Relațiile moderne sunt supuse unei presiuni constante: să existe stabilitate, maturitate, inteligență emoțională, dar să fie și pline de sens și pasiune. Însă în realitate, mulți oameni ajung să rămână în relații care nu le mai oferă nicio emoție autentică, doar pentru că „nu e chiar atat de rău”. De teamă, de obișnuință, sau pentru că nu știu dacă pot cere mai mult.

Tot mai multe persoane se regăsesc în relații care „merg”, dar care nu le mai aduc împlinire. Nu există certuri majore, nu sunt comportamente toxice evidente, însă nici nu mai există acea conexiune reală, care dă sens prezenței celuilalt. Este o zonă gri, în care lipsa conflictului este confundată cu stabilitatea, iar liniștea — cu iubirea.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Oamenii nu rămân întotdeauna în relații pentru că sunt îndrăgostiți. Uneori, rămân pentru că sunt obosiți. Pentru că le e frică. Sau pentru că ideea de „măcar nu e rău” pare mai suportabilă decât incertitudinea. Pentru unii, relațiile nu se termină cu un scandal, o ceartă sau o despărțire bruscă. Se termină în timp, pe tăcute. Uneori, relația nu moare... ci pur și simplu se stinge. Iar când asta se întâmplă, aleg să rămână, nu pentru că mai simt ceva profund, ci pentru că nu mai știu cum ar trebui să se simta cu adevărat într-o relație”.

Iată primele semne care îți arată că relația ta se poate apropia de sfârșit:

Te simți „ok”, dar fără entuziasm sau bucurie realǎ. Relația nu e marcată de conflicte vizibile, dar nici nu mai aduce bucurie. Trec zile, săptămâni sau chiar luni fără momente autentice de apropiere sau energie pozitivă între voi.

Te imaginezi frecvent într-o viață diferită, fără partener. Nu e vorba de fantezii ocazionale, ci de gânduri recurente legate de cum ar fi viața ta dacă ai fi singur(ă) sau cu altcineva. Dacă aceste gânduri sunt însoțite de un sentiment de eliberare sau ușurare, merită să te întrebi de ce.

Ai renunțat să vorbești despre lucrurile care contează cu adevărat. Simți că nu mai e loc pentru discuții sincere sau că partenerul nu mai e interesat de lumea ta interioară. Comunicați despre lucruri practice, dar nu despre emoții, dorințe, nemulțumiri sau visuri. Te cenzurezi din reflex.

Intimitatea fizică este minimă sau inexistentă — și nimeni nu pare deranjat. Dacă apropierea fizică a dispărut și niciunul dintre voi nu încearcă să o readucă în relație, e un semnal clar că ceva important s-a pierdut. Lipsa dorinței sexuale ascunde o deconectare emoțională profundă.

Nu mai faci planuri pe termen lung cu entuziasm. Gândul la viitor nu te inspiră, ci mai degrabă te blochează sau îți aduce incertitudine. Poate spui lucruri de genul „vedem noi”, „luăm fiecare zi cum vine”, dar adevărul este că ai încetat să-ți dorești ceva în mod real.

Rămâi în relație din frică, nu din alegere conștientă. Teama de singurătate, nesiguranța financiară, presiunea socială sau pur și simplu frica de schimbare pot deveni motivele inconștiente pentru care nu pleci. Însă o relație bazată pe frică nu poate susține o conexiune sănătoasă pe termen lung.

Dacă te regăsești în multe dintre semnalele de mai sus, nu înseamnă neapărat că trebuie să pleci din relație imediat. Însă e important să fii sincer(ă) cu tine însuți/însăți și să începi să iei măsuri. Iată câteva direcții care te pot ajuta să înțelegi ce simți și ce ai nevoie:

Uneori, rămânem blocați într-o relație pentru că nu ne-am clarificat ce ne dorim cu adevărat. Încearcă să-ți răspunzi la întrebări precum: „Ce mă face să mă simt iubit(ă)?”, „Cum arată o relație în care sunt fericit(ă)?”, „Ce lipsește cu adevărat din această relație?”.

