Alexandru Chiriţă a devenit consilier local în vara anului 2016, obţinând mandatul pe lista PSD Călăraşi. De atunci şi până acum, a devenit o voce autoritară în Consiliul Local, de fiecare data având intervenţii pertinente pe chestiuni care vizează dezvoltarea municipiului reşedinţă de judeţ.

În interviul de mai jos, Alexandru Chiriţă vorbeşte despre “prezent” dar şi “viitor”, subliniind că actuala administraţie liberal este incapabilă să gestioneze în mod judicious resursele locale.

Domnule Chiriţă, mai bine de 2 ani s-au scurs de la preluarea mandatului de consilier local. Aş vrea pentru început, foarte pe scurt, să faceţi un bilanţ al activităţii de ales local, desfăşurate în această perioadă.

Dacă ar fi să facem un scurt bilanţ, aş spune că nu este foarte confortabilă viaţa în opoziţie dar în acelaşi timp e destul de dinamică în sensul că încercăm să atragem atenţia asupra anumitor aspecte care ni se par în neregulă. Încercăm să corectăm anumite lucruri pe care Executivul le face greşit din punctul nostru de vedere.

De asemenea, încercăm să preluăm mesaje de la oameni şi să le ducem în Consiliul Local, să fim practic vocea lor acolo. Fiind de atât mult timp la putere, acest partid PNL probabil că ei, liberalii, uneori pierd contactul cu cetăţeanul şi noi suntem responsabili să venim ca o voce a lui şi să spunem lucrurilor pe nume, acolo. Chiar dacă la vot, de cele mai multe ori, nu avem sorţi de izbândă pentru că ei sunt majoritari din toate punctele de vedere: au Executivul 100% PNL, consiliul, împreună cu consilierul PDS, Mircea Buzea, despre care am putea spune că este tot PNL, formează o majoritate simplă. Doar la proiectele care vizează administrarea domeniului public şi pentru care e nevoie de 2/3 din voturi, avem un cuvânt de spus pentru că fără cel puţin un consilier din partea PSD-ului, ele nu pot trece.

Deci aş putea spune că pârghiile noastre de a face ceva pentru oraş sunt destul de limitate. Puterea este în mâna Executivului! Toate propunerile, toate ideile, trebuie să vină din partea lor. Noi doar să corectăm anumite lucruri, să venim cu o viziune, să încercăm să le îndreptăm activitatea cumva şi să le-o coordonăm pe anumite direcţii pentru că pur şi simplu activitatea executivă, practic tot ce înseamnă lucrări, modernizarea oraşului, stă în puterea Executivului.

În această perioadă, aţi participat la votarea, în două rânduri, a bugetului municipiului, e adevărat că cel din 2018 încă nu s-a încheiat însă aş vrea să vă întreb cum evaluaţi investiţiile şi în ce măsură au fost consumate în mod judicios aceste două bugete.

Suntem total nemulţumiţi de modul în care este structurat bugetul municipiului! Am şi spus-o, eu, personal, în ultimele şedinţe de consiliu am votat împotriva rectificărilor bugetare pentru că noi cheltuim foarte mulţi bani pe Funcţionare şi foarte puţini bani la zona de Dezvoltare.

Presupun că o parte a cetăţenilor adică cei care sunt interesaţi de zona administraţiei cunosc foarte bine faptul că anul acesta pe zona de dezvoltare avem doar excedentul bugetar al anului anterior, deci practic noi din bugetul anului în curs nu am alocat absolut niciun leu către zona de dezvoltare la care se adaugă, bineînţeles, creditul bancar Acolo probabil că repercusiunile se vor vedea peste câţiva ani când va trebui să rambursăm banii.

Din acest motiv probabil primarul Drăgulin a elaborat acel Proiect de Hotărâre prin care solicita votul vostru pentru obţinerea încă unui credit, de peste 400 miliarde lei vechi, pentru susţinerea unor investiţii având în vedere că în momentul de faţă banii sunt direcţionaţi mai degrabă spre funcţionare.

