Asociaţia Mai Mult Verde vă invită între 23 şi 25 iunie 2023 la Festivalul Dunării, în Parcul Central şi pe Plaja Mare din Călăraşi.

Evenimentul este organizat în cadrul programului Cu Apele Curate şi îşi propune să aducă laolaltă membri ai comunităţilor şi autorităţilor din localităţile dunărene, precum şi reprezentanţi ai ONG-urilor naţionale şi internaţionale, pentru 3 zile de workshop-uri, dezbateri, activităţi sportive, concerte şi proiecţii de film cu tematică de mediu.

Dunărea reprezintă o regiune culturală şi un spaţiu public care uneşte locuitori din 10 ţări. Tocmai de aceea ne dorim să aducem în acelaşi loc comunitatea locală alături de comunitatea internaţională şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale - pentru a descoperi cum ne putem susţine reciproc în lupta împotriva deşeurilor de plastic din ape şi a crea noi oportunităţi de petrecere a timpului în apropierea fluviului.

Festivalul Dunării reprezintă o oportunitate pentru a descoperi Dunărea cu mintea proaspătă şi pentru a-i admira frumuseţea: locuri şi plaje cu potenţial de eco-turism, care se pot transforma cu intervenţii minime şi non-invazive. De asemenea, este un moment bun pentru a demonstra că ne putem distra în natură fără să lăsăm urme: fără plastic de unică folosinţă, cu puncte de colectare separată a deşeurilor şi o acţiune de ecologizare la finalul evenimentului.

Meditația și meditația mindfulness (meditația atenției) sunt două concepte diferite, iar mindfulness-ul este mai degrabă o calitate decât o practică, în timp ce meditația este o practică care poate ajuta la dezvoltarea calităților, inclusiv a atenției. Mindfulness-ul este o stare de a fi prezent în momentul prezent, fără să-ți faci griji pentru trecut sau viitor, iar meditația mindfulness este o modalitate formală de a vă antrena mintea pentru a vă dezvolta abilitățile de atenție și de a vă concentra asupra momentului prezent.

Potrivit cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), meditația mindfulness a devenit din ce în ce mai populară în Occident datorită beneficiilor pe care le oferă într-o societate în care ocuparea și epuizarea sunt normele. Aceste beneficii includ scăderea răspunsului la stres, creșterea activității sistemului imunitar, îmbunătățirea nivelurilor cronice de durere și a simptomelor de anxietate și depresie.

“Pentru a practica mindfulness-ul, există o serie de tehnici pe care le puteți folosi, inclusiv meditația, yin yoga, qigong, mâncarea conștientă, meditația de scanare a corpului și meditația de iubire-bunătate. Atitudinile de atenție, care includ capacitatea de a da drumul lucrurilor, mintea începătorului, încrederea, capacitatea de a nu judeca, lipsa intenționalității, răbdarea și acceptarea ca proces activ, sunt importante pentru a avea succes în practicarea mindfulness-ului. Este important să practicați mindfulness-ul în mod regulat, deoarece acest lucru vă poate ajuta să vă conectați cu voi înșivă și cu ceilalți, să reacționați productiv la situații stresante și să găsiți mai mult echilibru în viețile voastre aglomerate. Cu cât practicați mindfulness-ul mai mult, cu atât beneficiați de mai multe efecte positive”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Practicarea meditației mindfulness: 4 pași simpli

Mulți începători se pot simți intimidați de procesul de meditație mindfulness și pot fi nesiguri despre modul de începere, dar procesul este mai simplu decât credem:

1. Așezați-vă confortabil pe podea sau pe un scaun. “Primul pas în practicarea meditației Mindfulness este să găsiți un loc liniștit și să vă așezați confortabil pe podea sau pe un scaun. Asigurați-vă că sunteți într-o poziție care vă permite să vă relaxați și să vă concentrați pe respirație fără a vă simți incomod. De asemenea, este important să găsiți un loc în care să nu fiți deranjați de zgomote sau alte lucruri care ar putea să vă distragă atenția”, explică specialistul.
2. Cu ochii deschiși sau închiși, fii atent la respirație. “Una dintre cele mai importante aspecte ale meditației Mindfulness este concentrarea asupra respirației. Începeți prin a vă concentra asupra aerului care vă intră prin nas și iese din gură. Observați cum aerul intră și iese din corp și observați mișcările burții pe măsură ce respirați. Nu încercați să vă schimbați respirația, ci doar să fiți conștienți de ea”, continuă psihologul Laura Maria Cojocaru.
3. Odată ce v-ați concentrat cu succes asupra respirației, extindeți-vă atenția către alte lucruri. “După ce v-ați concentrat cu succes asupra respirației, încercați să vă extindeți atenția către alte lucruri, cum ar fi sunetele din jurul vostru sau senzațiile din corp. Observați senzațiile fizice pe care le simțiți în corpul dvs. și observați cum mintea voastră percepe și procesează informațiile din mediul înconjurător. Nu judecați aceste senzații sau gânduri, ci pur și simplu observați-le”, declară psihologul.
4. Rămâneți în starea de non-judecată. “Unul dintre principiile de bază ale meditației Mindfulness este non-judecata. Nu vă judecați gândurile sau emoțiile, ci pur și simplu le observați și le acceptați. Dacă aveți dificultăți în concentrarea asupra respirației sau vă pierdeți atenția, nu vă judecați și nu vă învinovățiți. În schimb, încercați să reveniți la concentrarea asupra respirației și să vă concentrați din nou asupra momentului prezent. Aceasta este linia de bază și ar trebui să vă întoarceți la ea oricând mintea dvs. începe să rătăcească. Este important să vă amintiți că meditația Mindfulness nu înseamnă că trebuie să vă eliberați complet mintea de gânduri, ci mai degrabă să vă concentrați pe momentul prezent și să observați gândurile care vin și pleacă. Pentru a face din meditația Mindfulness o practică regulată, puteți începe cu sesiuni scurte de câteva minute în fiecare zi și să creșteți treptat timpul de meditație pe măsură ce vă simțiți confortabil. Acest lucru vă poate ajuta să vă dezvoltați abilitatea de a vă concentra și de a fi prezenți în momentul prezent, precum și de a vă reduce stresul și anxietatea”, declară cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Ce câștigăm în urma meditației mindfulness?

Psihologul Laura Maria Cojocaru promovează practica mindfulness și susține că aceasta poate aduce numeroase beneficii pentru oameni, precum:

1. Capacitatea de a da drumul lucrurilor implică să ne eliberăm de dorințele noastre și să acceptăm fluxul vieții. De multe ori, dorințele noastre ne pot îngrădi libertatea și ne pot face să fim captivi în propriile noastre gânduri și emoții. Prin practicarea respirației conștiente, putem dezvolta această capacitate de a ne elibera de dorințe și de a lăsa lucrurile să vină și să plece fără a le fixa în mintea noastră.
2. Mintea începătorului sau curiozitatea ne ajută să fim deschiși la noutate și să ne bucurăm de fiecare moment al vieții. În loc să fim captivi în obișnuințele noastre și în gândurile noastre obișnuite, putem cultiva această curiozitate și să fim atenți la momentul prezent, descoperind mereu lucruri noi și interesante.
3. Încrederea în înțelepciunea naturală a corpului ne ajută să fim mai conectați la corpul nostru și să ne ascultăm nevoile și dorințele. Prin încrederea în modul în care corpul nostru funcționează, putem să ne îngrijim mai bine de el și să avem o relație mai sănătoasă cu noi înșine.
4. Capacitatea de a nu judeca implică să fim conștienți de gândurile noastre și de judecățile noastre și să le acceptăm fără a le critica sau a le analiza prea mult. Această practică ne ajută să fim mai prezenți și să cultivăm discernământul și claritatea.
5. Lipsa intenționalității implică să fim prezenți și să nu ne concentrăm pe obiective sau dorințe viitoare. În schimb, putem să ne concentrăm pe ceea ce se întâmplă acum și să ne bucurăm de momentul prezent.
6. Răbdarea ne ajută să fim prezenți și să ne bucurăm de momentul prezent, în loc să ne grăbim mereu către următorul moment. Prin cultivarea răbdării, putem să ne deschidem mai mult la experiențele noastre și să fim mai prezenți în momentul prezent.
7. Acceptarea ca proces activ implică să fim conștienți de lucrurile care se întâmplă în viața noastră și să le acceptăm fără a le judeca sau a le critica. Această practică ne ajută să fim mai prezenți și să acționăm în mod mai eficient pentru a face schimbări pozitive în viața noastră și în lumea înconjurătoare.