Un terapeut te poate ajuta să înțelegi mai clar dacă ești într-o relație care mai poate să evolueze sau dacă, de fapt, te agăți de ceva ce a încetat să mai existe.

Corpul simte uneori înainte ca mintea să înțeleagă. Dacă simți constant tensiune, oboseală emoțională sau anxietate în prezența partenerului, ascultă aceste semnale. Ele pot fi indicii că ceva nu mai funcționează.

Acceptă că „nu e chiar rău” nu înseamnă „e bine”. Mulți oameni rămân în relații „ok” pentru că nu au experimentat niciodată ceva profund diferit. Dar dacă simți că trăiești pe pilot automat, fără bucurie autentică, ai dreptul să-ți dorești mai mult. Relațiile nu ar trebui doar să „meargă”, ci să inspire, să susțină și să hrănească emoțional.

“A rămâne într-o relație care nu te mai împlinește este, de multe ori, mai ușor decât a recunoaște că ai nevoie de o schimbare. Dar confortul poate deveni o capcană, iar liniștea aparentă — o formă subtilă de renunțare la sine. Este esențial să facem diferența între stabilitate și stagnare. O relație sănătoasă nu este lipsită de provocări, dar aduce sens, încurajare și apropiere emoțională. Dacă ajungem să trăim pe lângă partener, nu împreună cu el, e un semn clar că e timpul să ne întoarcem atenția spre noi înșine. Uneori, cea mai curajoasă alegere nu este să pleci sau să rămâi, ci să te întrebi: Ce fel de viață vreau să trăiesc cu adevărat?”, concluzionează Angela Nuțu

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.

Sursa foto www.divahair.ro

În antichitate, romanii celebrau Anul Nou în ziua de 1 martie, iar luna era dedicată zeului Marte, care, înainte de a deveni simbolul războiului, a fost un ocrotitor al vegetaţiei şi protector al căsătoriilor.

Poporul român, la fel ca alte neamuri din jurul său, celebrează în fiecare an Mărțișorul - începutul primăverii - zi dedicată feminității, sărbătoare care acum este urmată și consolidată de 8 martie, Ziua Femeii.

Începând cu 2017, Mărțișorul, diminutivul lui marț, vechiul nume popular pentru luna martie, face parte din patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității al UNESCO.

Organizația Învie Tradiția sărbătorește aceste zile speciale prin organizarea unui Târg de Mărțișor, care are loc atât în showroom-ul său de pe strada Mihai Eminescu, nr 142 din București, în fiecare zi între orele 10:00 și 17:00, dar și online.

Aici, simbolic, fiecare șnur alb-roșu împletește o poveste, fiecare pandantiv cusut aduce cu el norocul și speranța unui nou început.

„Misiunea noastră este de a promova meșteșugul românesc autentic și de a păstra tradițiile locale, precum olăritul, țesutul, cusutul, litografia sau pictură pe sticlă și nu numai. Toate obiectele sunt realizate manual, varietatea și prețurile mărțișoarelor sunt adaptate și potrivite pentru toate categoriile de cumpărători, iar adaosurile comerciale practicate sunt minime”, precizează Cosmin Cucoș, co-fondator Învie Tradiția.

Puteți găsi mărțișoare pentru toate gusturile: din lemn, ceramică, pânză sau brodate, fiecare având un farmec aparte. Fie că doriți un model tradițional, inspirat din vechile motive populare, fie unul delicat și modern, meșteșugarii noștri au creat adevărate bijuterii, menite să fie purtate cu mândrie. Și pentru că un mărțișor merită să fie oferit împreună cu un dar de suflet, sunteți așteptați și cu alte surprize: ii tradiționale cusute cu măiestrie, ceramică pictată manual, obiecte de decor inspirate din folclor și chiar delicii culinare artizanale.

