Prin proiectul de lege adoptat în ședința din 2 martie, Guvernul reglementează modul în care persoanele fizice (prestatori casnici) pot desfăşura activităţi casnice în beneficiul altor persoane fizice (beneficiari casnici) şi remunerarea acestora în tichete de activităţi casnice. Valoarea nominală a unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, iar numărul de tichete pe care îl va primi prestatorul casnic este cel negociat cu beneficiarul casnic, anterior începerii activităţii.

Măsurile sunt stipulate într-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, care stabileşte în plus că de aceste tichete de activităţi casnice pot beneficia şi angajaţii, sub formă de primă sau bonus, pe lângă salariul de bază stabilit.

Prin utilizarea acestui sistem inovator de plată a activităţii desfăşurate în gospodării se acordă posibilitatea prestatorului casnic de a fi asigurat în sistemul de asigurări sociale, baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale fiind de 50% din valoarea tichetului.

Plata contribuţiei de asigurări sociale conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, iar pentru a dobândi calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate prestatorul casnic are posibilitatea de a se asigura opţional, potrivit prevederilor art. 180 din Legea nr. 227/2015. Prin derogare de la prevederile art. 153 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prestatorul casnic nu are calitatea de contribuabil/plătitor de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Actul normativ mai stabileşte că şi angajatorii pot acorda angajaţilor lor, pe lângă salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice sub formă de primă sau bonus, suportând valoarea nominală a acestora. Pentru aceste tichete de activităţi casnice, angajaţii care au calitatea de beneficiari casnici datorează impozit pe venit şi nu datorează contribuţii de asigurări sociale obligatorii.

Pot fi prestatori casnici inclusiv şomerii indemnizaţi şi neindemnizaţi şi beneficiarii de venit minim garantat, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizaţie de şomaj sau la venitul minim garantat. Totodată, ei vor beneficia în continuare de serviciile şi măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă oferite de ANOFM.

Proiectul de lege face parte din Componenta 13 -Reforme Sociale a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reforma: "Introducerea tichetelor de muncă şi formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici", respectiv "Operaţionalizarea introducerii tichetelor de muncă în domeniul lucrătorilor casnici" şi are un buget alocat pentru această investiţie prin Planul Naţional pentru Reformă şi Rezilienţă de 4.538.000 euro (fără TVA). Până la sfârşitul trimestrului I din 2026 se preconizează că în evidenţele ANOFM vor fi înregistraţi 30.000 de beneficiari casnici şi 60.000 de prestatori casnici.

Proiectul de act normativ aprobat de Guvern urmăreşte combaterea muncii nedeclarate în domeniul activităţilor casnice, creşterea ocupării în rândul persoanelor cu nivel de calificare redus, scăderea numărului de şomeri, îmbunătăţirea ratei de participare a forţei de muncă feminine pe piaţa muncii şi sporirea nivelului de protecţie socială.

Proiectul de lege urmează să intre în dezbatere parlamentară.

Guvernul României a adoptat, în ședința de marți, 2 martie 2022, la propunerea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale.

Pentru contractele de lucrări/servicii/furnizare aflate în derulare la data curentă, Ordonanța de Urgență reglementează pe o perioadă determinată constituirea noilor garanții de bună execuție, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege inclusiv prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, fără a fi necesară verificarea condiției ca această posibilitate să fi fost prevăzută la nivelul documentației de atribuire, precum și prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire a garanției de bună execuție prevăzute de lege.

Suplimentar față de modalitățile prevăzute expres de lege, prezenta ordonanță de urgență reglementează următoarele posibilități de constituire a acestor garanții, care se aplică doar în situațiile în care ambele părți contractante convin:

prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, în cazurile în care această posibilitate nu a fost prevăzută la nivelul documentației de atribuire;

prin combinarea a două sau mai multe dintre modalitățile de constituire prevăzute de lege (de exemplu, prin virament bancar pentru o parte din sumă, rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale pentru o altă parte din sumă și, respectiv, instrument de garantare emis de o societate de asigurări pentru cea de-a treia parte din sumă);

Precizăm că, în situația retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii de asigurări care a emis instrumentul de garantare inițial, operatorii economici au obligația, la solicitarea autorităţilor/entităţilor contractante, de a constitui o nouă garanţie de bună execuţie în termen de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, dar nu mai târziu de 31.01.2023. Noua garanție poate fi constituită prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv: virament bancar, instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate de asigurări sau de o instituție de credit, sau rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale, cu condiția ca această posibilitate să fi fost prevăzută în documentația de atribuire.

Necesitatea adoptării unor astfel de măsuri vine în contextul retragerii autorizației de funcționare, urmată de deschiderea procedurii de faliment, împotriva unei societăți de asigurare, ce deținea în portofoliu polițe de asigurare aferente contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale în valoare de aproximativ 6 mld.lei. Neadoptarea acestei ordonanțe de urgență ar fi putut duce la blocarea implementării unor proiecte majore de investiții, afectând gradul de absorbție al fondurilor europene.