Când copiii se izolează de lume, este un motiv destul de serios de îngrijorare pentru părinți. Specialiștii sunt de părere că este important să înțelegem motivele care stau în spatele comportamentului lor și să găsim soluții pentru a ajuta copilul să depășească izolarea și să se întoarcă la o viață socială sănătoasă.

Psihologul Dan Ivănescu este de părere că izolarea copiilor poate fi cauzată de o multitudine de factori, care diferă de la un copil la altul. Unele dintre aceste cauze pot fi evidente, cum ar fi experiența unor traume sau stresul legat de problemele de învățare, în timp ce altele pot fi mai subtile, cum ar fi anxietatea socială sau depresia.

„În orice caz, este important ca părinții și specialiștii să fie atenți la semnele de izolare și să ia măsuri pentru a ajuta copilul să depășească această problemă. Psihologii specializați în psihologia copilului sunt capabili să identifice cauzele izolării într-o discuție cu micuțul, de durată relativ scurtă, de aproximativ 30 de minute. Această abordare este utilă deoarece copiii, în general, sunt mai deschiși și mai puțin reticenți să discute problemele cu un specialist, decât cu un adult apropiat, care ar putea să-i judece sau să-i critice”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Identificarea cauzelor izolării este primul pas către tratarea acestei probleme. Specialiștii în psihologia copilului, după ce au identificat cauza izolării, pot sugera și implementa strategii adecvate pentru a ajuta copilul să își depășească anxietatea socială, depresia, problemele de învățare sau traumele trecute. De asemenea, aceștia pot lucra cu părinții și cu familia copilului pentru a dezvolta un plan eficient de sprijinire a micuțului și pentru a preveni recurența izolării.

Totodată, specialistul afirmă că, de obicei 4 cauze sunt mai des întâlnite în rândul copiilor, iar acestea sunt:

Anxietate socială - Copiii pot dezvolta anxietate socială și pot fi temători în interacțiunile cu alți copii. Aceasta poate duce la evitarea socializării și la izolare.

Depresie - Copiii pot experimenta simptome de depresie, cum ar fi lipsa de energie și de interes pentru activitățile preferate, ceea ce poate duce la retragerea socială și izolare.

Probleme de învățare - Copiii care se confruntă cu dificultăți învățând pot fi stresați și pot dezvolta anxietate, ceea ce poate duce la izolare.

Traume trecute - Copiii care au experimentat traume trecute, cum ar fi abuzul sau neglijarea, pot dezvolta o atitudine precaută față de alți copii și pot fi reticenți să se deschidă și să se apropie de alții.

4 metode esențiale pentru a ajuta copiii să depășească momentele dificile din viața lor

Pentru a depăși aceste momente dificile din viața copilului, psihologul Dan Ivănescu ne recomandă:

Creșteți încrederea copilului. “Este important ca părinții și îngrijitorii să ofere un mediu sigur și de susținere pentru a crește încrederea copilului. Astfel, el va fi mai confortabil în situații sociale și mai curajos în a se apropia de alți copii. Un mediu sigur nu implică riscuri fizice sau emoționale, iar un mediu de susținere oferă sprijin emoțional și încurajare. Un copil cu încredere în sine va fi mai dispus să încerce lucruri noi și să-și asume riscuri. Prin crearea unui climat pozitiv și încurajator, copilul poate învăța să-și asume riscuri și să-și îndeplinească potențialul”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Încurajați activitățile care aduc bucurie. “Participarea la activități care îi interesează și îi fac fericiți poate fi benefică pentru dezvoltarea copilului. Este important ca părinții și îngrijitorii să încurajeze copiii să-și exploreze interesele și să se implice în activități care îi stimulează creativitatea și curiozitatea. Astfel, copiii își pot dezvolta abilitățile și talentul natural, și pot avea ocazia să se simtă împliniți și fericiți. Sporturile sunt o modalitate excelentă pentru copii de a-și dezvolta abilitățile fizice și sociale. În timpul activităților sportive, copiii pot învăța despre cooperare, efort și determinare. De asemenea, sporturile îi ajută să se mențină sănătoși și activi, iar asta poate avea un impact pozitiv asupra sănătății lor pe termen lung. Muzica și artele sunt alte activități care pot ajuta la dezvoltarea abilităților creativității și dezvoltării emoționale ale copilului. Participarea la coruri, trupe de teatru sau cursuri de dans poate fi o modalitate excelentă pentru copii de a-și dezvolta abilitățile artistice și de a-și exprima creativitatea. În plus, participarea la astfel de activități îi poate ajuta pe copii să-și facă prieteni cu interese similare și să se simtă mai conectați cu alții. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sociale a copilului și îi poate ajuta să-și dezvolte abilitățile de comunicare și interacțiune cu alți copii”, continuă psihologul Dan Ivănescu.