Știm cu toții că primăvara aduce prospețime, flori și sentimentul momentelor împărtășite. Un mărțișor oferit din inimă, poate o cană ceramică, însoțită de miere și dulceață, poate transforma orice zi într-o sărbătoare.

Învie Tradiția este un proiect național care susține meșterii populari și producătorii locali, contribuind la promovarea și perpetuarea meșteșugurilor tradiționale românești. Cu fiecare ediție a târgului, Învie Tradiția aduce în prim-plan frumusețea artei populare și creează o punte între trecut și prezent, oferind o nouă piață de desfacere pentru produsele autentice.

OBEZITATEA nu înseamnă doar kilograme în exces. Este o boală cronică complexă, cu implicații majore asupra sănătății și un factor de risc pentru multe alte boli cronice netransmisibile, printre care cel puțin 13 tipuri de cancer*. În următorii zece ani se preconizează că OBEZITATEA va deveni principalul factor de risc în apariția cancerului, luând astfel locul fumatului. De Ziua Mondială a Obezității, Asociația Împreună Împotriva Obezității alături de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România și Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine din România, trag un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă această afecțiune pentru sănătatea omenirii.

Este important să înțelegem obezitatea drept ceea ce este: o boală cronică recidivantă și cauză a peste 200 de complicații, printre care: diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare și cancerul, trei dintre principalele patru boli cronice netransmisibile recunoscute la nivel internațional. Conform Agenției Internaționale de Cercetare în domeniul Cancerului, obezitatea crește riscul de a dezvolta cel puțin 13 tipuri de cancer, printre care se numără cancerul de esofag, de pancreas, de colon, de sân, de endometru, de rinichi, de tiroidă, de ficat și de vezică biliară. La nivel global se estimează că între 4 și 8% dintre cazurile de cancer diagnosticate anual pot fi atribuite direct obezității.**

„Obezitatea este o boală cronică complexă și nu trebuie niciodată văzută doar ca un rezultat al unor alegeri personale sau al unui anumit stil de viață. Obezitatea este, în același timp, și o poartă deschisă către 3 dintre cele mai frecvente boli netransmisibile, inclusiv multe forme de cancer. Este important ca persoanele care trăiesc cu obezitate în România să primească ajutor în tratarea și gestionarea bolii și ca autoritățile să înțeleagă faptul că orice întârziere costă vieți și crește dramatic riscul de a dezvolta alte boli cronice netransmisibile.” – Lorenzo Radu, Asociația Împreună Împotriva Obezității.

În prezent, peste 66% dintre adulții din Europa sunt fie supraponderali, fie trăiesc cu obezitate, iar estimările arată că, fără intervenții eficiente, acest procent va crește la 77% în următorii 10 ani. Situația actuală prevestește un viitor îngrijorător, mai ales pentru generațiile tinere. Copiii și adolescenții sunt tot mai vulnerabili în fața obezității, iar datele recente arată că această problemă va deveni și mai gravă în următorii ani. În lipsa unor măsuri concrete, se estimează că în 2035, aproape jumătate din copiii din Europa se vor confrunta cu obezitate sau vor fi supraponderali.***

Și în România ne confruntăm cu o situație alarmantă: peste jumătate din populația adultă și aproape jumătate dintre copii se confruntă cu probleme legate de greutate***, iar estimările indică o creștere anuală de 3.1% în următorii zece ani.****

„Obezitatea este o problemă de sănătate publică ce afectează din ce în ce mai multe persoane și a cărei prevalență o depășește pe cea a bolilor cardiovasculare, a cancerului sau a diabetului zaharat. Obezitatea a fost recunoscută ca fiind o boală, iar ultimele ghiduri internaționale ne îndeamnă să o tratăm ca atare, mai ales având în vedere vârstele din ce în ce mai fragede la care apare.” spune dr. Cristina Bica, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