Nu ne-am fi opus acestei propuneri venite din partea primarului dacă am fi văzut că lucrările se fac de bună calitate, lucrări trainice şi în care poate 10-15 ani de acum încolo în zonele respective să nu se mai intervină. Dar când vedem că lucrările şi aşa făcute cu bani mulţi se fac de mântuială, şi peste 3-4 ani trebuie să intervenim, iar noi vom plăti 12 ani de acum încolo pentru că trebuie să restituim creditul, nu putem fi de acord cu acest credit pentru lucrări de mântuială.

Cum vi se pare calitatea aparatului administrativ? E stufos, e performant, e leneş, e dinamic?

Mi se pare stufos, poate că sunt subiectiv. Serviciile publice care funcţionează pe lângă primărie sunt total ineficiente din punctul nostru de vedere. Poate anul ăsta este primul an în care Serviciul Public Pavaje Spaţii Verzi are nişte obiective cuantificabile. Adică ştim clar că am aprobat încă de la începutul anului să se modernizeze anumite străzi cu ajutorul acestui serviciu.

Ne lăudăm cu faptul că Serviciul Public pentru Gestionarea Câinilor Fără Stăpân e performant. Nu ştiu dacă acest serviciu aduce o contribuţie semnificativă bunăstării cetăţenilor şi creşterii calităţii vieţii în municipiul Călăraşi. Eu cred că după atâţia ani de când funcţionează acest serviciu ar fi trebuit ca această problemă a câinilor fără stăpân să nu mai existe în momentul de faţă. Pentru că noi trebuie să gândim o strategie astfel încât aceşti câini care sunt duşi în acest centru, să fie sterilizaţi şi apoi să fie adoptaţi de cetăţeni.

Ce credeţi, când se va reabilita strada Griviţa?

Nu cred că în acest mandat al primarului Drăgulin. Probabil, după 2020 o să discutăm. Pentru că e foarte simplu: pe fonduri europene nu mai există acum la momentul ăsta nicio posibilitate

Probabil că o sursă ar fi împrumutul bancar...

Dacă se va aproba. V-am spus, în condiţiile astea noi nu putem fi de acord cu acest împrumut. Pe noi ne interesează foarte mult modernizarea oraşului dar nu în astfel de condiţii. Haideţi să vedem sursele atrase din fonduri guvernamentale pe ce lucrări de mântuială s-au cheltuit, da? Avem străzile Năvodari, Panduri, zona înspre Mircea Vodă… Unde s-au modernizat străzile, am văzut ce a rămas în urmă. Nu a trecut nici un an, deja se fac intervenţii, decopertare de asfalt, reparaţii, bordurile arată cum arată….

Nu mai zic ce a rămas pe şantierul din urma constructorului: moloz, fel şi fel de resturi, reziduri, ş.a.m.d.

S-a vorbit la începutul anului de modernizarea Bazarului Big. Ce se întâmplă? Suntem în luna noiembrie şi nu am văzut nimic.

Din punctul meu de vedere, nu era o prioritate a municipiului în momentul ăsta pentru că Piaţa Orizont arată relativ decent. S-au mai făcut investiţii acolo.

Vorbesc de Bazarul Big.

Bazarul, din punctual meu de vedere, nu ştiu dacă e o investiţie eficientă. Eu cred că mai degrabă noi ar trebui să gândim o strategie astfel încât să investească privatul, sau un parteneriat cu el. Să lăsăm privatul să dezvolte zona asta de comerţ. Să investeşti într-o construcţie pentru a închiria nişte spaţii la preţuri modice, probabil că nu văd unde ar fi businessul ca oamenii ăia să producă aşa o valoare atât de mare încât să-ţi poată plăti o chirie ca la mall, în Bucureşti.   

Eu cred că aici ar trebui concesionăm zona cu o destinaţie clară, adică să facem un PUZ pentru obiectivul respectiv. Cine vine la licitaţie ştie clar despre ce este vorba, ce are de făcut acolo, un termen stabilit şi îl dăm altcuiva să facă.

Piaţa centrală se va moderniza curând?