Promovați socializarea. „Pentru copii, petrecerea timpului cu alți copii poate fi o experiență esențială pentru dezvoltarea socială și emoțională. Prin interacțiunea cu alți copii, aceștia își pot dezvolta abilitățile de comunicare, învățând cum să coopereze și să își exprime ideile și sentimentele. Părinții și îngrijitorii au un rol important în a încuraja copiii să petreacă timp cu alți copii. Acest lucru poate fi făcut prin organizarea de jocuri de grup, implicarea în activități extracurriculare la școală sau în comunitate, sau prin invitatul altor copii la joacă acasă. Încurajarea copilului să-și facă prieteni poate ajuta la combaterea izolării și a anxietății sociale. Pentru un copil, având prieteni cu care să se joace și să interacționeze poate fi o sursă de sprijin emoțional și social, iar asta poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sale. Prin petrecerea timpului cu alți copii, copilul poate învăța să se adapteze la diferite situații sociale și să-și dezvolte abilitățile de cooperare și rezolvare a conflictelor. În plus, aceasta îi poate oferi oportunitatea de a-și descoperi interese comune cu alți copii și de a se implica în activități și proiecte care îi plac”, explică psihologul.

Oferiți sprijin emoțional. Este esențial ca părinții și tutorii să ofere sprijin emoțional copiilor care au trecut prin traume sau care prezintă simptome de depresie. Traumele pot include experiențe precum pierderea unei persoane dragi, divorțul părinților, abuzul fizic, emoțional sau sexual, boala sau accidentele. În astfel de situații, copiii pot deveni izolați, pot avea probleme de încredere în sine, pot fi anxioși și pot prezenta simptome de depresie. Este important să se ofere sprijin emoțional pentru a le ajuta să facă față și să depășească aceste traume. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a oferi sprijin emoțional este prin intermediul conversațiilor. Este important să se deschidă un canal de comunicare deschis și sincer, astfel încât copilul să se simtă în siguranță să împărtășească sentimentele și preocupările sale. Este important să se asculte cu atenție și să se ofere încurajare și susținere. Terapia poate fi, de asemenea, o opțiune utilă pentru copiii care au trecut prin traume sau care prezintă simptome de depresie. Terapeuții specializați în psihologia copilului pot ajuta la identificarea și gestionarea problemelor emoționale ale copilului. Terapia poate ajuta la reducerea anxietății, îmbunătățirea stimei de sine și a relațiilor interpersonale ale copilului”, conchide psihologul Dan Ivănescu.

În această eră digitală, în plină efervescență, oamenii caută continuu metode de autoîmbunătățire și perfecționare. Ceea ce odinioară era un efort individual, acum, în acest mediu hiperconectat, a devenit o mișcare colectivă.

Potrivit cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în esență, dezvoltarea personală este procesul prin care oamenii își îmbunătățesc abilitățile, cunoștințele și perspectiva asupra vieții, în încercarea de a se adapta la provocările și cerințele în continuă schimbare ale societății contemporane. „Acest proces presupune construirea unei identități puternice și reziliente, care să permită individului să se adapteze la schimbările aduse de evoluția tehnologică, economiei și societății în ansamblu. Într-o lume în care viteza de schimbare este accelerată de digitalizare, dezvoltarea personală a devenit esențială, mai ales că oamenii sunt expuși la numeroase provocări. Sunt nevoiți să își dezvolte noi competențe, să se adapteze la tendințele emergente și să își găsească un loc într-o societate în continuă evoluție”, explică psihologul.

