Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 4/2017 pentru modificarea Codul fiscal, care prevede obligaţia plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu contracte de muncă cu timp parţial.

Senatul respinsese în 10 octombrie 2017 această ordonanţă, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o. PNL a anunţat că va ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul de lege prevede introducerea salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate, ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuţii. Sunt avute în vedere veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al căror nivel se situează sub acela al salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Scopul constă în descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte individuale de muncă cu timp parţial inclusiv pentru acele situaţii care ar impune, din perspectiva naturii activităţii desfăşurate, un program de muncă cu normă întreagă.

Sursa www.agerpres.ro

Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. S-au înregistrat 81 de voturi ''pentru'', 12 - ''împotrivă'' şi opt abţineri. Senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă a susţinut prin intermediul unei postări pe contul personal de facebook că a votat pentru această nouă lege a pensiilor care elimină inechităţile dintre beneficiarii sistemului public de pensii. “Am votat astăzi, alături de colegii mei din Senat, noua lege a pensiilor, într-o formă care va permite creșterea treptată a punctului de pensie până la valoarea de 1875 de lei în anul 2021. Am votat cu gândul la părinții și bunicii noștri, ai tuturor, cei care până acum câțiva ani se confruntau cu probleme financiare acute, cuantumul pensiei fiind unul care nu le asigura cele necesare traiului zilnic.

Noua lege elimină inechitățile dintre beneficiarii sistemului public de pensii, astfel încât persoanele care au desfășurat activitatea în aceleași condiții de muncă și au avut un nivel de salarizare relativ similar, să beneficieze de o pensie egală, indiferent de anul în care s-au pensionat. De asemenea, ca o noutate absolută în sistemul de pensii, începând cu anul 2022, Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) va fi indexată, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Social democrația presupune să iei în considerare problemele celor mulți, iar atunci când poți rezolva aceste probleme prin decizii corect fundamentate, să o faci. Creșterea economică pe care o cunoaște România a permis luarea unei astfel de decizii, iar Legea pensiilor va oferi sutelor de mii de români care vor beneficia de prevederile ei, inclusiv pensionarilor călărășeni, o șansă la un trai decent.

Îndrăznește să crezi!” este mesajul parlamentarului călărăşean.

Plenul Senatului şi-a însuşit raportul de admitere cu amendamente întocmit de Comisia pentru muncă. Amendamentele adoptate, iniţiate de PNL şi UDMR, nu au fost de fond. Niciunul dintre amendamentele respinse în comisie şi susţinute de unii iniţiatori pe parcursul a două ore nu a fost adoptat de plen.

În expunerea de motive se arată că actul normativ are ca obiect de reglementare eliminarea inechităţilor dintre beneficiarii sistemului public de pensii, în ceea ce priveşte categoriile de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării. Prin acest act normativ, pensionarul este definit ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani.

Conform raportului de admitere acordat de Comisia de muncă, principalele reglementări incluse în proiectul de lege vizează extinderea sferei perioadelor necontributive asimilate stagiului de cotizare prin valorificarea perioadei de master şi doctorat cu durata normală de studii, redefinirea gradelor de invaliditate şi permiterea cumulului pensiei de invaliditate cu venituri din activităţi profesionale, instituirea unor praguri minime ale pensiilor raportate la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, introducerea ajutorului pentru soţul supravieţuitor care reprezintă 25% din pensia soţului decedat şi poate fi cumulat cu propria pensie, stabilirea modalităţii de calcul al pensiei prin introducerea unui nou instrument denumit valoarea punctului de referinţă (VPR).

Proiectul de lege va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz

Tudorel Toader este asteptat să ia o decizie privind viitorul şef al DNA. Ministrul Justiţiei trebuie să aleagă între două variante: fie reia procedura de selecţie, fie să propună un alt procuror care ar putea fi chiar Adina Florea. “În acest caz trebuie să aşteptăm decizia ministrului. Este de resortul său, nu de al vreunei alte instituţii a statului. Însă, decizia privind numirea procurorilor şefi este una care aparţine preşedintelui, iar mai departe vom vedea care vor fi paşii pe care îi va face ministrul de justiţie.” declară liderul interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State care continuă “Domnul preşedinte Iohannis, în ultima vreme, foloseşte orice prilej ca să apară în dezbaterea publică. Donia sa încearcă să îşi facă tot mai simţită prezenţa utilizând uneori până la exces prerogativele constituţionale. În privinţa funcţiilor de conducere din DNA şi celelalte direcţii, nu putem să eternizăm vacanţa unei funcţii, nu putem să întindem interimatul, să-l transformăm într-o stare normală, nu putem să fragilizăm o instituţie şi nici nu putem să ne ducem cu ea într-un climat politic.”

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a spus, după ce a fost audiat la Comisia juridică, că scopul procurorilor e unul foarte clar, şi anume să-l initimideze pe el şi pe cei care îl urmează în lupta împotriva corupţiei.

„Primul lucru pe care doresc să-l subliniez este ca acest demers al procurorilor materializat într-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de corupţie are un scop bine definit, şi anume să mă intimideze pe mine şi pe cei care doresc să mă urmeze în această luptă pe care am declanşat-o cu patru ani în urmă pentru a semnala excesele şi gravele abuzuri care s-au petrecut în România, în justiţia din România”. a declarat liderul Senatului.