Am avut o discuţie privată cu arhitectul şef care mi s-a părut un om foarte deschis. Eu zic că este un câştig pentru municipiu faptul că domnul Samoilă este arhitectul şef al municipiului. Are viziune şi chiar e un om care gândeşte bine şi se poate discuta cu dânsul. I-am spus cum aş vedea eu Piaţa Centrală. E singura zonă istorică în care am putea să facem şi noi ceva frumos, ceva clasic, să zic aşa. I-am spus: Uitaţi-vă şi dumnevoastră că eu nu mă pricep la zona asta, la Liceul Economic şi gândiţi ceva care să fie în acelaşi ton. Aş vedea „ceva” cu coloane”. I-am dat o sugestie, nu ştiu dacă a ţinut cont de ea sau asta a fost şi viziunea dumnealui dar chiar îmi place ce vrea să facă acolo.

Există bani să o facem?

În momentul ăsta, nu cred că există banii. Probabil că se bazează pe acelaşi credit bancar, la rectificare.

La începutul anului, îmi aduc aminte, toţi consilierii PSD au fost destul de vehemenţi când au evaluat oportunitatea acelei investiţiei care priveşte modernizarea Bulevardului Titulescu în condiţiile în care în alte zone din oraş nu există  canalizare…

Aşa este, noi am zis că e necesară dezvoltarea şi modernizarea oraşului. Oricum zona asta centrală e relativ decentă, să zicem, că se poate aplica un covor asfaltic.

Avem Serviciul Public Spaţii Verzi care pentru că e investiţia foarte mare se ocupă şi de şi aceste amenajări de spaţii verzi, parcări ş.a.m.d.

Astfel vom avea posibilitatea să cheltuim mai puţin iar banii să-i direcţionăm către zonele cu probleme, cum ar fi cartierele Mircea Vodă, Măgureni. Sunt probleme foarte grave în zonele periferice ale oraşului. Să ne aducem aminte cum domnul primar, în campania electorală, mergea în zona „J-urilor” şi promitea verzi şi uscate. Aflaţi că după 2 ani şi ceva, în zona aia nu s-a întâmplat nimic. În afara de asfaltarea străzii Belşugului, nu s-a întâmplat nimic. E adevărat că „J-urile” sunt dincolo de Belşugului.

Despre cinematograful Victoria, ce ne spuneţi? Există un zvon că n-am reuşit încă să intrăm în posesia clădirii.

Nu sunt în măsură să spun care e situaţia juridică. Dar din ce ştiu, nu sunt resurse să finalizăm acea investiţie. Domnul Rădulescu e un bun profesionist, un om pe care-l apreciez. Singurul merit al domnului primat e că le-a dat voie profesioniştilor să dea o viziune acestui edificiu. Nu e rău că s-a făcut DALI. Poate nu vom avea banii într-un an, doi dar e un început promiţător.

Cum credeţi că va arăta bugetul pe 2019?

Va fi un buget sărac. Dacă nu reuşim să gestionăm aceste resurse cu foarte mare atenţie, o să se întâmple cam ce s-a întâmplat în 2018. Adică investim, ne dezvoltăm numai pe datorie şi cu banii pe care-i avem în bugetul local, din impozite şi taxe, o să plătim funcţionarea aparatului propriu. Noi avem o problemă care trenează de mulţi ani. Nu avem o viziune de ansamblu asupra oraşului, o strategie clară care să fie respectată de orice s-ar afla la „guvernare”. Stabilim un plan pe 10 ani, pe 20 de ani iar oricine ar fi primar, indiferent de culoarea politică, să respecte acest plan. N-are cum să nu se întâmple lucruri pozitive într-o astfel de situaţie.

Cât de fezabil ar fi să implementăm acest concept de „smart city”?

Deocamdată, nu cred că putem vorbi de aşa ceva. E o discuţie pe care domnul primar a încercat să o abordeze. Am văzut că a participat la câteva întâlniri pe tema asta. Probabil că i s-a părut interesant! Putem vorbi de acest concept, pregătind infrastructura. Fiind un oraş subdezvoltat, noi suntem încă în reconstrucţie. Trebuie să vedem cum facem să aducem oraşul la un standard, ca să creştem calitatea vieţii oamenilor. Ceva mai târziu, peste câţiva ani buni, am putea vorbi serios, aplicat de implementarea acestui concept generos şi la Călăraşi.

Pe hărtie avem foarte multe proiecte, în diverse stadii. Când estimaţi că vor prinde contur?