Textul Ordonanței de Urgență va fi publicat la secțiunea Legislație/Legislație Națională din site-ul ANAP, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Începând de săptămâna viitoare, după publicarea în Monitorul Oficial a Normelor metodologice, autorităţile locale vor putea depune cereri de finanţare, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", pentru proiecte care vizează înfiinţarea de noi sisteme de distribuţie a gazelor naturale, extinderea sistemului existent de distribuţie a gazelor naturale, precum şi modernizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale prin transformarea în sisteme inteligente de distribuţie a gazelor naturale, anunţă ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila.

"70% dintre localităţile din România nu au acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, avem nevoie de un progres real şi rapid în acest domeniu, de aceea Guvernul a creat acest mecanism de finanţare. A fost semnat Ordinul comun cu Ministerul Energiei, astfel că, de săptămâna viitoare, autorităţile locale pot cere finanţare pentru proiectele prin care vom realiza 2.500 km de conducte de gaze şi vom branşa 150.000 familii la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale", a subliniat ministrul dezvoltării.

După cum este cunoscut, Ministerul Dezvoltării, prin Programul "Anghel Saligny", a alocat 50 de miliarde de lei pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de drumuri, poduri, apă, canalizare şi gaz, şi va prelua de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene finanţarea altor 105 proiecte, bugetul total ridicându-se, astfel, la 55,5 miliarde de lei.

Ministrul a arătat: cererile de finanţare se pot depune, într-o perioadă de 45 de zile, în platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro/, conform ghidului de înregistrare a cererii de finanţare în aplicaţia digitală a Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", care va fi disponibil atât pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (www.mdlpa.ro), cât şi în platforma electronică investitii.mdlpa.ro.

Selecţia obiectivelor de investiţii se va realiza, ulterior acestei perioade de depunere a cererilor de finanţare, pe baza criteriilor prevăzute de legile în vigoare, cuprinse în Normele metodologice, a conchis Cseke Attila.

Comitetul interministerial pentru energie a decis noile măsuri de sprijin pentru protejarea populaţiei şi economiei de efectele creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, acestea urmând să fie aplicate pe o perioadă de un an, a declarat, joi, prim-ministrul Nicolae Ciucă.

"Am decis noile măsuri pentru protejarea populaţiei şi economiei de efectele creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale. Aceste măsuri vor fi aplicate timp de un an de zile, vor garanta predictibilitatea şi stabilitatea de care cetăţenii şi mediul de afaceri au nevoie.

Astfel, la electricitate pentru clienţii casnici am stabilit următoarele: introducerea unui tarif social de 0,68 lei/kw cu TVA inclus pentru gospodăriile cu un consum lunar până în 100 de kw. Sunt peste 4 milioane de gospodării care se încadrează la acest tip de consum", a precizat Ciucă, la Palatul Victoria.

El a adăugat că alte 4 milioane de gospodării care au un consum lunar de energie electrică între 100 şi 300 de kwh vor beneficia de un tarif de 0,80 lei/kwh cu TVA inclus. "Impactul acestui pachet de sprijin este estimat la 3,62 miliarde de lei", a explicat premierul.

Potrivit acestuia, pentru clienţii noncasnici - IMM-uri, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri, precum şi alte astfel de instituţii - va fi un tarif unic de un leu/kwh, cu TVA inclus. "Impactul estimat pentru măsurile de sprijin al acestor categorii de beneficiari este de 5,54 miliarde de lei", a evidenţiat Ciucă.

Premierul a explicat că pentru marii consumatori de energie se vor aplica scheme de ajutor de stat care vor asigura reducerea costurilor până la 20%.

În total, impactul estimat al măsurilor de sprijin pentru consumatorii casnici şi noncasnici este pentru electricitate în valoare de 9,16 miliarde de lei până la sfârşitul acestui an, a completat Nicolae Ciucă.

"La gaze naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200 mc vor beneficia de un tarif de 0,31 lei/kw. Impactul estimat, 2,8 miliarde lei până la sfârşitul anului. Pentru consumatorii noncasnici costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw şi aici ne referim la IMM-uri, (...) instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe, lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri şi, de asemenea, instituţii similare, excluzând marii consumatori care vor beneficia de scheme separate. Impactul estimat - 2,5 miliarde de lei până la sfârşitul anului. Total impact estimat pentru măsurile de sprijin pentru plata facturilor la gaze naturale este de 5,3 miliarde de lei", a declarat prim-ministrul.

El a completat că, împreună, măsurile pentru energie electrică şi pentru gazele naturale vor avea un impact total estimat de aproape 14,5 miliarde de lei până la finele acestui an.

Totodată, premierul a anunţat că, la reuniunea Comitetului interministerial pentru energie, au fost decise şi o serie de măsuri suplimentare pentru a tempera volatilitatea preţurilor, fără a încălca regulile europene, care ar expune România unor proceduri de infringement, astfel:

- introducerea unui impozit suplimentar pentru activitatea de trading pe piaţa din România, pentru a descuraja tranzacţiile repetate care pot conduce la creşterea preţurilor;

- suspendarea certificatelor verzi până la sfârşitul anului 2022 şi prelungirea valabilităţii lor cu perioada suspendată, măsură ce va reduce temporar presiunea fiscală asupra bugetului, care va putea astfel suporta mai bine măsurile de protejare a populaţiei şi economiei;

- rata profitului pe costul de furnizare va fi de maxim 5% pentru furnizori

Sursa www.agerpres.ro