Mai mult decât atât, psihologul Laura Maria Cojocaru ne propune o serie de 5 pași prin care ne putem autodepăși, prin care putem înțelegerea importanța dezvoltării persoanele în contextul unei lumi într-o continuă schimbare

Utilizarea strategiilor lingvistice pentru îmbunătățirea relațiilor. “Relațiile interpersonale joacă un rol cheie în dezvoltarea personală. Prin îmbunătățirea modului în care comunicăm cu ceilalți, putem crea conexiuni mai puternice, ceea ce la rândul său, ne poate ajuta să ne dezvoltăm pe noi înșine. Una dintre metodele eficiente de îmbunătățire a relațiilor este utilizarea anumitor strategii lingvistice. De exemplu, ascultarea activă, care implică parafrazarea și reflectarea, ne poate ajuta să înțelegem mai bine punctul de vedere al celorlalți și să le transmitem că îi apreciem și îi respectăm. Întărirea pozitivă, cum ar fi laudă sau apreciere, este de asemenea esențială pentru construirea relațiilor puternice”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Învățarea din experiență: Greșeli și cele mai bune practice. “Învățarea din propriile greșeli este un principiu fundamental al dezvoltării personale. Fiecare greșeală comisă ne oferă o perspectivă unică asupra a ceea ce nu a funcționat și ne prezintă ocazia de a explora alternative. În loc de a vedea greșelile ca eșecuri, este mai constructiv să le percepem ca lecții, care ne ajută să înțelegem mai bine propriile noastre limitări și să ne găsim strategii de îmbunătățire. Învățând din propriile greșeli, putem evita repetarea lor în viitor și putem crește în înțelegere și reziliență. Pe de altă parte, adoptarea celor mai bune practici ale altora este, de asemenea, esențială în dezvoltarea personală. Nu trebuie să reinventăm roata pentru a progresa. Observând succesul altora și învățând din experiența lor, putem accelera propriul proces de dezvoltare personală. Aceasta poate fi aplicată în multe domenii, de la relații și carieră, la sănătate și bunăstare. Observând și aplicând strategiile care au funcționat pentru alții, putem evita anumite greșeli și putem merge direct pe calea spre îmbunătățire. Împreună, aceste două strategii - învățarea din propriile greșeli și adoptarea celor mai bune practici ale altora - ne permit să evoluăm într-un mod mai eficient și conștient, contribuind la dezvoltarea noastră personală și la adaptarea noastră la schimbările din societatea modernă”, continuă specialistul.

Autoreflecție și conștientizare: Primii pași spre îmbunătățirea de sine. „Dezvoltarea personală este o călătorie care începe cu introspecția - o explorare profundă și autentică a sinelui. Această călătorie ne solicită să ne examinăm cu atenție propriile gânduri, comportamente și valori, să ne deconstruim prejudecățile și să ne descoperim adevăratele aspirații. Acest proces de auto-examinare poate fi dificil și uneori inconfortabil, dar este esențial în deschiderea căii către creștere personală autentică și durabilă. Auto-reflecția și conștientizarea de sine sunt pietre de temelie ale acestui proces. Acestea implică nu doar identificarea și înțelegerea propriilor forțe și slăbiciuni, ci și recunoașterea felului în care propriile noastre gânduri, sentimente și comportamente ne influențează deciziile și relațiile. În urma acestui proces de autoreflecție, putem să identificăm cu mai mare claritate domeniile în care avem nevoie de îmbunătățire. Poate că dorim să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare, să devenim mai eficienți în gestionarea timpului sau să dezvoltăm o mai mare rezistență emoțională. Odată ce aceste domenii sunt identificate, putem face planuri concrete pentru a ne dezvolta în aceste direcții, stabilind obiective clar definite, acțiuni specifice și termene de realizare. Această auto-reflecție și conștientizare continuă ne ajută să ne monitorizăm progresul, să ne ajustăm cursul atunci când este necesar și să rămânem angajați în călătoria noastră de dezvoltare personală. În cele din urmă, aceasta este o călătorie care nu se încheie niciodată, deoarece mereu există oportunități de a învăța, de a crește și de a ne îmbunătăți”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Stabilirea valorilor fundamentale. Într-o epocă în care fluxul nesfârșit de informații și numeroasele distracții pot adesea să ne devieze de la ceea ce este cu adevărat important, stabilirea propriilor valori fundamentale devine esențială. Aceste valori nu sunt doar niște idei abstracte, ci principii solide care ne orientează deciziile, comportamentele și interacțiunile cu ceilalți, formând esența caracterului nostru și a identității noastre personale. “O valoare esențială poate fi onestitatea, o virtute care ne îndeamnă să ne manifestăm în mod autentic și să avem integritate în toate acțiunile noastre. Ea este piatra de temelie a unei comunicări sincere și eficiente și joacă un rol crucial în construirea unor relații de încredere. Familia și prietenia, de asemenea, pot fi considerate valori fundamentale pentru mulți dintre noi. Ele ne amintesc de importanța de a menține legături puternice și de a ne sprijini reciproc, oferindu-ne un sentiment de apartenență și acceptare. Bunăstarea poate fi privită ca o valoare ce ne îndeamnă să ne îngrijim de sănătatea și starea noastră fizică și mentală. Aceasta ne încurajează să avem grijă de noi înșine, să ne respectăm nevoile și să menținem un echilibru între muncă și odihnă. Serviciul, la rândul său, poate fi un principiu central care ne inspiră să contribuim la binele celorlalți și al societății în ansamblu. Acesta ne motivează să ne folosim talentele și abilitățile pentru a face o diferență pozitivă în lume. Acestea sunt doar câteva exemple de valori fundamentale care pot ghida viețile noastre. Fiecare persoană are un set unic de valori care reflectă ceea ce este cu adevărat important pentru ea. Prin identificarea și trăirea acestor valori, putem naviga cu mai multă claritate și scop prin tumultul vieții moderne, rămânând fideli celor ce ne definește cel mai bine”, declară specialistul.

