Luni va avea loc o nouă şedinţă a Comitetului Executiv al PSD care se anunţă extrem de tensionată în condiţiile în care se vor discuta excluderea Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei şi remanierile unor miniştri. Pe ordinea de zi mai figurează şi „soarta” preşedintelui PSD Călăraşi, Ciprian Pandea, aflat în dizgraţiile lui Liviu Dragnea. Va fi acesta demis din fruntea organizaţiei judeţene şi eventual exclus din partid, nu din pricina unor rezultate slabe ci doar pentru că s-a plasat în tabăra „puciştilor”? Totul depinde însă de modul în care vor vota colegii săi din cadrul CEx-ului.

De o bucată bună de vreme, se cam ştie şi numele înlocuitorului lui Pandea. Nu e vorba nici de senatoarea Roxana Paţurcă, nici de deputatul Sorin Vrăjitoru (foarte ciudat că nici un lider de la Centru nu s-a gândit la vreunul dintre ei în condiţiile în care Dragnea are nevoie de parlamentari ca de aer ca să nu ajungă în Opoziţie!) şi nici de directorul ADR Muntenia, Liviu Muşat, despre care am aflat că ar fi avut o întâlnire cu Dragnea însă acesta nu i-a mai dat “like”. Ci de primarul oraşului Lehliu – Gară, “Iacomi cel sucit”. De ce sucit? Pentru că deşi şi-a dorit la nebunie să devină parlamentar, mandat pe care l-a şi obţinut în decembrie 2016, a decis 4 luni mai târziu să renunţe la el ca să „redevină” primarul localităţii mai sus – menţionate.

Cu farmecul său personal, Iulian Iacomi a reuşit „să smulgă” interesul secretarului general adjunct, Codrin Ştefănescu care l-a făcut până la urmă dezirabil în ochii lui Dragnea. Cel mai bun prieten al liberalilor Filipescu, Motreanu şi Dumitrescu, aşteaptă acum cu sufletul la gură verdictul CEX-ului. Bucuria lui e însă uşor moderată pentru că nu vrea să trăiască drama lui Geoană din 2009 când acesta s-a culcat preşedinte şi s-a trezit prostănac!

Desigur, un astfel de scenariu s-ar putea întâmpla şi mâine în ciuda asigurărilor primite din partea lui Codrin Ştefănescu. CEX-ul nu e populat doar de oamenii lui Dragnea care dacă va continua să rămână de neclintit cu aşa zişii săi adversari, are toate şansele să conducă PSD-ul din opoziţie. Dacă l-o mai conduce!

O decizie favorabilă lui Iacomi ar putea produce tensiuni mari în organizaţia judeţeană. În mod cert, viitorul preşedinte va face tot ce-i stă în putinţă ca să-i elimine din conducere pe apropiaţii lui Pandea. Tensiunile ar putea fi alimentate şi de o parte din primari care se vor revolta şi nu e exclus ca aceştia să solicite explicaţii conducerii centrale pentru decizia luată. Mă gândesc că şi parlamentarii au şi ei orgoliile lor şi nu vor sta cu mâinile în sân, acceptând să colaboreze cu primarul de 1606 voturi. Cât de credibil să mai fie acesta pentru o funcţie atât de importantă când el săracu’ a tremurat pentru ele în prag de vară?

Din 2008 încoace, PSD Călăraşi nu mai e o organizaţie judeţeană de partid care să mai conteze la Centru. În toată această perioadă, ea a devenit monedă de schimb dar şi locul în care mulţi neica – nimeni, de aici sau din Bucureşti, s-au visat şefi de organizaţie judeţeană. Permanent s-au făcut experimente iar de această degringoladă a profitat din plin PNL care a făcut prin liderii săi, ce a vrut! Cozile de topor şi-au făcut de cap fiind „acceptaţi” de Centru şi manevraţi cu abilitate de „stăpânii” lor de la PNL.

De 10 ani, PSD Călăraşi e o „glumă”. De fiecare dată se restartează dar cu excepţia din decembrie 2016, n-a mai trecut prima linia de sosire.

Dan Drăgulin a prins roşu în obraji şi crede că le-a dat „decisiva” adversarilor săi din partid care-şi doresc să candideze la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ în 2020. Liderul PNL Călăraşi şi-a „securizat” candidatura în detrimentul acestora punând pe Ordinea de zi a şedinţei Comitetului Director Judeţean al PNL Călăraşi, desfăşurată joi seară, chiar la punctul 1 „Decizia” semnată recent de preşedintele partidului, Ludovic Orban potrivit căreia, primarii în funcţie de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ „au întâietate” şi devin automat candidaţii PNL, procedurile de desemnare aplicându-se doar dacă aceştia nu mai doresc să candideze pentru un alt mandat. Altfel spus, toţi cei care sperau să intre într-o competiţie internă, onestă, pentru a obţine poziţia de candidat oficial al partidului, au fost reduşi la tăcere ca să se facă linişte în organizaţiile problemă.