Domnul primar a beneficiat de mult sprijin, poate chiar de prea mult în raport cu “atitudinea” sa faţă de Opoziţie. Nu ne ascultă, ne tratează cu superioritate, nu comunică cu noi. Noi aflăm de problemele oraşului din presă, de la oameni sau în timpul şedinţelor de plen. Probabil că dumnealui ştie cel mai bine care sunt problemele şi are şi soluţii pentru ele. Revenind la întrebare, e greu de dat un răspuns.

În plan politic, îl veţi avea din nou adversar pe actualul primar. În mod normal, pleacă cu prima şansă în alegeri având în vedere şi unele sondaje în care  figurează cu un procent asemănător cu cel cu care a câştigat al doilea mandat. Cum comentaţi astfel de scenarii?

Mi se par credibile pentru că de regulă astfel de sondaje se fac pe zona de notorietate. După aproape 2 mandate, e normal să fie mai cunoscut faţă de ceilalţi. Mulţi nici nu şi-au manifestat intenţia de a candida. O să vedem ce înseamnă intenţia de vot. Acolo, la urne, se spune adevărul când oamenii decid dacă aleg să meargă înainte în acelaşi ritm sau nu. După părerea mea, e nevoie de oameni noi, tineri, cu o altă viziune care au altă deschidere faţă de Bucureşti, de zona guvernamentală, capabili să atragă fonduri mai consistente pentru dezvoltarea oraşului nostru

Avantajează PSD-ul faptul că în interiorul PNL există o bătălie internă pentru desemnarea viitorului cxandidat la Primărie?

Noi suntem mai puţini interesaţi de ce se întâmplă în PNL. Pe noi ne interesează ce se întâmplă în PSD, de modul în care se realizează obiectivele pe care ni le-am trasat. Sunt convins că în maniera asta, vom avea numai de câştigat.

Când credeţi că va fi stabilit candidatul PSD pentru Primărie?

Cu cel puţin un an înainte de data alegerilor locale ar trebui să ieşim cu un candidat. Avem o listă de potenţiali candidaţi. Se va face un sondaj care va fi gata până în primăvara anului viitor. Pe noi ne interesează nu doar numele lui ci şi profilul acelui candidat pe care şi-l doresc călărăşenii. Un nume poate deveni „brand” însă e foarte important să vedem ce stă în spatele acestui nume: pregătirea profesională, expertiza şi care sunt calităţile sale să activeze în administraţia publică locală.

Vă place cum arată oraşul?

Astăzi, nu-mi place! E adevărat că faţă de primul mandat s-au mai făcut câte ceva, pe ici – colo, însă insufficient. Din punctul meu de vedere, domnul primar a gestionat în toţi aceşti ani, un buget generos care ar fi putut să contribuie la dezvoltarea semnificativă a municipiului. Nu vorbim aici de bucăţi de stradă, părculeţe. După 6 ani de mandat, oraşul trebuia să arate altfel. Mai ales că a avut la dispoziţie şi fonduri europene. Nu spunea dumnealui în campania electorală că Marius Dulce nu are habar de fondurile europene? Hai să vedem câte fonduri europene a atras domnul Drăgulin!

În şedinţele de plen veţi fi mai incisivi, veţi face o opoziţie mai puternică?

Evident. O să ne ascuţim săbiile şi mai tare pentru că nu putem asista la nepăsarea asta, la lentoarea cu care se fac lucrurile.

V-aţi gândit să elaboraţi o „Carte neagră a guvernării locale”?

Lucrăm la ea. Strângem materiale pentru că avem de unde. Va ieşi un volum pe cinste.

Ce mesaj ai pentru cei care v-au acordat încrederea şi sunt susţinătorii voştri?

Sunt convins că cei care ne-au votat, au în continuare încredere în noi, în această echipă formată din oameni tineri, cu principii corecte. Aş vrea să fac o scurtă paranteză. Dacă veţi observa, social – democraţii au devenit mai liberali decât liberalii propriu – zişi. În Călăraşi, majoritatea liberalior lucrează în zona publică în vreme ce social – democraţii activează în mediul privat, dezvoltând mici afaceri. Oamenii vor aprecia că noi avem o altă viziune. Nu ne angajăm neamurile, prietenii, amantele în diverse instituţii publice locale. Pe de altă parte, suntem interesaţi de susţinerea mediului privat care crează locuri de muncă Astfel, comunitatea poate deveni mai prosperă, mai mulţi bani vor veni spre administraţie şi în consecinţă şi dezvoltarea municipiului va deveni mai pregnantă.