Meditația este de multe ori percepută ca fiind complexă și inaccesibilă celor care sunt la începutul călătoriei lor spirituale. Cu toate acestea, meditația nu este deloc complicată dacă este înțeleasă și practicată în mod corect. „Tehnica celor 100 de respirații” este o modalitate simplă și eficientă de a începe procesul meditativ.

Acest exercițiu de concentrare și conștientizare este ușor de urmărit și necesită doar 10 minute pe zi, făcându-l perfect pentru a începe ziua sau pentru a vă relaxa în timp ce călătoriți cu autobuzul, cu trenul sau pur și simplu atunci când așteptați pe cineva.

Astfel, cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este de părere că, folosind această tehnică, practicanții trebuie să își concentreze atenția asupra senzațiilor de respirație, numărând în jos de la 100 la 0. Fiecare respirație înseamnă o scădere cu un număr, rezultând în 100 de respirații totale. Această simplă practică poate aduce numeroase beneficii pentru sănătatea mentală și fizică, inclusiv îmbunătățirea concentrării, a stării de calm și a conștientizării.

“Un aspect adesea neglijat, dar extrem de important al meditației, este postura. O postură adecvată poate contribui la reducerea disconfortului sau a durerilor și poate preveni somnolența, o problemă frecvent întâlnită la cei care încep meditația. Ideal este să vă așezați pe o pernă sau un covor confortabil pe podea, fără a vă sprijini pe ceva. Încercați să mențineți coloana vertebrală dreaptă și capul la nivel. Poziția lotusului sau Padmasana, o poziție de meditație așezată cu picioarele încrucișate, este larg utilizată pentru meditație în tradițiile hinduse, tantrice, jainiste și budiste. Cu toate acestea, această poziție poate fi inconfortabilă pentru cei care nu sunt obișnuiți să stea pe podea și poate provoca leziuni la genunchi dacă este forțată. În acest caz, o alternativă este așezarea într-o poziție tradițională cu picioarele încrucișate, unde ambele picioare sunt ascunse sub genunchi sau coapse. Alegeți postura în care vă simțiți cel mai confortabil și nu vă gândiți prea mult la aceasta. Experiența și experimentarea sunt esențiale pentru a găsi ce funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Odată ce ați ales postura, puteți începe exercițiul „Tehnicii celor 100 de respirații”. Lăsați-vă respirația să se desfășoare în mod natural, fără a încerca să o controlați. Concentrați-vă asupra senzațiilor pe care le produce fiecare inspirație și expirație. Numărați în jos de la 100 la 0, cu fiecare număr corespunzând unei respirații. Dacă sunteți distras, faceți o notă mentală a acestuia și continuați cu exercițiul. Scopul acestui exercițiu nu este să evitați distracțiile, ci să învățați cum să vă readuceți atenția la respirație.

Monkey Mind: Natura distragerilor

Distracția este o parte naturală a experienței umane. Trăim într-o eră digitală rapidă, unde fluxurile constante de informații și stimulente se ciocnesc de noi din toate direcțiile. Suntem expuși la reclame, știri, notificări pe telefon, e-mailuri, mesaje, rețele sociale, toate acestea cerând o porțiune din atenția noastră. Acest bombardament constant poate provoca o agitație mentală, care poate face dificilă concentrarea pe o singură sarcină sau pe prezent. În filozofia Zen, această neliniște mentală este adesea numită „mintea maimuței”, o metaforă sugestivă pentru modul în care mintea noastră sare de la un gând la altul, asemănător modului în care o maimuță sare de la o creangă la alta.