„Pe termen scurt, mediu și lung autoritățile din România trebuie să investească masiv în măsuri de prevenire a obezității mai ales în rândul generațiilor tinere. E vorba de măsuri simple cum ar fi educația pentru sănătate, creșterea numărului de ore de sport, inclusiv în liceu, susținerea tinerilor să practice sport în masă, precum și asigurarea în școli a unei educații privind alimentația sănătoasă. Politicile de sănătate trebuie să aibă în vedere prevenția pe toate palierele, dar și susținerea pacienților cu obezitate, prin servicii adaptate pentru schimbarea stilului de viață, încurajarea activităților fizice și acces gratuit la psiholog având în vedere gradul crescut de stigmatizare cu care se confruntă.” a precizat Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO)

Obezitatea are și numeroase implicații în cazul tulburărilor endocrine, inclusiv diabetul, insulinomul, sindromul Cushing, hipotiroidismul, sindromul ovarian polichistic și deficitul de hormon de creștere, iar mecanismele care stau la baza dezvoltării obezității variază în funcție de anomaliile funcției endocrine******

„Pacienţii care suferă de boli endocrine au în general nevoie de îngrijire multidisciplinară. Însă când vine vorba despre pacienții endocrini care trăiesc cu obezitate echipa multidisciplinară este obligatorie. Cei care au multe kilograme în plus față de greutatea normală au nevoie de verificări medicale endocrinologice, cardiologice, gastroenterologice de multe ori și reumatologice. În plus este necesară susținerea din partea unui psiholog și a unui nutriționist deoarece, în primul rând, se lovesc de stigmatizare, de judecata celor din jurul lor, fără ca cei care judecă să știe prin ce trec pacienții cu obezitate. Este dificil să-ți păstrezi echilibrul emoţional, să respecți recomandările medicilor și ale nutriţioniștilor fără suportul, blândețea și compasiunea familiei, prietenilor și a cunoscuților. În momentul în care persoanele cu probleme de greutate sunt apostrofate se închid în ele, iar refugiul va fi aproape mereu într-un exces alimentar. Mâncarea le va da alinare și mulțumire, celelalte obiective precum o sănătate mai bună, dorința de a se mișca mai ușor, de a se îmbrăca cu hainele care în acel moment sunt mici, vor păli în fața mâncării. Aşadar, STOP STIGMATIZARE, DA empatie și compasiune pentru oamenii care se confruntă cu problema obezității”, a subliniat Adriana Turea, președinta Asociației Pacienților cu Boli Endocrine – ENDO Pacienți.

Ziua Mondială a Obezității în Europa are loc în fiecare an pe 4 martie și reunește comunități din domeniul sănătății, pacienți și decidenți care doresc să crească gradul de conștientizare privind obezitatea și impactul acesteia asupra multor alte afecțiuni. Această inițiativă este susținută de Coaliția Europeană pentru Persoanele care Trăiesc cu Obezitate (ECPO) și se aliniază cu Ziua Mondială a Obezității, marcată în aceeași zi în alte părți ale lumii. Scopul ECPO pentru Ziua Mondială a Obezității Europa este de a spori cunoașterea și înțelegerea necesității de acțiune la nivel european și național pentru îmbunătățirea prevenției, tratamentului și îngrijirii obezității.

Inițiativa de a marca Ziua Mondială a Obezității în România este a Asociației Împreună Împotriva Obezității, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România APAH-RO și Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine din România ENDO Pacienți, cu sprijinul ECPO, Novo Nordisk și Lilly. Situația este analizată într-o discuție live care poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Asociației.

APAH-RO (Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România) este o organizație neguvernamentală, înființată în aprilie 2009, care militează pentru creșterea depistării precoce și accesului la tratamente pentru pacienții cu afecțiuni hepatice. Activitățile principale ale APAH-RO includ lobby pentru accesul la tratament, informarea pacienților și publicului larg și organizarea de evenimente pentru sensibilizarea opiniei publice privind importanța depistării timpurii și respectarea recomandărilor medicale în tratamentele hepatitelor cronice virale.