Le transmit tuturor să aibă în continuare încredere în noi!

Rata şomajului în luna septembrie 2018 a scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (4,3%), potrivit Institutului Naţional de Statistică. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare decât la femei. “Scăderea accentuată a şomajului demonstrează eficienţa măsurilor de guvernare care au dus la crearea de noi locuri de muncă şi la majorarea salariilor.” susţine senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă.

În opinia sa “pentru prima dată în ultimii ani, nu mai este vorba despre migraţia forţei de muncă, ci despre o ofertă atractivă şi variată de noi locuri de muncă, determinată de creşterea economică şi de salariile atractive. De asemenea, au fost oferite facilități pentru ca cetățenii din zonele mai defavorizate să poată obține locuri de muncă în zonele mai dezvoltate (Decontarea chiriei și trasportului pentru cei care lucrează în altă localitate, telemunca etc.)”

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna septembrie a anului 2018 a fost de 370 mii persoane, în scădere față de luna precedentă (386 mii persoane), dar și față de aceeaşi lună a anului anterior (440 mii persoane).

Potrivit viziunii sale de susţinere a mediului de afaceri, ALDE propune o iniţiativă legislativă menită să compenseze lipsa forţei de muncă din România

Aderarea României la Uniunea Europeană a determinat o migraţie masivă a cetăţenilor români către alte state europene, cu impact negativ asupra economiei naţionale. Susţinerea creşterii economice şi menţinerea unui nivel ridicat şi susţinut al Produsului Intern Brut necesită, însă, o ofertă suplimentară de forţă de muncă pe care piaţa muncii din România are dificultăţi în a o furniza. Lipsa forţei de muncă afectează companii din toate sectoarele economice şi, în acest context, o posibilă soluţie ar fi importul de forţă de muncă din spaţiul extra-comunitar.

Iniţiativa ALDE depusă astăzi în Parlament urmăreşte înlăturarea obstacolelor în calea accesului lucrătorilor din spaţiul extra-comunitar la piaţa muncii din România, prin revizuirea legislaţiei în domeniu, şi anume Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată şi Ordonanţa 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Modificările propuse de parlamentarii ALDE au în vedere atenuarea dezechilibrelor de pe piaţa muncii, susţinerea mediului de afaceri şi egalitatea în materie de salarizare între cetăţenii români şi străini. În mod concret, modificările se referă la încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul ţării noastre în sensul stabilirii cuantumului salarial necesar a fi obţinut de către un lucrător din spaţiul extra-comunitar pornind de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu de la salariul mediu brut cum este în prezent.

Această iniţiativă este rezultatul dialogului cu mediul de afaceri, dialog care, în opinia noastră, trebuie să fie punctul de plecare pentru toate demersurile legislative în domeniu şi spaţiu de comunicare ulterioară pentru evaluarea obligatorie a impactului aplicării legilor.

Departamentul de comunicare al ALDE

Deputatul PMP Cristian Sefer a anunţat, miercuri, conducerea Camerei Deputaţilor, că îşi schimbă apartenenţa politică şi că va activa în grupul PSD, potrivit Mediafax.

„Vă rog să luaţi act de faptul că începând cu data de 07.11.2018 îmi schimb apartenenţa grupului parlamentar, începând cu această dată activând în cadrul grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor”, se arată în adresa transmisă Biroului Permanent de deputatul Cristian Sefer.

Cristian Sefer a fost ales în 2016 deputat de Călăraşi pe listele PMP, el fiind la al doilea mandat. El a devenit astfel al 3-lea deputat al organizaţiei judeţene PSD Călăraşi, după Eugen Nicolicea şi Sorin Vrăjitoru..

În acest mandate, Sefer a avut până acum 8 luări de cuvânt, a susţinut 4 Declaraţii politice şi şi-a pus semnătura pe 67 de propuneri legislative initiate, 2 dintre ele fiind promulgate în legi. Cristin Sefer este membru al Comisiei pentru muncă şi protective socială precum şi Preşedinte al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Proiectul de lege privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin a intrat, miercuri, la votul final în Camera Deputaţilor, cu propunere de respingere. Deputatii ALDE au votat, în plen, în acestui proiect care a fost retrimis  la comisiile de specialitate.