"Mintea maimuței" este caracterizată de agitație, neliniște și inconsistență. În esență, este o minte care este constant în mișcare, plină de gânduri care trec rapid și par să aibă o voință proprie. O astfel de minte poate fi epuizantă, provocând stres, anxietate și o lipsă generală de concentrare.

Așa cum explică psihologul Laura Maria Cojocaru, „Tehnica celor 100 de respirații” este un mod eficient de a gestiona această „mintea maimuței”. Această tehnică implică numărarea respirațiilor de la 100 la 0, concentrându-se asupra senzației fiecărei respirații și revenind la numărarea respirației ori de câte ori mintea se abate. Această concentrare deliberată pe respirație servește pentru a calma „mintea maimuței” și pentru a îmbunătăți capacitatea de concentrare.

„În timpul meditației, nu contează câte gânduri apar sau cât de departe vă duce mintea. Într-adevăr, gândurile și distracțiile sunt o parte inevitabilă a practicii meditative. Scopul nu este să eliminăm complet gândurile sau să atingem o stare de golire completă a minții. În schimb, scopul este să învățăm să ne observăm gândurile fără a ne atașa de ele, lăsându-le să vină și să plece fără a ne perturba starea de liniște. Tot ce trebuie să faceți este să vă întoarceți la conștientizarea respirației în momentul prezent. Acest proces de revenire la respirație este, de fapt, esența meditației. Acesta nu numai că ne ajută să ne calmăm mintea și să ne îmbunătățim concentrarea, dar ne învață și o abilitate vitală în viața de zi cu zi: capacitatea de a reveni la momentul prezent, indiferent de cât de mult ne distrage lumea din jur. În acest sens, „Tehnica celor 100 de respirații” este mai mult decât o simplă practică de meditație; este un instrument pentru cultivarea prezenței, liniștii și concentrării în viața noastră de zi cu zi”, afirmă psihologul.

Respirația, ancora noastră mentală

Respirația poate fi gândită ca o ancoră care vă ține centrați în prezent, indiferent cât de departe vă poate duce mintea. Aceasta reprezintă legătura noastră directă cu lumea exterioară și este mereu prezentă. Astfel, respirația devine unul dintre cele mai fiabile puncte focale pentru meditație.

“Practicând regulat „Tehnica celor 100 de respirații”, veți învăța să vă mențineți concentrarea pentru perioade mai lungi de timp și să vă liniștiți mintea. Această capacitate de a menține concentrarea poate duce la stări mai profunde de meditație, care aduc relaxare, fericire și echilibru. Aceasta poate fi o poartă către o mai mare înțelegere de sine și o mai mare armonie cu lumea înconjurătoare. Prin concentrarea pe respirație și conștientizarea momentului prezent, veți începe să vă deschideți la o nouă perspectivă asupra vieții”, conchide cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psiholog-Psihoterapeut expert şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 14 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Fără o societate funcțională, am fi lăsați să ne descurcăm pe cont propriu, fără resursele și sprijinul pe care ni le oferă comunitățile noastre. În acest context, este esențial să ne reevaluăm constant relațiile sociale și să ne asigurăm că sunt sănătoase și funcționale. Dacă putem face acest lucru, vom fi în măsură să facem față provocărilor care ne așteaptă și să construim un viitor mai bun pentru toți.

Astfel, cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consideră că, în timp ce societatea noastră se schimbă și evoluează, este important să rămânem conștienți de modul în care relațiile noastre sociale ne afectează viețile. “Uneori, trebuie să ne uităm mai atent la modul în care ne conectăm cu alții și să ne asigurăm că ne îndeplinim nevoile sociale și emoționale într-un mod sănătos și pozitiv. Este important să cultivăm relații de sprijin și să fim înconjurați de oameni care ne susțin și ne încurajează să creștem și să ne dezvoltăm. În același timp, trebuie să recunoaștem că nu toate relațiile sunt sănătoase sau constructive. Uneori, trebuie să ne desprindem de oameni sau de situații care ne fac rău și să căutăm modalități de a ne păstra sănătatea mentală și emoțională. Este important să avem curajul de a pune limite și de a spune nu atunci când este necesar. În final, trebuie să ne amintim că suntem parte a unei comunități mai mari și că fiecare dintre noi poate juca un rol în construirea unui viitor mai bun pentru toți. Prin cultivarea relațiilor pozitive și sprijinindu-ne unii pe alții, putem depăși provocările și să creăm o lume mai bună pentru toți”, explică psihologul.