Evident că decizia lui Orban, luată la presiunea lui Drăgulin şi a altor primari de municipii reşedinţă de judeţ, e măcar discutabilă dacă nu chiar antidemocratică. Ce s-ar întâmpla dacă, de pildă, peste 6 luni, în urma unor sondaje, primarul Drăgulin s-ar plasa „prost” în preferinţele călărăşenilor? Va continua PNL şi Orban să-i dea credit în continuare sau vor demara căutările pentru identificarea unui alt candidat, susceptibil să câştige alegerile? Evident că da!

Dar pentru că mai e mult până departe, surprinde totuşi gestul „copilăresc”, pe repede-‘nainte, al lui Drăgulin de a prezenta „Decizia” smulsă de la Centru, colegilor săi, într-o întâlnire de anvergură judeţeană, mai ales că are strictă legătură cu persoana sa. După părerea mea, n-a dezamorsat tensiunile interne. Dimpotrivă!

Totuşi, e bine că a obţinut de la Orban o astfel de „promisiune” însă ea ar putea păli fără discuţie în faţa realităţilor. Şi nu cea din „închipuirea” primarului care pretinde că are o cotă de încredere în faţa călărăşenilor, de peste 40%. Adică mai mult decât procentul cu care a câştigat competiţia în 2016 deşi de atunci şi până acum „obiectivele”, din campanie, prezentate cu litere de-o şchioapă şi cu desene 3D, sunt atât de puţine că mai rămân degete libere de la cele două mâini.

Şi ca un amănunt elocvent, sugestiv, atunci când preşedintele Drăgulin ridica în faţa colegilor săi „Decizia” lui Orban, nici unul dintre presupuşi săi contracandidaţi (Dragoş Coman, Vasile Iliuţă şi Viorel Ivanciu, ordinea e alfabetică!) nu se afla, în acel moment, în sală. Mai bine, dacă s-ar fi trezit cineva şi ar fi avut de comentat ceva?

Presedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că nu a discutat în coaliţie raportul MCV, anunţând şi că va trimit colegilor din ALDE european o scrisoare în care să-şi exprime dezamăgirea faţă de conţinutul rezoluţiei adoptate de PE.

“Această rezoluţie analizează dintr-o perspectivă eminamente politică o serie de evenimente fără a exista o informare echilibrat, fără a exista o singură menţiune la poziţia oficială a autorităţilor române, fie că este vorba de guvern, fie că este vorba de parlament, iar acest lucru este cu totul şi cu totul nefiresc. Este un document total dezechilibrat, este subiectiv, care ne dezamăgeşte profund. Nu toţi membrii grupului ALDE au votat în favoarea rezoluţiei.” a declarat liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Între timp am primit informaţii din cadrul grupului ALDE şi aceste informaţii ne întăresc convingerea că foarte mulţi din cei care au votat nu ştiau despre ce e vorba în realitate. Sunt colegi de bună credinţă care au început să îşi pună întrebări serioase în legătură cu formulele care par să reprezinte o critică la adresa României în ceea ce priveşte statul de drept.”

Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România și Bulgaria, a declarat recent că investițiile publice sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. "Bufferele pe care România le-a construit în criza financiară, cu îmbunătățri pe balanța fiscală, (...) acestea s-au dateriorat. România va fi mai puțin pregătită dacă economia este lovită de un șoc negativ. Va fi mai puțin spațiu fiscal să reacționeze", a precizat oficialul FMI.

“Reprezentantul FMI este într-o profundă eroare! Nu poți spune că investițiile sunt la cel mai mic nivel, când acestea sunt deja mai mari decât anul trecut și nici nu poți spune că au scăzut încasările la buget, când ANAF raportează încasări record. “ a declarat senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membră a Comisiei de buget, finanţe care a continuat “FMI s-a înșelat repetat în ultimii 2 ani în privința unor evoluții semnficative ale României – de exemplu creșterea economică, pe care au fost nevoiți s-o rectifice pozitiv de 3 ori anul trecut pentru a corespunde realității. Adevărul este complet opus celor afirmate de reprezentantul FMI: România nu are cele mai mici investiții publice din ultimii 15 ani. Dimpotrivă! Execuția bugetară, atestă oficial, că în primele 9 luni ale acestui an, investițiile au fost de 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari decât anul trecut (când, de asemenea, investițiile au fost mai mari decât în 2016). România are în acest an venituri cu 13,6% mai mari decât anul trecut, pe primele 9 luni și au ajuns la 205 miliarde de lei conform datelor oficiale din execuția bugetată.”