ENDO Pacienţi – Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine la un an de la înfiinţare: ENDO Pacienți - Asociația Pacienților cu Boli Endocrine a fost lansată pe 16 octombrie 2023. Este rodul muncii a trei jurnaliști cu experiență, specializați pe domeniul sănătății: Adriana Turea, Dana Lascu și Alexandra Mănăilă. Asociația are drept scop promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu afecţiuni endocrine din România și acordă îndrumare, sprijin, suport şi ajutor atât pentru aceștia, cât şi pentru familiile lor.

Asociația Împreună Împotriva Obezității a apărut din dorința de a avea și în România o asociație care să comunice pe limba pacienților informații verificate medical despre obezitate și să ajute persoanele care trăiesc cu obezitate să găsească sprijin pentru un stil de viață sănătos. Asociația Împreună Împotriva Obezității își propune să acopere o nevoie identificată de comunicare despre obezitate în România și să contribuie la creșterea gradului de informare despre obezitate ca boală în România.

Astenia de primăvară, cunoscută și sub denumirea de „oboseală de primăvară”, este o stare caracterizată de oboseală persistentă, lipsa energiei, scăderea apetitului și dificultăți de concentrare, care apare odată cu tranziția dintre iarnă și primăvară. Deși nu este recunoscută oficial ca o afecțiune medicală, fenomenul este destul de răspândit, fiind resimțit de multe persoane în această perioadă a anului.

Astenia de primăvară este o tulburare adaptativă, un set tranzitoriu de simptome care, de obicei, durează aproximativ două săptămâni. Această condiție este cauzată în principal de reacția organismului la schimbarea orei, a temperaturii și a luminii, factori care influențează modul în care sunt reglate ritmurile biologice circadiene ale corpului.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “Astenia de primăvară se instalează de obicei la începutul primăverii, de cele mai multe ori în luna martie sau aprilie, și durează între câteva săptămâni și câteva luni, în funcție de persoană și de severitatea stării. Debutul este gradual, iar simptomele se instalează lent, aproape imperceptibil. În multe cazuri, este ușor de confundat cu o oboseală de zi cu zi, dar pe măsură ce trec zilele, semnele devin tot mai clare.”

Simptomele specifice asteniei de primăvară sunt diverse, dar cele mai comune includ:

Oboseală constantă: Chiar și după un somn odihnitor, te simți tot epuizat. Energie mai puțină, chiar și pentru activitățile obișnuite.

Iritabilitate crescută: Micile provocări sau schimbările din rutină pot deveni mult mai stresante.

Dificultăți de concentrare: Atenția este mai greu de menținut, iar mintea pare să fie tot timpul „în altă parte”.

Lipsă de motivație: Desigur, primăvara ar trebui să fie o perioadă de activitate, dar nu găsești nicio motivație pentru a începe noi proiecte sau a te implica în activități sociale.

Somn perturbat: Te trezești dimineața cu o senzație de oboseală și nu te poți odihni corespunzător.

În ceea ce privește cauzele, fluctuațiile hormonale joacă un rol important. În această perioadă, nivelul de serotonină (hormonul fericirii) și melatonină (hormonul somnului) pot scădea sau varia, ceea ce poate duce la un dezechilibru emoțional. De asemenea, schimbările de temperatură și de lumină pot afecta ritmul circadian, ceea ce face ca organismul să se simtă mai lent și mai obosit.

Dacă simți că astenia de primăvară îți afectează activitățile zilnice, există câteva lucruri simple și rapide pe care le poți implementa pentru a începe să îți îmbunătățești starea de bine:

Adoptă un program de somn regulat: Încearcă să te trezești și să te culci la aceeași oră în fiecare zi. O rutină de somn echilibrată poate ajuta la restabilirea ritmului biologic.

Expune-te la soare dimineața: Lumină naturală este esențială pentru reglarea producției de melatonină și pentru îmbunătățirea stării de spirit. Chiar și o plimbare de 15-20 de minute în aer liber poate face o mare diferență.