“E limpede ca alegerile din două tururi de scrutin oferă şanse mai mari candidaţilor de a avea reprezentativitate. Cel care ajunge primar într-un singur tur nu are destule voturi ca să vorbească în numele unei majorităţi consistente. Acesta este motivul pentru care noi credem că trebuie să ne întoarcem la formula cu două tururi. Am constat că în ultimele cicluri electorale, că votul într-un singur tur garantează mandatele marii majorităţi a primarilor, peste 80% păstrându-şi funcţiile; chiar dacă ar fi existat o majoritate a populaţiei care şi-ar fi dorit o schimbare.” susţin reprezentanţii ALDE.

“Referitor la posibilitatea apariţiei unor tensiuni între ALDE şi PSD pe tema alegerilor locale în doua tururi, trebuie precizat ca ALDE este partener de guvernare al PSD, care are propriile obiective şi proiecte politice. În primul rând, asta nu înseamnă că avem divergenţe cu colegii din PSD, în cadrul coaliţiei sau că dorim să rupem coaliţia. În programul de guvernare nu am avut nicio precizare referitoare la aceasta temă, rămânând la îndemâna fiecărui grup parlamentar” au mai precizat cei de la ALDE.

Liderul deputatilor PSD, Daniel Suciu, a spus după vot că social-democraţii nu susţin proiectul. „Vă batem la locale de nu vă vedeţi. Nu mai bine vă găsiţi oameni buni să ne bateţi indiferent de alegeri?”, le-a transmis Suciu celor din opoziţie, principalii susţinători ai revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel că proiectul a fost retrimis pentru dezbatere la comisiile de specialitate, urmând ca legea să revină la vot final în plen.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Liviu Dragnea  vrea să facă puţină curăţenie prin partid şi după ce i-a exclus pe Marian Neacşu şi Adrian Ţuţuianu, lideri importanţi ai partidului, i-a luat în vizor şi pe liderii locali a două organizaţii judeţene despre care se spune că au făcut şi ei parte din tabăra puciştilor. E vorba de Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş Severin , respectiv Ciprian Pandea, liderul PSD Călăraşi, acestora reproşându-li-se rezultatele slabe obţinute de filiale pe care le conduc. Nu e clar la ce fel de rezultate s-a referit Dragnea, cert e că că cei doi ar putea fi demişi, nu şi excluşi din partid, la proxima şedinţă a CEx-ului.

De câteva săptămâni, la bursa zvonurilor au apărut şi primele nume susceptibile să-l înlocuiască pe Pandea.

Iniţial s-a vorbit de George Chiriţă, preşedintele executiv al partidului, apoi de parlamentarii, Roxana Paţurcă şi Sorin Vrăjitoru. Un alt nume vehiculat ar fi cel al lui Liviu Muşat, directorul ADR Muntenia, agreat se pare de Dragnea, însuşi.

Al 5-lea nume auzit cu precădere în ultimele zile este cel al lui Iulian Iacomi.

Personaj de „poveste” în PSD, după ce a renunţat la mandatul de deputat nici 6 luni de la câştigarea lui, Iacomi şi-a început aventura politică în 2000 când a devenit primarul comunei Do Mărunt, sub steagul PDSR. A stat acolo 2 mandate după care în primăvara anului 2008 s-a mutat la PDL pentru că nu primise în PSD acceptul de a candida pentru funcţia de primar al oraşului Lehliu Gară. S-a supărat şi s-a dus în partidul lui Băsescu reuşind să obţină şi mandatul de primar. N-a stat în PDL decât 4 ani pentru că în 2012 adulmecând succesul pe care avea să-l obţină USL în faţa românilor a revenit în PSD candidând pentru al doilea mandat de primar al oraşului Lehliu Gară pe care l-a câştigat detaşat.