Sâmbătă a avut loc, după cum titrează presa internaţională, un protest masiv împotriva guvernului francez şi a preşedintelui Macron la care au participat, conform Le Figaro, 282.000 de manifestanţi. Un protest împotriva guvernului nu reprezintă o noutate, însă în urma manifestaţiilor de sâmbătă forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestaţii mişcării, dar şi la forţă. Rezultatul? Potrivit ministrului de Interne, peste 100 de persoane au fost rănite, dintre care cinci grav, la diferite puncte de blocaj. Tot potrivit ministrului de Interne, 52 de persoane au fost reţinute, dintre care 38 se află în arest preventiv, iar acesta este un bilanţ provizoriu. Din păcate s-a produs şi o tragedie, o persoană pierzându-şi viaţa.

Nu am sesizat să se discute cu interes în România despre aceste violenţe, despre modul în care acţionează jandarmii francezi împotriva unor manifestanţi. "Ne gazează, dar noi suntem paşnici, nicio vitrină nu a fost spartă. Nu vrem decât să ne exprimăm ideile", a declarat una dintre protestatare, o declaraţie care este trecută cu vederea de propaganda antiguvernamentală din România.

În luna august, deontologii şi analiştii propagandei acuzau intervenţia jandarmilor din Bucureşti, spunând că nicăieri în lume nu se intervine cu gaze lacrimogene şi forţă împotriva unor manifestanţi care spuneau că sunt paşnici. Politicienii opoziţiei, în frunte cu USR şi PNL, acuzau instituţia Jandarmeriei pentru modul în care şi-a făcut treaba. Populismul acestora a făcut ca o acţiune a jandarmilor să fie prezentată în Europa ca fiind un atac nemotivat împotriva cetăţenilor.

Iată că azi vedem cum acţionează jandarmii francezi în cazul unei manifestaţii mult mai mari decât cea de la Bucureşti. Ce au de zis acum cei din opoziţie, marii deontologi care acuzau jandarmii români? Vor face sesizări la ONU, vor merge să ceară o rezoluţie împotriva Franţei? Aştept cu interes să văd cum vor cere europarlamentarii PNL, care au votat împotriva României, precum şi Dacian Cioloş şi reprezentanţii USR, demisia lui Emmanuel Macron şi a guvernului francez după violenţele de sâmbătă.

Aştept ca Monica Macovei, Siegfried Mureşan şi ceilalţi trădători ai intereselor României, care au votat rezoluţia împotriva ţării noastre, să acţioneze la fel şi în cazul altor state. Sau ei sunt mânaţi doar de interesele politice interne?

Parlamentul European a adoptat marţi, în plenul de la Strasbourg, rezoluţia privind statul de drept din România, în care este condamnată intervenţia "violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018". Vor cere mult stimabilii europarlamentari condamnarea Franţei pentru violenţele de sâmbătă? Vor ieşi Franz Timmermans sau Jean Claude Juncker să condamne ce s-a întâmplat în Franţa? Va ieşi vreun eurodeputat german, poate chiar favoritul doamnei Merkel, Manfred Weber, să apere poporul francez de instituţiile statului, aşa cum a făcut în cazul României? Sau vom asista la o nouă indiferenţă din partea liderilor politici din Uniunea Europeană şi la aplicarea dublului standard atunci când vine vorba de state din Vestul Europei?

Aştept cu interes sesizarea Comisiei LIBE din Parlamentul European, dacă ea va exista, precum şi posibile consecinţe la nivel european după aceste evenimente. Dacă vrem o Uniune Europeană armonizată, în care toţi membrii săi sunt trataţi în mod egal, atunci nu este posibil ca violenţele din Franţa să nu fie condamnate.

Deputat Andrei Gerea,

vicepreşedinte ALDE

sursa foto www.proarges.ro

Senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, a susţinut miercuri, 14 noiembrie o Declaraţie Politică având ca temă: Rezoluția privind statul de drept și Raportul pe MCV – două nedreptăți comise împotriva României.

Iată textul acestei Declaraţii

Stimați colegi,

Ziua de ieri, marți, 13 noiembrie, a fost o zi neagră pentru România. Cele două documente care au fost prezentate în plenul Parlamentului European și care afectează imaginea și credibilitatea țării noastre pe plan extern, Rezoluția privind statul de drept și Raportul MCV, reprezintă tot atâtea nedreptăți comise României la cel mai înalt nivel european.