Mănâncă sănătos și echilibrat: Concentrează-te pe alimente care susțin nivelul de energie pe termen lung, cum ar fi fructele, legumele și proteinele slabe. Evită zahărul și carbohidrații rafinați, care pot duce la fluctuații de energie.

Fă mișcare: Deși ai putea simți că nu ai energia necesară pentru sport, exercițiile fizice ușoare (de exemplu, yoga sau mersul pe jos) pot ajuta enorm la reducerea stării de oboseală și stres.

Încearcă tehnici de relaxare: Meditația, respirația profundă sau chiar o simplă plimbare în natură pot ajuta la restabilirea unui echilibru emoțional. Aceste tehnici ajută la reducerea anxietății și îmbunătățesc concentrarea.

Fă o pauză de la tehnologie: Redu timpul petrecut pe dispozitivele electronice, mai ales seara, pentru a-ți proteja calitatea somnului.

Implementarea acestor pași poate face o diferență semnificativă în starea ta de spirit și în gestionarea asteniei de primăvară. Important este să îți acorzi timp pentru tine și să nu îți impui prea multe așteptări în această perioadă de tranziție.

“Astenia de primăvară este una dintre situațiile în care autosugestia și gândirea pozitivă sunt absolut esențiale și aduc un rezultat extraordinar într-un timp record. Cu toate că nu există o pastilă anume care să vindece această stare, există o serie de remedii care, cumulate, anihilează astenia de primăvară.” concluzionează Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Relațiile de cuplu pot fi o sursă profundă de bucurie și împlinire, dar și un teren minat de capcane emoționale și așteptări nerealiste. De multe ori, fără să ne dăm seama, cădem pradă unor mituri romantice și convingeri greșite care ne sabotează subtil șansele de a construi o legătură sănătoasă și durabilă. Aceste minciuni ascunse se infiltrează în gândirea noastră și pot transforma micile neînțelegeri în probleme majore de cuplu.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Legătura romantică dintre două persoane este adesea complexă. Uneori poate fi tumultuoasă și greu de gestionat, alteori poate fi calmă și frumoasă, iar de multe ori poate îmbina ambele fațete. Ceea ce vedem în filme, soluții rapide pentru orice conflict sau conexiuni perfecte de la primul contact, în realitate, se construiește prin multă muncă. O relație sănătoasă și durabilă necesită contribuția egală a ambilor parteneri, incluzând ascultarea activă, comunicarea nonviolentă, respectul, răbdarea, compasiunea și lipsa judecății”.

Minciuna 1: „Dacă m-ar iubi, ar ști pur și simplu”

Această minciună creează o așteptare nerealistă că partenerul ar trebui să fie atât de sincronizat cu tine, încât să poată intui fără efort gândurile, sentimentele și nevoile tale. Se bazează pe ideea că dragostea adevărată include capacitatea de a „citi mințile” și că o lipsă a acestei intuiții înseamnă automat o lipsă de iubire.

Realitatea: Oricât de profundă ar fi conexiunea emoțională dintre parteneri, nimeni nu poate ghici întotdeauna ce simte sau ce are nevoie celălalt. Această mentalitate duce deseori la dezamăgire și resentimente. Atunci când nevoile noastre rămân nesatisfăcute pentru că nu sunt exprimate, putem ajunge să ne retragem emoțional, așteptând în tăcere ca partenerul să „ghicească” ce ne dorim.

Soluție: Cheia este comunicarea deschisă și directă. În loc să ne bazăm pe presupuneri, putem exprima clar nevoile noastre, spunând lucruri precum: „M-ar ajuta mult dacă ai putea verifica cum mă simt atunci când par supărat(ă).” O astfel de comunicare nu doar clarifică așteptările, dar și întărește conexiunea dintre parteneri.

Minciuna 2: „Relațiile nu ar trebui să fie atât de grele”

Mulți oameni au impresia că o relație bună ar trebui să fie întotdeauna lină și lipsită de conflicte. Când apar dificultăți, se poate instala convingerea că relația este „greșită” sau că partenerii sunt incompatibili. Această percepție greșită se bazează pe idealuri romantice nerealiste și poate încuraja o fugă rapidă din relație la primul obstacol.