Succesul nu l-a ocolit nici în 2016 doar că „dragostea” şi „promisiunile” manifestate faţă de lehlieni au dispărut subit, Iacomi dorindu-şi un mandat de parlamentar. A găsit „înţelegere” la Centru candidând pentru Camera Deputaţilor şi ce să vezi!, l-a câştigat de pe locul 2. Un alt vis, după cel de a deveni primar de oraş, a prins contur. A lăsat primăria pe mâna viceprimăriţei, Ştefania Moga, însă lucrul acesta nu l-a mulţumit. Şi atunci după ce au fost programate alegerile locale parţiale, Iacomi demisionează din Camera Deputaţilor pentru a se înscrie în competiţia pentru...Primărie. Curată nebunie! Să-ţi doreşti aşa de mult să devii parlamentar şi să renunţi la mandat pentru a „reveni” de unde ai plecat!

Şi de data asta, Iacomi găseşte „înţelegere” tot la Centru şi candidează pentru Primărie, punând din nou mâna pe jucăria mult dorită, la mică distanţă de principalul său urmăritor, liberalul Laurenţiu Bănescu.

De data asta, popularitatea lui Iacomi a avut de suferit. Dacă în iunie 2016, obţinea 2016 voturi, după nici un an, era votat, pentru aceeaşi funcţie de primar, de 1606 lehlieni. A avut însă cu 478 de voturi mai multe decât Bănescu, sprijinit PNL. Dar nu de tot partidul! De pildă, Filipescu n-a avut timp nici măcar o oră să se plimbe prin Lehliu Gară cu Bănescu la braţ!

Prieten „la cataramă” cu liberalii de top, Răducu Filpescu şi Dan Motreanu, fost deputat PNL în Colegiul 3, acolo unde se află şi oraşul Lehliu Gară (la europarlamentarele din 2014 „a permis” PNL-ului să câştige competiţia cu PSD-ulu, pe Lehliu Gară: 907 voturi la 828!), Iulian Iacomi speră acum să devină numărul 1 în PSD mizând şi pe „influenţa” unui alt liberal de marcă, senatorul Iulian Dumitrescu. „Legătura” e făcut de naşul său de cununie, partener de afaceri cu fostul senator liberal. Miza e şi una de natură financiară. Proiectele finanţabile prin PNDL, deocamdată pe hărtie, evaluate la peste 750 de milioane de lei, reprezintă fără îndoială o miză enormă pentru ambele părţi!

Adversar făţiş al actualului preşedinte, Ciprian Pandea, Iulian Iacomi vrea să devină preşedintele PSD-ului,  în condiţiile în care de fiecare dată s-a purtat faţă de el cum a vrut. A plecat când a vrut, s-a întors când a vrut, a candidat pe unde a vrut şi când a vrut iar ultima sa zestre politică e măsurată doar la puţin peste 1600 de voturi! La ultimele alegeri interne, programate în septembrie, Iacomi n-a candidat pentru nicio funcţie şi dacă nu mă înşel cred că nici n-a fost prezent nici la Călăraşi, unde a avut loc Conferinţa judeţeană de alegeri. Băiat informat, o fi aflat la timp că n-are rost să se mai amestece în treaba altora!

Cu Iulian Iacomi la „butoane”, PSD are toate şansele să retrogradeze în liga a 2-a, ca să împrumutăm nişte termeni din sportul pe care actualul primar îl mai practică în timpul liber. Partidul va deveni extrem de vulnerabil în faţa principalului său adversar, PNL. Pentru mulţi social – democraţi, Iacomi e un fel de cal troian al PNL-ului iar prezenţa sa în vârful partidului ar echivala cu un set de victorii garantate pentru liberali înaintea celor 4 mari bătălii electorale din 2019 şi 2020.

Iată şi câteva „date” care arată ce „rezultate slabe” a obţinut organizaţia judeţeană PSD Călăraşi în ultimii 2 ani.

La alegerile locale din 2016, PSD a obţinut 29 de mii de voturi (30% la redistribuire)

La alegerile parlamentare, PSD a obţinut 48 de mii de voturi (53%), adică un mandat de senator şi două de deputaţi

La alegerile locale parţiale din iunie 2017, PSD a câştigat competiţia în ambele localităţi, cu peste 60% din voturi.

Toate aceste rezultate „slabe” în opinia Centrului, au fost obţinute în condiţiile în care principalul rival politic, PNL deţine şefia Consiliului Judeţean, majoritatea simplă în CJ precum şi Primăria municipiului reşedinţă de judeţ.