Tăriceanu îi acuză pe procurori că nu au nicio probă pentru a demonstra că anumite hotărâri luate de Guvern ar fi fost nelegale. „Ancheta au făcut-o, dar ei nu au niciun fel de probă care să demonstreze că aceste hotărâri s-ar fi luat în mod nelegal. Ei pun în discuţie, aşa cum v-am spus, ideea ca aceste hotărâri ar fi fost luate ca să i se facă o favoare firmei Microsoft. Guvernul a intrat în legalitate făcând aceste hotărâri de guvern, Guvernul nu a făcut nicio plată care să poată duce la suspiciunea ca eu aş fi obţinut foloase necuvenite în mod indirect. Şi dacă aceste hotărâri ar fi fost nelegale, Guvernul care a urmat putea să le anuleze. Nimeni nu-i împiedica pe procurori ca aceste aşa-zise suspiciuni rezonabile să le fi însoţit de dovezi, de probe. Era necesar acest lucru. Suspiciunile nu pot să ţină loc de probe”, a adăugt seful Senatului.

Întrebat de o jurnalistă dacă ar fi de acord cu o ordonanţă pentru amnistie şi graţiere, Tăriceanu i-a dat o replică acidă. „Asta e o întrebare din imaginaţia dumneavoastră? Că s-ar putea să-mi puneţi şi alte întrebări de genul dacă nu mă gândesc cumva să desfiinţăm justiţia”.

Călin Popescu Tăriceanu, declaraţii după audierile de la Comisia juridică:

- Demersul procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului cu privire la preşedintele Tariceanu, are un scop bine definit şi anume intimidarea acestuia şi a membrilor şi simpatizanţilor ALDE.

- Speră ca prin acţiunile întreprinse să ne oprească din această luptă pe care am declanşat-o cu patru ani în urmă, pentru a semnala excesele şi gravele abuzuri care s-au pretrecut în România, în justiţia din România.

- De asemenea, acest demers are menirea de a amplifica o confuzie care domneşte în societate între cetăţeni, care cu greu mai pot să distingă ceea ce este corect, ceea ce e bine de ceea ce este rău.

- Acest demers are un efect pervers, în sensul că impresia oamenilor este aceea că Parlamentul este ocupat de oameni care sunt toţi corupţi, că Guvernul este incapabil, că primarii nu conduc localităţile decât spre beneficiul propriu.

- În aceste condiţii, concluzia care vine în mod natural este următoarea: nu e mai bine ca România să fie condusă de 100 de procurori, împreună cu 200 de ofiţeri, care ascultă pe toată lumea şi decid ei cine e bine să conducă România şi cine nu, în pofida voturilor date de cetăţeni?

- Asta a fost esenţa demersului în ultimii zece ani, făcut de aţa-zisele instituţii care combat corupţia. Corupţia a fost paravanul în spatele căruia s-a desfăşurat o aprigă luptă pentru putere, pentru influenţă.

- Cetăţenii, simpatizanţii ALDE trebuie să ştie că aceste demersuri nu ne intimidează, nu abandonăm lupta pe care am început-o şi pe care o vom duce mai departe pentru o justiţie corectă, care să se bazeze pe lege şi numai pe lege.

- Nu abandonăm această luptă, ci o vom continua demersurile pe care le-am întreprins pentru reformarea justiţiei, în aţa fel încât să nu mai permitem ca justiţia sau mai bine spus, acţiunea procurorilor să fie o acţiune discreţionară care să limiteze sau să afecteze în mod profund drepturile cetăţenilor din România.

- Până la urmă trebuie să ne punem o întrebare firească: este normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în România în domeniul justiţiei?

- Ce se va întampla în Parlament în momentul în care se va ajunge la votul pe decizia Parlamentului, de a cere sau nu urmărirea penală in ceea ce îl priveşte pe preşedintele Tăriceanu, nu este un vot în legătură cu persoana acestuia, ci este mai degrabă un vot care să demonstreze că până la urmă legea este cea care trebuie să-i apere pe toţi românii.

Camera Deputaţilor a adoptat, azi, cu 260 voturi ‘pentru’, un proiect potrivit căruia cultivarea pe o suprafaţă de 2 hectare a plantelor medicinale şi aromatice este scutită de plata impozitului pe venit.

Potrivit celor adoptate, plantele medicinale şi aromatice cultivate pe o suprafaţă de 2 hectare intră în categoria veniturilor neimpozabile. Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019. Camera Deputaţilor este for decizional.

Senatul, în calitate de primă camera sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 5 iulie 2018.

“S-a votat! Astăzi, Camera Deputatilor a adoptat legea, al cărei iniţiator sunt, care prevede scutirea de la plata impozitului pe venit a unor categorii de persoane fizice care înregistrează venituri din exploatarea unor suprafeţe de până la două hectare de teren, cultivate cu plante medicinale şi aromatice. Legea merge, acum, la promulgare. Este încă un proiect pe care, în calitate de deputat de Călăraşi în Parlamentul României, l-am dus la bun sfârşit.” a fost mesajul postat pe contul personal de facebook de deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru, initiator al proiectului. 

PSD nu iniţiază niciun demers de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, a declarat, luni, liderul PSD, Liviu Dragnea. „Nu este luat în calcul niciun demers de suspendare a preşedintelui. Dacă vreţi să-l suspendaţi dumneavoastră, PSD nu va lua în calcul niciun demers. Nu iniţiază PSD niciun demers de suspendare”, a spus Dragnea.

El l-a criticat însă pe preşedintele Klaus Iohannis pentru amânarea numirilor în cazul remanierii guvernamentale.

“Atâta vreme cât preşedintele va respecta Constituţia, va lăsa ca lucrurile să evolueze normal în acest demers al Guvernului, atunci nu e nevoie să ne gândim la o asemenea variantă. Mai mult, să nu uitîm faptul că mai avem o lunâ până la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, iar un asemenea demers nu ar fi deloc unul oportun. “ opinează liderii ALDE, partenerul PSD în alianţa de guvernare.

Sursa foto www.libertatea.ro