Realitatea: Toate relațiile trec prin momente dificile. Este firesc ca două persoane, fiecare cu propriile experiențe de viață, valori și obiceiuri, să întâlnească provocări atunci când își unesc viețile. Aceste dificultăți nu sunt neapărat semne de incompatibilitate, ci mai degrabă ocazii de a învăța și de a crește împreună. De fapt, depășirea obstacolelor poate consolida relația și poate aduce partenerii mai aproape.

Soluție: În loc să privim problemele ca pe semne de eșec, le putem aborda ca pe oportunități de dezvoltare. O întrebare utilă de pus este: „Ce putem învăța din această situație?” Această abordare schimbă perspectiva asupra provocărilor și le transformă în pași activi pentru îmbunătățirea relației.

Minciuna 3: „Partenerul meu ar trebui să mă facă fericit(ă).”

Această convingere pune o presiune imensă pe partener, transformându-l în sursa principală a fericirii personale. Se creează o dinamică nesănătoasă, în care unul dintre parteneri simte că este responsabil pentru starea emoțională a celuilalt, iar celălalt devine dependent emoțional de această sursă de fericire.

Realitatea: Nicio persoană nu poate purta întreaga responsabilitate pentru fericirea altcuiva. O relație sănătoasă se bazează pe doi oameni care sunt fericiți individual și care își aduc această stare de bine în relație. Atunci când partenerii își asumă responsabilitatea pentru propria fericire, relația devine un spațiu al bucuriei împărtășite, nu o sursă constantă de presiune și așteptări nerealiste.

Soluție: Este esențial să construim o viață plină de împlinire pe cont propriu. Investirea în hobby-uri, în dezvoltarea personală și în activități care aduc bucurie ne ajută să aducem în relație o versiune mai echilibrată și mai fericită a noastră. Astfel, partenerul devine un companion în fericire, nu singura noastră ancoră emoțională.

Minciuna 4: „Îl/O pot schimba dacă mă străduiesc destul de mult”

Această mentalitate implică ideea că, prin eforturi constante, un partener poate fi modelat pentru a se potrivi unei imagini ideale. De multe ori, acest lucru se întâmplă din dorința sinceră de a îmbunătăți relația, însă rezultatul este de obicei opusul: un partener se simte controlat, iar celălalt devine frustrat că schimbarea nu se întâmplă.

Realitatea: Încercările de a schimba o persoană în mod activ ignoră autonomia și identitatea acesteia. Relațiile sănătoase sunt construite pe respect reciproc, nu pe presiunea de a se conforma unei viziuni impuse. În loc să ne concentrăm pe schimbarea partenerului, este mult mai eficient să lucrăm la propria dezvoltare și să încurajăm creșterea naturală a relației prin acceptare și susținere.

Soluție: În loc să încercăm să „reparăm” partenerul, este mai productiv să ne întrebăm ce putem face noi înșine pentru a contribui la o dinamică mai sănătoasă. Acceptarea partenerului așa cum este și sprijinirea acestuia în evoluția sa personală creează un spațiu de siguranță emoțională și de creștere autentică.

“Un alt aspect interesant este acela că mințile noastre sunt programate să caute certitudini, iar acest lucru poate fi periculos în relații. Când ne agățăm de ideea că partenerul ar trebui să ne facă fericiți sau că o relație bună nu ar trebui să aibă probleme, ne închidem în fața adevăratei conexiuni și comunicări. Multe dintre aceste mituri provin din mecanismele noastre de apărare emoțională. De exemplu, dorința de a schimba un partener reflectă adesea propriile noastre nesiguranțe și frica de a ne confrunta cu realitate”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.