”Rezoluția privind statul de drept” a fost, într-o anumită măsură, prefațată de declarațiile unor înalți oficiali europeni care au condamnat verbal România înainte chiar de a asculta discursul pe care premierul Viorica Dăncilă l-a avut luna trecută, în cadrul unei prestații excelente, în plenul Parlamentului European.

Din acest punct de vedere, retrospectiv privind, realizăm acum că, indiferent de modul în care am fi argumentat sau am fi demonstrat inexactitatea acuzațiilor care ni s-au adus, nu am fi avut nicio șansă de a câștiga acest război politic.

Conținutul rezoluției, așa cum a fost prezentat și votat ieri de către eurodeputați, nu mai reprezenta o noutate, și aceasta nu pentru că apăruse ”pe surse” cu câteva zile înainte, ci pentru că acum este extrem de clar faptul că admonestarea României pentru o presupusă vină nu reprezintă altceva decât mijlocul prin care se încearcă de către un anumit spectru politic câștigarea simpatiei electoratului în perspectiva alegerilor europene de anul viitor.

Tot ieri a fost prezentat și ultimul raport MCV, un raport care se înscrie în lunga listă de rapoarte pe Mecanismul de Cooperare și Verificare, având un tipar asemănător și care nu ne este deloc străin: României i se spune mereu că a făcut progrese, dar că mai are anumite puncte de îndeplinit. Odată îndeplinite aceste puncte, în speranța că MCV-ul va fi ridicat, România se confruntă mereu cu alte rapoarte în care îi sunt trasate alte sarcini și care face din MCV un mecanism de control și nu de cooperare.

Situația este identică și în cazul raportului de ieri: acesta menționează faptul că România a făcut unele progrese, dar îi sunt trasate alte 8 sarcini suplimentare, cu promisiunea că, odată îndeplinite, mecanismul va fi ridicat.

Stimați colegi,

Așa cum știm cu toții, calculele electorale sunt simple la vârful Uniunii Europene, acolo unde PPE, Partidul Popularilor Europeni, cel mai mare grup politic al Uniunii, și-a început deja campania electorală pentru alegerile europene din prima jumătate a anului viitor. Este mult mai eficient să lovești într-o țară a cărei guvernare este de stânga pentru a-ți asigura voturile necesare, decât să aduci argumente pertinente în ceea ce privește modalitatea în care politica de dreapta ar asigura, la nivelul Uniunii, beneficiile dorite de către toți cetățenii europeni în perioada următorului ciclu electoral.

Popularii europeni se pregătesc și pentru a oferi Uniunii viitorul președinte al Comisiei Europene, iar această miză se dovedește a fi, pentru ei, mult mai importantă decât România. Din păcate, țara noastră este folosită ca țintă în jocurile politice ale europenilor, iar acest lucru este revoltător pentru noi, românii, dar este extrem de eficient din punct de vedere electoral pentru popularii europeni.

Astfel, în An Centenar, la 100 de ani de la Marea Unire, România este nevoită să îndure acuzațiile care i se aduc pe nedrept de către oficialii europeni. Cu o lună și jumătate înainte de preluarea de către țara noastră a mandatului președinției Consiliului Uniunii Europene, România este pusă în situația de a da răspunsuri și de a explica acțiuni pe care le-a luat în conformitate cu legile naționale și cu principiile și valorile europene.

Dacă pentru noi, politicienii, este mai ușor să înțelegem anumite acțiuni care au fost gândite din motive politice, nu atât de ușor îi este poporului român să înțeleagă toate aceste calcule electorale și faptul că singurul motiv pentru care România este în acest moment atacată politic este că popularii europeni au înțeles că, atacând țara noastră în plenul Parlamentului European, vor obține un câștig electoral în perspectiva alegerilor de anul viitor.

Privind lucrurile astfel, putem spune că ceea ce s-a întâmplat României este total nedrept, cu atât mai mult cu cât sesizarea oficialilor europeni în legătură cu oportunitatea de a ataca politic România a venit de la politicieni români trimiși la Bruxelles să apere interesele țării noastre.

Putem lua evenimentele de ieri drept o lecție politică dureroasă, dar totuși o lecție, din care să învățăm că în politica la nivel înalt european nu contează nici argumentele, nici relațiile interpersonale, nici faptele în sine, ci totul se reduce la un calcul electoral în perspectiva imediată sau îndepărtată a unor viitoare alegeri.

În România se respectă și se va respecta statul de drept, iar poporul român va rămâne atașat cu siguranță valorilor europene, deși într-o proporție mult mai mică, în special după ziua de ieri. Astfel de acțiuni politice îndreptate împotriva României nu vor realiza altceva decât să crească euroscepticismul la nivelul electoratului, un fenomen care va avea cu siguranță efecte pe termen lung.

Senator PSD de Călărași,

Roxana Paţurcă

14.11.2018