Rolul tehnologiei în modelarea relațiilor sociale

Tehnologia a adus schimbări semnificative în modul în care ne construim și menținem relațiile sociale. Având în vedere că majoritatea oamenilor au acces la internet și la dispozitive conectate, suntem acum în măsură să comunicăm cu oameni din toată lumea cu o viteză și o ușurință uluitoare. Acest lucru a deschis noi posibilități de interacțiune și colaborare, dar a și creat noi provocări în ceea ce privește menținerea unor relații autentice și semnificative.

“Una dintre provocările majore ale erei digitale este menținerea echilibrului între interacțiunile online și cele față în față. Chiar dacă tehnologia ne permite să comunicăm cu o varietate largă de persoane și să menținem relații la distanță, este important să ne amintim că interacțiunile față în față au o valoare incontestabilă. Acestea ne oferă o conexiune mai profundă cu ceilalți și ne ajută să ne dezvoltăm abilități sociale esențiale, cum ar fi empatia, ascultarea activă și rezolvarea conflictelor. De asemenea, tehnologia a creat noi probleme legate de protecția datelor și a vieții private. În societatea modernă, unde o mare parte a vieții noastre sociale se desfășoară online, este important să ne protejăm informațiile personale și să fim conștienți de riscurile asociate cu utilizarea rețelelor sociale și a altor platforme digitale”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Egalitatea și incluziunea în societatea modernă

Un alt aspect important al societății moderne este nevoia de a promova egalitatea și incluziunea. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne asigurăm că toți membrii societății noastre au acces egal la oportunități și resurse, indiferent de originea lor etnică, gen, orientare sexuală, religie sau orice altă caracteristică care ar putea fi folosită pentru a discrimina.

“Promovarea egalității și incluziunii în societate implică, de asemenea, eliminarea barierelor care împiedică oamenii să-și atingă potențialul deplin. Aceasta poate include îmbunătățirea accesului la educație de calitate, asigurarea că există locuri de muncă și oportunități economice disponibile pentru toți și crearea unor politici și programe care să abordeze în mod specific nevoile grupurilor marginalizate. Incluziunea nu se referă doar la promovarea egalității și a accesului la resurse; este, de asemenea, esențială pentru a construi o societate în care toți membrii se simt valorizați și respectați. Acest lucru se poate realiza prin educație și conștientizare culturală, dialog și înțelegere reciprocă, precum și prin crearea de spații comunitare în care oamenii se pot întâlni și colabora, indiferent de diferențele lor”, afirmă specialistul.

Sănătatea mentală și bunăstarea în societatea modernă

Într-o lume în care stresul și presiunile vieții moderne pot afecta adesea sănătatea mentală și emoțională a indivizilor, este crucial să ne concentrăm pe promovarea bunăstării în societate. Acest lucru include recunoașterea importanței sănătății mentale și încurajarea oamenilor să solicite ajutor atunci când se confruntă cu probleme emoționale sau psihologice.

“Pentru a aborda aceste probleme, este important să se asigure că există resurse și servicii disponibile pentru a ajuta oamenii să își gestioneze stresul și să își mențină sănătatea mentală. De asemenea, trebuie să promovăm o cultură a înțelegerii și a empatiei, în care sănătatea mentală este tratată cu aceeași seriozitate și preocupare ca și sănătatea fizică. Fundamentul societății noastre moderne se bazează pe explorarea și consolidarea relațiilor sociale, coeziunii, interacțiunilor și colaborării. Pentru a ne asigura că societatea noastră continuă să prospere, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea unei culturi a egalității, incluziunii și respectului reciproc, să promovăm sănătatea mentală și bunăstarea și să rămânem deschiși și receptivi la schimbările și provocările care apar în lumea în continuă evoluție în care trăim. Împreună, putem construi o societate care să ofere un viitor sigur și prosper pentru toți membrii săi”, conchide cunoscutul psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).