Cheia pentru ca un cuplu să fie fericit și durabil se află în calitatea legăturii emoționale dintre cele două persoane. Nu este vorba doar despre chimie sau compatibilitate, cât mai ales despre capacitatea de a gestiona propriile emoții și pe ale partenerului. O relație sănătoasă nu este lipsită de conflicte, ci este definită de modul în care partenerii trec prin ele.

Partenerii cu o inteligență emoțională scăzută tind să se confrunte cu dificultăți în relația de cuplu. Greutatea de a-și înțelege propriile emoții sau ale partenerului, poate transforma o conversație care ar trebui să fie constructivă în una dificilă și epuizantă.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Niciunul dintre noi nu este perfect, așa că nici relațiile nu sunt perfecte. Indiferent de persoana cu care ne implicăm, odată ce faza inițială de atracție intensă dispare și nu mai suntem „amețiți” de chimia dintre noi, partenerul nostru nu va reacționa întotdeauna așa cum ne dorim. Este suficient să declanșeze o rană veche, să ne amintească inconștient de o durere ascunsă, și vom suferi – iar de multe ori, această suferință se transformă în furie. Dacă nu știm să ne gestionăm propriile emoții, ajungem să ne învinovățim partenerul pentru ce ni se întâmplă și să încercăm să-l forțăm să se schimbe, doar ca să evităm să ne confruntăm iat cu sentimentele noastre.”

Pentru a gestiona aceste situații inevitabile în orice relație de cuplu, avem nevoie de cei cinci piloni ai inteligenței emoționale.

Conștientizarea de sine

Conștientizarea de sine în relația de cuplu implică capacitatea fiecărui partener de a fi conștient de propriile emoții, gânduri și nevoi. Este important ca fiecare partener să-și cunoască propriile emoții și să-și exprime deschis dorințele și așteptările în cadrul relației. Această conștientizare poate ajuta la evitarea conflictelor și la creșterea intimității emoționale.

Autoreglarea emoțională

Autoreglarea emoțională în relația de cuplu implică capacitatea de a gestiona și controla propriile emoții într-un mod sănătos și constructiv. Acest lucru înseamnă să putem răspunde la provocări sau conflicte fără a ne lăsa copleșiți de furie sau anxietate. Prin autoreglare emoțională, putem menține o comunicare deschisă și constructivă cu partenerul nostru și putem gestiona conflictele într-un mod matur și eficient.

Empatia

Empatia în relația de cuplu este esențială pentru construirea unei conexiuni emoționale profunde. Capacitatea de a înțelege și de a simți emoțiile partenerului nostru ne ajută să fim mai receptivi și mai sensibili la nevoile și dorințele sale. Prin practicarea empatiei în relație, putem crea un spațiu sigur și de înțelegere reciprocă, care contribuie la consolidarea legăturii noastre.

Motivația

Motivația în relația de cuplu se referă la determinarea de a lucra împreună pentru îndeplinirea obiectivelor comune și menținerea unei relații sănătoase și satisfăcătoare. Aceasta implică dedicarea și angajamentul de a investi timp și energie în dezvoltarea relației, precum și în depășirea dificultăților care pot apărea pe parcurs. Motivația comună poate alimenta creșterea și evoluția continuă a relației de cuplu.

Abilitățile sociale

Abilitățile sociale în relația de cuplu se referă la capacitatea de a comunica eficient, de a rezolva conflictele și de a construi și menține o legătură puternică și armonioasă. Aceasta implică ascultarea activă, exprimarea sinceră a sentimentelor și nevoilor, precum și capacitatea de a fi deschiși și receptivi la perspectiva partenerului nostru.

“Îmbunătățirea inteligenței emoționale necesită exercițiu și răbdare. Recomand adesea oamenilor cu care să lucrez să își dezvolte capacitatea de auto-reflecție, să își exprime nevoile clar, fără agresivitate sau pasivitate, și să asculte activ, fără a întrerupe sau judeca. Relațiile nu sunt perfecte, dar cu inteligență emoțională, ele pot deveni mai autentice, mai armonioase și mai împlinite”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.