majorează plafoanele reprezentând granturi ce pot fi acordate în cadrul Programului, în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în domeniul producţiei primare de produse agricole, sectorul alimentar şi celelalte domenii de activitate.

Actul normativ aprobat în Guvern prevede un plafon de garanţii de stat pentru anul 2022 de 10 miliarde lei, din care 5 miliarde lei alocate subprogramului AGRO IMM INVEST. Bugetul schemei de ajutor de stat a fost majorat la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari.

Totodată, în conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19, vor creşte plafoanele reprezentând ajutor de stat la:

- 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii,

- 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole,

- 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar, precum şi în celelalte domenii de activitate.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) şi Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) vor acorda garanţii în cadrul subprogramului AGRO IMM Invest.

Solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul programului depuse până la data de 31 decembrie 2021 şi aflate în curs de analiză li se aplică prevederile legale aflate în vigoare la data depunerii lor, prin prelungirea de către Comisia Europeană a valabilităţii Cadrului temporar până la data de 30 iunie 2022.

De asemenea, prin actul normativ, se aprobă ca perioada de maximum 24 de luni privind salariul minim brut pe ţară să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit în condiţiile alin.(1) al art.164 din Legea nr.53/2003 poate fi aplicat pentru un salariat atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât şi pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare.

Este oficial! România este beneficiara unui împrumut avantajos – componentă a PNRR – de 14,49 de miliarde de euro, urmare a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Guvernul României a aprobat în acest sens Ordonanța de Urgență elaborată de Ministerul Finanțelor.

Acordul de împrumut a celor 14,49 miliarde de euro a fost semnat din partea României de Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor, de Johannes Hahn, Comisar pentru Buget și Administrație și dl Paolo Gentiloni, Comisar pentru Economie, din partea Comisiei Europene.

„Spre deosebire de predecesorii mei vreau ca românii să știe ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar și pentru faptul ei vor susține rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă și să contribuie la dezvoltarea țării noastre și îmbunătățirea vieții oamenilor.” , a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Sunt trei destinații majore ale banilor din acest împrumut.

1. Finanțarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare (PNRR);
2. Acoperirea deficitului bugetului de stat;
3. Refinanțarea datoriei publice guvernamentale.

Sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România în PNRR și a derulării investițiilor asociate împrumutului.

O primă tranșă – prefinanțarea de 1,94 de miliarde de EURO – va fi disponibilizată de Comisia Europeană imediat după intrarea în vigoare a Acordului.

Fiecare virament, inclusiv prefinanțarea, se acordă în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de grație de 10 de ani.

Ministerul Finanțelor va încheia un Acord subsidiar cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut.

Ministerul Finanțelor continuă sprijinirea mediului de afaceri și își propune să contribuie semnificativ la menținerea afacerilor în economie și relansarea activității prin prelungirea până la 30 iunie 2022 a valabilității Programului IMM Invest și a subprogramului IMM Agro. De asemenea, se majorează plafoanele de finanțare în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în domeniul producţiei primare de produse agricole și în sectorul alimentar.

Până în octombrie 2021, prin IMM Invest România au fost acordate garanții de stat de peste 19 miliarde lei, din care 1,33 miliarde lei în cadrul subprogramului Agro IMM Invest.

“Guvernul României consideră prioritară finanțarea sectorului IMM și va acorda tot sprijinul pentru facilitarea accesului companiilor la creditare, aceasta fiind modalitatea cea mai eficientă de a obține efecte antrenante în economie, cu un minim de resurse publice. Continuarea Programului IMM INVEST va contribui la păstrarea locurilor de muncă existente, va menține sau chiar va ajuta dezvoltarea IMM-urilor beneficiare. IMM INVEST este un program indispensabil pentru companiile afectate grav de criza COVID, iar în situația actuală domeniile de activitate afectate puternic de efectele economice generate de pandemie au nevoie de continuarea măsurilor de susținere”, a subliniat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Prin prezentul act normativ se propune creșterea plafoanelor reprezentând ajutor de stat la:

345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii,

290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole,

2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar în conformitate cu prevederile Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de Covid-19.

Totodată, se propune ca plafonul de garanții de stat ce pot fi acordate în cadrul Programului IMM INVEST pentru anul 2022 să fie de 10 miliarde lei, din care 5 miliarde lei alocate subprogramului AGRO IMM INVEST. Bugetul schemei crește la 2,34 miliarde lei (473,90 milioane euro) pentru 48.726 de beneficiari.

De asemenea, se propune modificarea celor două alineate (2^1) și (2^2) ale art.164 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată, în sensul aplicării acestor prevederi începând cu data de 1 ianuarie 2022. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin.(1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât și pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare.

În acest mod, va exista egalitate de tratament pentru toate contractele individuale de muncă, indiferent de data încheierii acestora, iar angajatorii vor avea timp să pună în aplicare noile prevederi.

Proiectul de act normativ a fost publicat la rubrica Transparență decizională